1,326 matches
-
sale, s-a ctitorit în luceferii profetismului pelasgo-hristic, s-a asumat testamentului iubirii evanghelice îndârjindu-se pentru a-i păstra demnitatea dacoromânului, luptând pentru a-i împlini menirea sa cultural-religioasă, suferind pentru crezul ortodox, împlinindu-se în jertfa sfântă a răstignirii sale mistice ca martir pentru Dumnezeu, Neam și omenirea ortodoxă sfântă, trăind totodată și sublimul milosârd al Crăiesei dacoromânilor-Fecioara Maria. Răsai asupra mea... „Răsai asupra mea, lumină lină,/ Ca-n visul meu ceresc d-odinioară;/ O, Maică Sfântă Pururea Fecioară
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
sculare, spălare, mâncare,... votare și, din când în când, călare, deși ar fi vrut cât mai des, dar de unde atâta belșug? nu, nu mai vrea nimic. și nici nu vede vreun rost al vieții. chiar și cu această poveste, cu răstignirea lui Iisus... i se pare că nu prea se leagă, întrucât El știa dinainte ce-avea să pătimească și atunci care-i gheșăftul?? așa că el își consideră tot traiul de până acum o veritabilă golgotă, dar nu vrea sub nicio
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/Ne_am_dus_sulii_de_zestre_george_safir_1367464260.html [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
în limba latină, și ceea ce era citit era tradus în elină apoi în evreiește de către traducători. Documentul spunea celor prezenți că în numele împăratului Tiberius și cu autoritatea procuratorului Ponțiu Pilat, cel numit Iisus din Nazaret era condamnat la moarte prin răstignire cu vina de a se fi făcut pe sine împărat al iudeilor, subminând astfel autoritatea cezarului Tiberius și a poporului Romei. Ponțiu Pilat se afla în chiar mijlocul acelei scene și îl privea cu severitate pe Baraba. Procuratorul ceruse apă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
avea în Ierusalim lucru pe care reușise să-l țină secret după ce îndurase chinuri cumplite, departe de dorințele lacome ale lui Pilat. Nu dormise toată noaptea care trecuse pentru că știa că avea să moară de cea mai cruntă moarte posibilă. Răstignirea. Și dintr-o dată i se oferise o portiță de scăpare iar speranțele sale se legau acum de ceea ce el reușise cu multă greutate și sacrificiu să țină secret, chiar dacă știuse că șansele să se mai folosească de lucrul acele fuseseră
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
reușise cu multă greutate și sacrificiu să țină secret, chiar dacă știuse că șansele să se mai folosească de lucrul acele fuseseră practic inexistente până cu puțin timp mai înainte. Ceilalți doi însă, tovarășii lui, nu aveau să scape de infamia răstignirii. Iar el era liber fiindcă altcineva trebuia să moară în locul lui. Acel Iisus pe care îl cunoscuse și el mai demult și pe care îl văzuse chiar de mai multe ori mai înainte în peregrinările sale, fusese adus împreună cu dânsul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
Baraba odată prins, va divulga sub chinuri ascunzătorile din deșert și se risipiră deci care încotro văzură cu ochii, lăsând pustii peșterile în care stăteau, sau luând ce se putea și dispăruseră care pe unde apucaseră fiindcă dacă erau prinși răstignirea îi aștepta la primul copac întâlnit în cale, fără ca cineva să se mai obosească să facă bârne de lemn. Acum însă, în ziua hotărâtă a morții, el, Baraba, scăpase pe treptele pretoriului datorită acelui Iisus propovăduitorul celor bune și smerite
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
