174 matches
-
BOC nu ne mai jefuiește... Fir-ar mama lor, să fie! Lingăi, fufele tunate, Ce-au slujit pe Strâmbu-Vodă, Dau cu „subsemnatul” toate, De-au făcut, din asta, modă... Acei parveniți rapace, Ce ne infestau ca buba, Prin cotloane și răstoace Se ascund... să nu-i ia duba! Peste cei ce ne furară Suflă vânt de-ncătușare... Vă dorim, spre primăvară, La mai mulți ani... de-nchisoare!! Autor, Nicolaie DINCĂ - LSR - Filiala Olt, Slatina - P.S. Prezenta fabulă a fost prezentată azi, 27
MOTIVE DE BUCURIE... LA ROMÂNI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367841_a_369170]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > MI-ADUC AMINTE ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2245 din 22 februarie 2017 Toate Articolele Autorului mi-aduc aminte prin răstoacă adeseori te urmăream erai copila ce din joacă în zâna bună o schimbam pândeam parfumul din cosiță de undeva ascuns în fân doream să văd lângă căpiță mijindu-ți mugurul de sân și doamne, ce mai zarvă mare a fost
MI-ADUC AMINTE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365670_a_366999]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Umoristic > UN ET ÎN RURAL Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului UN ET ÎN RURAL Ținutul de legendă al Vrancei. Satul Răstoaca, așezare milenară, obște a vechilor răzeși, urmașii vestitei Vrâncioaia, vitejii care înfruntaseră cu demnitate și nobilă dârzenie toate relele vremurilor, fără să-și plece genunchiul și nici grumazul, preferând moartea în locul dezonoarei și a silniciei... Mileniul al treilea își strecura
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
neconcludent și cam anemic, bietul gospodar. - Lasă cî mă duc io neni Aristicî, rosti spre uimirea tuturor Luță despre care se știa sigur că nu poate să vorbească, sau mă rog, cel puțin nu în limba știută de sătenii din Răstoaca, aceasta deoarece, cunoștea doar toată suflarea satului, Luță nu era chiar Luță, fiindcă fusese schimbat cu un alt copil când inconștienta de mă-sa se dusese să nască la spitalul orășenesc din capitala județului, ignorând la rândul ei puterea și
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
amintire celor ce vin despre frumusețea și hărnicia ta, să te pomenească toată lumea, în veci, când or gusta o cană de apă rece și limpede și poate, peste o vreme, plecând de la asta, satul nostru o să poarte numele tău, că... Răstoaca... ce Dumnezeu... parcă-i... preaaaa... așa fără nici un haz... Aici, deși Aristică își cam pierdu firul, observă, cu acea finețe și acuitate psihologică pe care ți-o dă profesia pe parcursul unei vieți, că nevastă-sa luase de bune balivernele lui și
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
colind cu pasul Când merg copiii colindând în joacă. Cu un alai de pomi de promoroacă, Înspre colinde îmi îndrept Pegasul. Reminiscențe de vecernii toacă, Se-ndreaptă către înserare ceasul. La unison, cu limpezime glasul, Cum fierbe apa vesel la răstoacă. În prag de sărbătoare - așteptatul Înviorează glasuri cristaline Ce împânzesc de-a lungul și de-a latul. Nu știm izvor din care timpul vine, Iar ornic - nevăzutul, însetatul Speranțelor cu donițele pline. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Ajun / George Nicolae Podișor
AJUN de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357011_a_358340]
-
Acasa > Stihuri > Momente > TOAMNA... Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 288 din 15 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Toamna toamna a ieșit la joacă pe răstoacă păsări în șir nu știu unde pleacă rămân frunzele ca niște balerine se răsucesc pe vărfuri și vin înspre mine peisajul e trist doar un artist poate sa prindă într-o fotografie magia clipei când cade frunza de vie sau poate țipătul
TOAMNA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356638_a_357967]
-
ale ieșirii din supraviețuirea fără sens, altfel spus evenimentul (concursul, nunta, călătoria, inaugurarea Operei, cenaclul etc.), își revelează, curând, vidul, natura iluzorie, strict retorică, sau chiar fantastică, ori fantasmagorică, nimicnicia ( Călătoria lui De trei ori 85..., Boicotarea Operei Mari din Răstoaca, Maratonul lui Bixby ș. a.). Încât, cum ni se spune în Fatalitatea cifrelor, avem de a face cu “...proiecte neterminate pretutindeni”. Orice încercare a insului de a-și depăși condiția sfârșește, așadar, în trivialitate. Eul revine și se destramă în impersonalitatea
EUGEN DORCESCU, PROZA LUI MARIAN DRUMUR SAU DESPRE INFRAREALITATE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353786_a_355115]
