959 matches
-
Acasa > Stihuri > Semne > LITANIE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1286 din 09 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Doamne, mai bine m-ai fi făcut pom, salcâm de cruci pe la răspântii, sau mai bine m-ai fi făcut piatră să mă spele apele de izvor, sau pasărea cerului singurică ca să mă-nveți, Doamne, să zbor. m-ai fi făcut fluier sau doină pe la stâne vara de ciobani, harfă pentr-un nou
LITANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1404888247.html [Corola-blog/BlogPost/349982_a_351311]
-
din amintiri acolo găsim raiul pe pământ și neperechi albastre de dor zburând cu aripi de libelule seara când luna vindecă singurătăți și ne mângâie pe obraz să pășim încet printre plopii incendiați către dragostea noastră care ne-așteaptă la răspântii printre ploi de stele și licurici înainte de Paști în luna dulce-a lui april ne sărută îngerii și părul tău trece prin mine ca un râu părul tău de aur prăfuit de brume unduind în bucle blonde valuri face trestia
IMN ÎNCHINAT DRAGOSTEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1397314949.html [Corola-blog/BlogPost/347795_a_349124]
-
repaus duminical. Iată (ca să facem o mică digresiune), ce stare de spirit întâlnim într-o schiță publicată în „Universul” din 10 martie 1900. „Pe stradele principale este o mișcare febrilă neobicinuită. Mulțimea circulă cu mare greutate: grupuri se aglomerează la răspântii unde discută fierbinte, toată lumea e cuprinsă de nervozitate. Miroase în aer, nu după expresia clasică, a iarbă de pușcă - din nenorocire moravurile poporului nostru sunt mai blânde decât ale altor popoare chiar - miroase ... a ghiontuială. Dar ce e. De ce fierbe
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxviii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
într-o excursie. De data aceasta, cu scopul de a cunoște și scrie despre patrimoniul istoric al împrejurimilor județului Hunedoara. În autocar am urcat în ordine, cuminți. Am lăsat în urmă cartierul nostru care în acea dimineață părea adormit. La răspântia de la Sântuhalm ne îndreptăm la dreapta. Trecem prin localitățile: Simeria, Orăștie, Șibot, Vințul de Jos. Intrăm cu emoție, în Alba Iulia, amintindu-ne de prima capitală a celor trei provincii românești: Moldova, Transilvania și Țara Românească, pentru o scurtă perioadă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/micuti-jurnalisti-in-excursie/ [Corola-blog/BlogPost/93063_a_94355]
-
jos pe lac, Dansând tăcut prin valurile crețe, Acolo unde sălcii își desfac, Pletele lor cu clătinări mărețe. Acolo unde ceața ne cuprinde, Cu giulgiul ei cel dens și funerar, Iar steaua noastră nu se mai aprinde, Ci arde la răspântii foarte rar. Mi-e dor de tine, tu, cea nevăzută, Umbră din umbra mea, când te-nfiripi, Și uneori în flăcări prefăcută, În dorul meu te-ascunzi adânc și tipi. Rămâne banca singură pe lume, Castanii vechi ce nu mai
NE SCURGEM... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1489699254.html [Corola-blog/BlogPost/374081_a_375410]
-
sfoară de-ale lor păpuși Tematica pe care autoarea o abordează cu mai multă vervă și aplicație este aceea politică. De la ținuta morală a aleșilor: armonii de-april - lalelele degrade edilii în dungi la prestația verbală: din nou alegeri - în răspântii mori de vânt își dau aere și la stratagemele ipocrite: simț electoral - cu momeala pe la uși pun picioru-n prag totul este doar înșelătorie, inclusiv parada patriotardă: steagul arborat de florile mărului - speranța în plop Nici evoluția vremii nu e trecută
VASILICA GRIGORAŞ de CORNELIU TRAIAN ATANASIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_traian_atanasiu_1473235037.html [Corola-blog/BlogPost/350005_a_351334]
-