cântece populare ale domnițelor care arată frumosul obicei înainte de a începe semănatul, dar care sunt numele acelor Ilene-Cosânzene care așa de frmos au cântat? Da, o mică cunoștință cubrutăria la care strict sunt selactați lucrătorii, să nu aibă vicii...și răstignirea de la o răscruce care să alunge duhurile rele... Andrei Solomon, de 79 ani, meșter de instrumente populare (fluierar) din Sarata Galbenă la fel a fost menționat ca printre altele, că este așa meșter...Mai mult nimic, cu asta s-a
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
realitate motivul era cel pe care îl invocase procuratorul Ponțiu Pilat care încerca astfel să preîntâmpine o posibilă răscoală a facțiunilor zelote care așteptau întotdeauna un prilej prielnic pentru a lovi, iar procuratorul avea acum motive să creadă că după răstignirea profetului din Nazaret aceștia aveau să speculeze situația, în Ierusalimul supraaglomerat de pelerini. Iar evenimentele tragice petrecute sporiseră nemulțumirile celor sosiți să-l vadă pe învățătorul și proorocul taumaturg, Iisus din Nazaret, așa spuneau informatorii lui Iocentus Maximus. Ponțiu Pilat
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
de noi lăcașuri de cult și restaurarea celor vechi, precum și rugămintea expresă adresată locuitorilor din Eparhii, aparținători religiei politeiste, de a se converi la creștinism. Foarte relevantă ni se pare epistola imperială trimisă lui Macarie- episcopul Ierusalimului, privind construirea Catedralei Răstignirii: Indulgența Salvatorului nostru este atât de minunată, încât cred că niciun cuvânt nu este îndeajuns să exprime minunea aceasta. Faptul că mormântul celor mai sfinte Patimi a trebuit să rămână ascuns în pământ, pe durata unei atât de îndelungate perioade
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
tămăduirea rănilor, folosind felurite plante. Avură grijă să-i hrănească bine, ca ei să prindă puteri. Între timp, misionarii avură o foarte neprețuită ocazie să vorbească celor care-i ocroteau despre Isus Hristos, Mântuitorul omenirii, despre suferințele Lui pe pământ, despre răstignire, despre învierea sa. De bună seamă, toți cei din casa Halditei rămaseră foarte uimiți de frumusețea acestor povestiri evanghelice. Sfârșiră prin a crede în Isus Hristos. Atunci, cei doi misionari îi întrebară dacă n-ar dori să se boteze. Bineînțeles, fură
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
în cer. Un comentariu aparte ar merita textele „clasice”, care aduc o atmosferă a delicateții, bucuriei sau suferinței și revoltei. Multe se vor meditații, riscând o anume uscăciune „reflexivă”, altele oferă sonuri de cantabilitate firească, expresivă. Imaginea poetului damnat reface răstignirea: „Neîmpăcat mă caut, trist/ Spre soare încă mai privesc/ Un singur frate am, pe Christ/ Și deci m-autorăstignesc” (Autorăstignirea). Eteroclite, din acest punct de vedere, Revelațiile lui Ion Iancu Vale aduc o notă distinctă în peisajul liricii contemporane, atestând, în
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
ceasul când o să mă mut Îmi voi duce pe sub vremi povara, Cât de fierbinte și înaltă-i vara! Aș vrea s-o dau și eu cu împrumut... POEM DIN PRIDVORUL DUMINICII În mine Dumnezeu e-atât de viu, Pe cruce răstignirea nu mai doare, „Rob al dreptății”, eu așa mă știu, Ce liber sunt! ce-i libertatea oare? Mi-am învățat și gândul să m-asculte, El nu mai umblă beznic pe pământ, Ispitele, oricât ar fi de multe, Nu mă
POEME DE VARĂ 2012 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_poeme_de_vara_nicolae_nicoara_horia_1342171221.html [Corola-blog/BlogPost/347919_a_349248]
-
mai recent volum al său, tonul lui Virgil Ciucă este mai blând, mai plin de înțelegere și îngăduință, mai nostalgic și cu mult mai înțelept. Ceea ce nu poate fi decât salutar. Altfel, așa cum spune Virgil Ciucă, „Pavându-și calea către răstignire / În vremuri măcinate de orgolii, / Cu strigăte-n deșert, fără oprire, / Pe drumuri străjuite de magnolii” (Percepție). Ceea ce e remarcabil la acest autor este atitudinea hotărâtă, voința de a nu abdica de la principiile sale, spiritul justițiar, caracterul ferm și o