Acasa > Strofe > Creatie > LOVEȘTE-MI, DOAMNE, TIMPUL, CU FUNIILE NEUITĂRII Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 417 din 21 februarie 2012 Toate Articolele Autorului apoi, așează-mă gând ne-ntrupat la răspântia dintre două clepsidre. un braț îmi va fi nisipul lunecând încet spre nimic. celălalt braț va fi zvâcnetul gurilor foc ale vieții, când infinitului i se aduc jertfele secundelor fără aripi. într-o piatră de lună ascunde-mă, Doamne, să
LOVEŞTE-MI, DOAMNE, TIMPUL, CU FUNIILE NEUITĂRII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Loveste_mi_doamne_timpul_cu_funiile_anne_marie_bejliu_1329836712.html [Corola-blog/BlogPost/346798_a_348127]
-
leagănul de iarbă de sub tălpile Tale. să învăț minunea ce unduiește în verde, curățând lumina clipei, de neghina măruntelor vreascuri și tropotul... tropotul turmei în care mieii învață durerea, să-l aud veșnic în inima mea. mulțumesc, Ție, Doamne, pentru răspântia în care, crucea mea a devenit mai grea, lăsându-mi pieptul liber, în fața biciului iubirii de necunoscut. Referință Bibliografică: lovește-mi, Doamne, timpul, cu funiile neuitării / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 417, Anul II, 21 februarie
LOVEŞTE-MI, DOAMNE, TIMPUL, CU FUNIILE NEUITĂRII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Loveste_mi_doamne_timpul_cu_funiile_anne_marie_bejliu_1329836712.html [Corola-blog/BlogPost/346798_a_348127]
-
ceața se ridica lăsând despuiate trupurile zvelte ale unor profile geometrice inedite, la început mai rar și apoi unul căte unul dispuse pe o parte și pe alta a unei singure artere rutiere, apoi un posibil centru, un fel de răspântie cu o redispunere a acestora ca în jocurile cu “ochean și figure geometrice multicolore” ale copilăriei, de mă minunam și-mi făceam cruce, atunci cu deosebire dar și acum, jos, când o să aterizăm și o să trecem pe lângă aceste simetrii diabolice
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Las_vegas_ul_cu_pacatele_lui_si_noi_.html [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
mine pe câte căi să mai aleg eu pasul să mi-l aștern pe drumul sfânt spre Tine și-n câte rădăcini pierdută-mi e privirea să prind sămânța putrezită în voința cu care văd tac râd și plâng pe la răspântii cu dor din dar în dor prin dor cântarea palmei de abur s-o aud cum scrie în sunete chemarea într-un punct în mine și-n mine câte puncte sunt și câte cercuri închise redeschise pân' la Tine dar
SĂMÂNŢĂ-N SOARE CRUD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1413494073.html [Corola-blog/BlogPost/383821_a_385150]
-
Dina Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Era acolo lângă fântână de când lumea. Nici bătrânii satului nu știau când și cine o ridicase. Unii ziceau că fântâna fusese sleită mult după ce troița însemnase creștinește răspântia. Încadrată de un gărduț din șipci de brad, troița uimea trecătorul cu picturile ei păstrate de-a lungul timpului intacte, vii și proaspete, ca și când ieri ar fi fost migălite de mâna meșteră a neștiutului iconar! Doamne, ce frumoasă era! Cum
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1425815091.html [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
am încetat să cânt. Am ales să mă duc la Teatru și nu să dau la Conservator, dar, de multe ori, când am probleme sau sunt nemulțumită, imi spun că ar fi trebuit să mă duc în partea cealaltă. La răspântia a două arte v-ați îndreptat către teatru. Întâmplare, sau alegere? Cântam în corul de copii „Voces primavera“ al cărui dirijor era Claudiu Negulescu, atunci când music-hall-ul, „Povestea micului Ben“, a facilitat întâlnirea cu Alexandru Tocilescu și cu Gelu Colceag, care
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428898853.html [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
frescă acum e toamnă m-am născut încă mă nasc din palmele tale am evadat dar întrebarea rămâne: de ce te simt mereu mai viu mai intens tăcerile noastre tăcerea ta mă bucură viul glasului venit zi de zi ca o răspântie a amiezii reumple văile golite de tine pline de El de răsăritul cu trei peceți din care zborul renaște amplu tăcerile noastre tăcerile tale - geometrii nedeslușite curg încercare pe râul incolor al inimii cât un pumn de copil matur Anne