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
nu e România Noastră 29 Iunie, 2009, București. Tot zbuciumul lăuntric al sufletului Alexandrei-Svetlana, mare cât o țară, odrăslit în cununi de Doine și Legende, de Dor și Suferință, de Lacrimi și Sânge, de Lanțuri și Cătușe, de Prigoniri și Răstigniri, de Cruci și Învieri ale Neamului nostru dacoromân sfânt, țâșnește spre înaltul cer prin strigătul acestei minunate Românce: „De azi refuz să mai plătesc impozite, refuz să mai am carte de muncă în acest stat guvernat de oameni incapabili, corupți
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
într-o manifestare a genialității. Dalta unui iscusit artist, penelul sau cuvântul îmbracă straie sărăcăcioase în fața naturii ei, răsfățate cu un spirit profund rafinat ce răspândește o desăvârșită subtilitate. Tot cutremurul ei lăuntric se prelungește într-o rugă mistică a răstignirii, de Focul și de Dorul Basarabiei martire: „O, de-ar mai trece Dumnezeu prin țară/ Să ne citească sufletul afund,/ Cel răstignit a nu știu câta oară/ Pentru îndrăzneala de-a se vrea rotund.// Ar da de mari palate-mpestrițate/ Și
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
a trecut ca ieri, ca zborul unei buburuze. am răsturnat grămezi de vise cu dorul drag la căpătâi, cărările mi-au fost închise de născătoarea cea dintâi. îmi pleacă visul cu iubiri spre înălțimile albastre, singurătatea toamnei mele e semnul răstignirii noastre. miercuri, 23 octombrie 2013 Referință Bibliografică: singurătate / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1027, Anul III, 23 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SINGURĂTATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Singuratate_ion_ionescu_bucovu_1382532380.html [Corola-blog/BlogPost/352508_a_353837]
-
responsabilizează chiar și pe cititor, fără să-i lase prea multe șanse de critică. Lucrarea este împărțită în 4 capitole. Primul capitol, Basarabie încotro? începe cu un subcapitol intitulat: Quo vadis Basarabie răstignită ? - o întrebare care reamintește tuturor starea de răstignire, încă, a Basarabiei, condamnând cu vehemență, pe cei care au realizat sau doar au lăsat cale liberă „megafurtului secolului”. Fraza finală a acestui prim capitol este oare o presimțire a autorului de apropiere a „ceasului al doisprezecelea” ... În continuarea primei
VALERIU DULGHERU – BASARABIA RĂSTIGNITĂ de DUMITRU MNERIE în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mnerie_1453955909.html [Corola-blog/BlogPost/363612_a_364941]
-
îmi plăcea conturul lucrurilor și odată am întârziat mult lângă un zugrav din Vâlcea, care picta o troiță, pentru fântâna „slobozită” de curând. Visam să ajung și eu ca acel meșter, să mi se dea pe mână o troiță, pentru răstignire. Nu pot uita mirosul de uleiuri și luciul culorilor proaspete pe lemnul geluit. N-am avut timp să mă fac pictor, dar nici nu m-am lăsat de tot - iarăși din lipsă de timp. Am rămas cu nostalgia muzeelor, cu
Marin Sorescu, pictorul by http://www.zilesinopti.ro/articole/2584/marin-sorescu-pictorul [Corola-blog/BlogPost/97255_a_98547]
-
vrem noi? Când suntem supărați, când suntem nervoși, alegem mai degrabă să Îl înjurăm decât să-¬L chemăm în ajutorul nostru. Deseori, prin comportamentul nostru, punem într-¬o lumină rea Numele lui cel Sfânt, bătându-¬ne astfel joc de El. Răstignirea este al șaselea stadiu al suferințelor lui Iisus. A fost pus să urce pe drumul pietros și prăfuit, numit Via Dolorosa. Lemnul greu al crucii fusese prins de umărul Lui, iar el, încet, încet își croia drum printre mulțime, spre