TĂCERI TĂCERILE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1410934605.html [Corola-blog/BlogPost/376388_a_377717]
-
face școală și descoperă dânsul hip-hop. La rândul lor, surorile lui adolescente își caută și ele locul în lume și se maturizează, fiecare în felul ei, înainte de vreme. Reunite sub tema celei de-a șasea ediții a festivalului, “Drumuri și răspântii”, cele 5 scurtmetraje românești care vor rula la Divan Film Festival sunt: Lucky (R. Alexandra Botău, 2014), Calea Dunării (R. Sabin Dorohoi, 2014) - în prezența regizorului, There’s Nothing în this World (R. Andreea Vălean, 2015), 10 ore (R. Lăură
Filme Românești la Divan Film Festival 2015 by http://www.zilesinopti.ro/articole/9974/filme-romanesti-la-divan-film-festival-2015 [Corola-blog/BlogPost/99230_a_100522]
-
Florentina Niță /p. 58 Florentina Niță (it.) Enrique A. Sanchez Liranzo /p. 59 Ioan Friciu (spaniolă) Lăcrămioara Iva /p. 62 Baki Ymeri (albaneză) Ștefan Jurcă /p. 64 Baki Ymeri (albaneză) Vehbi Miftari /p. 66 Baki Ymeri (albaneză) Pagini de român: Răspântia lui Serafim (fragment) /p. 68 autor: Simona Antonescu, Ploiești Universalia: Edith Södergran - poezie suedeză / p. 70 Proza scurtă /p. 71 Călătoria - autor: Lucia Patachi /p. 71 Poetul, dincolo de el însuși... / p. 73 autor: Slavomir Almajăn, Canada Pagini de istorie: Minunile
A APĂRUT NR. 6 (58), 2016 AL REVISTEI NOMEN ARTIS de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1466118133.html [Corola-blog/BlogPost/373556_a_374885]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ACEST FEL DE ÎNTÂLNIRI Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2078 din 08 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului iată am ajuns și aici ca cel care se pregătește de răsărit și întâlnește doar alte plecări o răspântie continuă te lovește cu jocul ei iată am ajuns și aici lumea vine spre mine cu zgomote de circ crezând că poate aduce un dram de uitare lumea vine în felul ei și fiindcă nu e vreo șansă să înțeleagă
ACEST FEL DE ÎNTÂLNIRI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1473338979.html [Corola-blog/BlogPost/376571_a_377900]
-
Încrezător ca orișice inept, Fac primul pas prin aziul risipit. Atât a fost! În juru'mi, neclintite, Flămânde, orologii își urlă Nesațul pentru zestrea mea de clipe, Strivindu-mă cu umbrele din turlă. Sub ciocul curb de buhă hrăpăreață Cad în răspântia lui azi cu mâine ... S-a rupt, deja, scămosul fir de ață ... Nici viitor nu are, bietul câine. *** Volumul " În valea umbrelor" Referință Bibliografică: Eu n-am trecut ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1722, Anul V
EU N-AM TRECUT … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1442567875.html [Corola-blog/BlogPost/343951_a_345280]
-
în tipografia de la Neamț nici un text din Filocalia românească realizată în școala de traducători paisieni; toate acestea rămânând în manuscrise a căror circulație a fost limitată la mediile monahale intrate însă și ele în criză. Astfel, într-un moment de răspântie al noii culturi naționale românești, Filocalia și isihasmul au rămas absente din orizontul intelectual și spiritual. Faptul era valabil și pentru recent înființatele facultăți de teologie ortodoxă (1875 Cernăuți; 1884 București) unde învățământul era dominat fie de istorism, fie de
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
degetele fruntea încrustată de ani, mijlocul puțintel și umerii ușor aduși în față ,,Doamne, apără și păzește! Fie-ți milă de bobocu ista de mânz!,,. De gălăgie lupii au rămas pe loc, iapa a înaintat așezând sania de-a lungul răspântiei celor trei cărări, cu mânzul în partea stângă iar lupii în partea dreaptă. -Mă nărodule, o venit lupii după tine? a prins a răcni bătrânul tot bătând în alambic, împungând cu privirea întunericul pentru a ține numărătoarea lupilor: unu, doi