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
lui Iisus. A fost pus să urce pe drumul pietros și prăfuit, numit Via Dolorosa. Lemnul greu al crucii fusese prins de umărul Lui, iar el, încet, încet își croia drum printre mulțime, spre Golgota, unde trebuia să aibă loc răstignirea. La un moment dat, povara grinzii de lemn și istovirea fizică îl doboară. Încearcă să se ridice, dar cade din nou în țărână. Și iar încearcă să se ridice, dar nu reușește. Atunci, din mulțime, este pus un bărbat din
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
înzăpezit al nopților ; Tălpile mele mai cată odihna primului drum, Sângele-mi picură prin crevasele munților. Peste casele morților adesea pleoapa mea tremură Și-ades îmi cade fruntea-n umilință ; O umilință fără leac și fără echivoc, Ca după-o răstignire și-o căință. Cu brațele-aruncate spre-aiurea, cuprind necuprinsul, Zorind înspre-un țel de-orizonturi ce mor, Simțind că de-acum, tot ce-am fost și mai am, Aparține pe drept apusului lor. Lucian DUMBRAVĂ Portimao, Portugalia 7 martie 2011 ------------------------------------------ DUMBRAVĂ
POEME PENTRU ZILE SIMPLE (1) de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_dumbrava_poeme_pentru_zile_sim_lucian_dumbrava_1331102713.html [Corola-blog/BlogPost/346711_a_348040]
-
neputincioși! Și doar milostivirea Ta,mai poate, Să mântuiască sufletele noastre,toate, De-n viață,Ți-om sluji umili și credincioși! Înalță Doamne,sufletele noastre, Căci Tu ai zis:să căutăm și vom afla! La rugăciune,cautând spre cerurile-albastre, La răstignirea Ta de ne-om gândi,la rănile din coaste, Tu,către noi,Îți vei întoarce Sfântă Fața Ta! Amin! Referință Bibliografică: Înălțarea Domnului! / Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1986, Anul VI, 08 iunie 2016. Drepturi de Autor
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1465397501.html [Corola-blog/BlogPost/385291_a_386620]
-
Marii Sacerdoți ai Cuvântului dumnezeiesc și co-liturghisitori ai Suferinței Neamului, au plămădit în sângele, în crezul, în nădejdea, în jertfa și în dragostea lor, toată voința pătimirii, întrupată în: vânzarea, trădarea, prigoana, persecuția, defăimarea, batjocura, umilirea, biciuirea, amărăciunea, întemnițarea, calvarul Răstignirii, dar și în harul Slavei și al Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Maica Teodosia (Zorica) Lațcu a fost fiorul și fascinația “Mișcării gândiriste” și Petala de dor a Marelui Poem al Iubirii, binecuvântate de Marele Duhovnic Părintele Arsenie Boca. Coborâtoare
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
peste vise, lumini. Din albul crezului mărgăritar, și-a nălbit pașii târâți prin celulă și setea și jalea cu care-a stat împreună, au suspinat pe mucedele paie. Dar crezul i s-a ațâțat în prinosul îndurării și-n rodul răstignirii. Creanga cerului tresare și pe bolta lui nuntită, o primăvară plină se scutură de aur. Natura înmiresmată își prinde-n horă Florile, care surâd cu ochii-n rouă, la clopotele care bat imnul Învierii. Toate sufletele se mângăie fără răgaz
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
-nceput,/ cu palma stângă sângerând pe Nistru,/ cu palma dreaptă înflorind pe Prut./ Privindu-Ți Fiul dăruit pierzării/ îți mulțumim de codri și de grâu, dar ne revoltă, Doamne-al îndurării, /că nu ne-ai dat și fulgere la brâu... (Răstignire). A așteptat cel mai mult inelul de logodnă al zorilor de dimineață. Reminiscențele tinereții în marșul lor forțat s-au transfigurat în sihastri. Inima lui pururea flămândă de cuvânt a sângerat pentru țară, curgând ca lava fierbinte în nădejdea celorlalți
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]