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
lumii balcanice ci schema ei ideală adică „o simplă ipoteză morală” de unde lipsa de istoricitate și de concurență geografică, Isarlâcukul fiind realizarea atemporală, aproape fabuloasă a unei Turcii stătătoare, existând în afara disputatei Turcii osmanlii, o formă etnică, închisă, nemișcată: La răspântii, când Kemal, Pe bosfor la celalt mal, Din zecime în zecime, Taie-n Asia grecime ........................” (G. Călinescu-Istoria...) Deși în conflict cu Tudor Arghezi, merge pe linia „Fătălăului”, continuând tradiția lui Anton Pann, a poeziei muntenești balcanice și bufone, înrudită cu
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
și după masă, înainte de culcare, pe care femeile îl făceau pe pâinea frământată, cu care își închinau copiii mici, cât și prin obiectul confecționat din piatră, lemn, marmură, metal postat la căpătâiul morților, în cimitire, la monumente ale eroilor, la răspântii, la locurile accidentelor, pe acoperișurile caselor sau purtat la gât sub formă de pandantiv ori ca semn distinctiv. Sentimentul de venerație față de acest simbol religios omul și l-a exprimat prin sărbătorile religioase care i-au fost dedicate, prin poezii
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
jos, cât și cele de sus sunt unite de crucea centrală printr-un semicerc, ceea ce simbolizează circuitul spiritual al Sfintei Treimi între pământ și cer. Crucile din Muntenia capătă o complexitate aparte prin construcție, în general sunt specifice troițelor de la răspântii. Sunt făcute monobloc (dintr-o singură bucată). Partea de jos este mai groasă și se subțiază către acoperiș. Se decorează cu simboluri creștine și li se pune acoperiș. Crucile din Ardeal au marginile zimțate, reprezentând suferințele Mântuitorului și ale Bisericii
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
simboluri creștine și li se pune acoperiș. Crucile din Ardeal au marginile zimțate, reprezentând suferințele Mântuitorului și ale Bisericii Ortodoxe în relație cu celelalte biserici din această parte a țării. Troițele sunt cruci sculptate în lemn care se pun în răspântii (intersecții de drumuri) în localități sau în afara localităților. Au ca motive: ochiul lui Dumnezeu, soarele, serafimi (îngeri), Iisus răstignit. Soarele este reprezentat sub forma unei rozete. Sărărițele sunt cutii în care se ține sarea. Domnul Moldoveanu Vasile și-a susținut
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
fi considerată chiar mai deschisă decât Peninsula Iberică, care este blocată de Munții Pirinei, sau decât cea Italică, mărginită la nord de Munții Alpi. Circulația economică și culturală s-a realizat în această zonă cu ușurință, putând fi socotită o răspântie în care s-au întâlnit civilizațiile. Cu toate acestea, au existat depresiuni, zone izolate ce au dus la apariția unor particularități, astfel încât putem vorbi de o unitate în diversitate. Au existat mari deplasări de populații, așa cum au fost albanezii din
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481536603.html [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
sînt atrași în capcane josnice și nu știu ce să mai înțeleagă din tot ce li se întîmplă. Pe drumul pe care au plecat energizați de speranțe și plini de încredere în propriul lor destin, au ajuns la o răscruce, la o răspîntie, la o trivium - cum îi ziceau latinii. Din această răspîntie pornesc mai multe drumuri, dar nu există nici un indicator. Sînt doar tentații amețitoare: călătorii fără vize, intrarea în Europa și posibilitatea de a culege căpșuni în Spania lui Cervantes. Concret
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_26_28_ioan_lila_1337497616.html [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]