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 349 din 15 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Incorigibil Contemplu zestrea orelor sonore, Le ordonez pe sonuri, pe arome, Cu rezonanța gamelor majore, Și notele tot picură molcome. Aș asculta cum apa la răstoacă În clocot fierbe-n zilele toride, Aș bea și stropi de rouă, promoroacă, Aș înălța moderne piramide. De cineva nu-mi agreează stilul, Din când în când câte un vers mai sară, Și va obține negreșit profilul De poezie elevată
INCORIGIBIL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341409_a_342738]
-
însămânțate veneric reîncarnând doctorate pe chei, în cutremure, la o adică, progres și camarilă, sărituri de magică opacitate între protecțiile iradiaților, șnururile ghirlande ori steaguri, pisici mestecând puii vii amuțiți într-o publicitate neofită, nebunie de album cu poker de răstoacă, urlete de lupi adevărați, de Jean Jacques. Dovleac spart după vizita lui Javert. Șobolanul își făcuse cântarea și Petru cel Mare se căia - de ce? O meditație ce va intra pornografic în istorie lăsa peste pietre puhave liniștiri de întuneric. Mizeria
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > HAI SĂ FUGIM ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului Hai să fugim peste răstoacă! Să te ferești ... să mă îmbii ... Hârjoană între doi copii Ce se sărută doar în joacă. Și, dac'o fi, pe vreo căpiță Să-mi cazi în brațe, nu te zbate! Doar leagă'mi mâinile la spate Cu coronița din
HAI SĂ FUGIM … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371345_a_372674]
-
Acasa > Strofe > Atasament > HAI SĂ FUGIM ! Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Hai să fugim peste răstoacă! Să te ferești ... să mă îmbii ... Hârjoană între doi copii Ce se sărută doar în joacă. Și, dac'o fi, pe vreo căpiță Să-mi cazi în brațe, nu te zbate! Doar leagă'mi mâinile la spate Cu coronița din
HAI SĂ FUGIM ! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373158_a_374487]
-
știa dacă acum ar fi fost momentul cel mai potrivit și totuși ... Dâră credea că acest „pâlpâit” de amintire i se trăgea de la stârvurile de păsări mari și cu penaj alb la rădăcină care pluteau târâte și înoroiate într-o răstoacă ivită pe neașteptate, transformată dintrodată în ditamai ghildăul chiar în fața colibei care aduna toate șiroaiele de noroi și îngrămădea mortăciuni de animăluțe, păsăret și alte vietăți și mizerii pe care le prinseseră și curățaseră torenții de pe coaste, rostogolindu-le de-
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
sursă (cazul notei 25, p. 65). Autorul scrie că la mijlocul lunii ianuarie 1958 au izbucnit revolte țărănești În sudul Moldovei (nota 17, p. 219). Deși nu se neprecizează, este vorba În principal despre răscoalele din satele Suraia, Vadu Roșca și Răstoaca, lîngă Focșani. Ele au Început Însă În noiembrie 1957 (Suraia), au continuat În decembrie 1957 (Vadu Roșca, unde represiunea a fost condusă de Nicolae Ceaușescu, 14 localnici fiind uciși) și s-au Încheiat În ianuarie 1958 (Răstoaca). Știm cu precizie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Vadu Roșca și Răstoaca, lîngă Focșani. Ele au Început Însă În noiembrie 1957 (Suraia), au continuat În decembrie 1957 (Vadu Roșca, unde represiunea a fost condusă de Nicolae Ceaușescu, 14 localnici fiind uciși) și s-au Încheiat În ianuarie 1958 (Răstoaca). Știm cu precizie toate aceste chestiuni datorită unei campanii de istorie orală pe care am făcut-o În zonă În vara anului 1997, Împreună cu Daniel Popa. De asemenea, nu este citată nici o sursă atunci cînd autorul amintește de colaborarea dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
aplicată”, în vederea sprijinirii frumosului, a dreptății și progresului. Primul număr e scris în întregime de directorul ei, care publică poezii, nuvele, știri artistice și redacționale. În numerele următoare sunt prezente și alte nume ori pseudonime, între care Aurel Rațiu, Mihail Răstoacă ș.a. Tot lui I. C. Vissarion îi aparțin articolele Prin noi înșine ori noi prin alții?, Moartea zeilor în sufletul popoarelor și Nepotriviri de vremuri, în care denunță câteva tare sociale, în timp ce Stancu Ștefanov traduce, prin intermediar bulgar, din R. W
STELUŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289918_a_291247]
-
publica în mod curent scenete și versuri. Iscălind Bel-Ami, V. Scânteie tipărește schițe umoristice facile pe tema infidelității feminine, câteodată și versuri. O țintă predilectă este simbolismul. În Literatura noastră Rodolphe ironizează „Literatorul” și ortografia lui, iar Supărarea poetului, semnată Răstoacă, este o parodiere a procedeelor simboliste, la fel ca și versurile iscălite Raicu ori Clak-Ston. D. M.
SCAIETELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289529_a_290858]
-
în zona orașului București, între cursurile Argeșului și Dâmboviței. Informații edificatoare pot furniza cu privire la acest aspect hărțile Stolnicului Cantacuzino din 1700, ale austriacului Specht din 1790-1791 și grecului Rigas Velestinly din 1797, explicând modificări în cursurile și conexiunile Sabarului, Ciorogîrlei, Răstoacei, Cacovei și Colentinei 6. Prin intervenția omului și trecute în hidronimia minoră avem numeroase denumiri "Răstoace", "Săpate", "Șanțuri", "Iazuri" și "Ierugi". Cea mai veche, cu o funcționare neîntreruptă de două milenii, este Ieruga Odovajniței, o derivare gravitațională din Râul Mare
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
hărțile Stolnicului Cantacuzino din 1700, ale austriacului Specht din 1790-1791 și grecului Rigas Velestinly din 1797, explicând modificări în cursurile și conexiunile Sabarului, Ciorogîrlei, Răstoacei, Cacovei și Colentinei 6. Prin intervenția omului și trecute în hidronimia minoră avem numeroase denumiri "Răstoace", "Săpate", "Șanțuri", "Iazuri" și "Ierugi". Cea mai veche, cu o funcționare neîntreruptă de două milenii, este Ieruga Odovajniței, o derivare gravitațională din Râul Mare al Țării Hațegului, la Clopotiva, la ieșirea acestui râu din munte, către și prin teritoriul agricol
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
exprimă legătura între această zonă și apele sale. Sunt numeroase cuvintele venind din slava veche, datorită cohabitării îndelungate cu o populație obișnuită să trăiască pe lângă ape și să le folosească divers. În această categorie intră cuvintele gârlă (grulo); baltă (blato); răstoacă de la rastokŭ = un curs de apă derivat, abătut; iaz (iazu); râmnic, un lac de pește, de la rubnikŭ; crac, de la krakŭ, braț de râu. Cuvântul viroagă ar putea veni de la slavul virŭ, dar și mai plauzibil de la latinescul vorago = prăpastie, precum
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
anumite viețuitoare din apă: Ierboasa, Peșteana, Peștiș, Peștișani; Broșteni; Raci, Raciu, Valea Racilor; Brebu, Brebi, Brebina (Pîrîul cu brebi - castori); Vidra; Vidraru (Pîrîul cu vidre); Rața; - legat de intervenția omului: Săpata, Șanțu, Râu de Mori, Valea Morii, Ieruga; Sulina, Sulinaru; Răstoaca; la Zăton sau Grebla (loc barat pentru strâns buștenii). Originea acestor hidronime este arătată mai departe, în capitolul referitor la microhidronimie (VI) dar, chiar de pe acum, fără o analiză specială, se poate constata o frecvență mare a denumirilor latine, pentru
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint Vezi izvoare sdrumicate peste pietre licurind; Ele trec cu harnici unde și suspină-n flori molatic, Când coboară-n ropot dulce din tăpșanul prăvălatic, Ele sar în bulgări fluizi peste prundul din răstoace, În cuibar rotind de ape, peste care luna zace. Mii de fluturi mici albaștri, mii de roiuri de albine Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline, Împlu aerul văratic de mireasmă și răcoare A popoarelor de muște sărbători
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
și cu păr moale de aur, eu cu gândul peste vreme călărind pe un centaur... frunze galbene agale cad pe un pridvor de viță, moare-ncet o romaniță, sub culori autumnale. plopii-n zare-au rămas goi luna tremură-n răstoacă, vântul a-venit în joacă în cămașa de strigoi. ........................... toamna vine de departe, să-mi ureze bun găsit, cu alai de frunzele moarte, ei îi spun: bine-ai venit! pe zare pe zare trece o fântână ce face semne la
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pădurile, frunzele galbene, țigăncile, haiducii, cușmele, flintele, gurile de rai, picioarele de plai, răzoarele, viroagele, luna, strigătele misterioase, câinii, păsările, grajdurile, grâul ca lan, grâul ca boabe (copt sau cu lapte în el), tufișurile, pâraiele, vițeii cu botul crud, mânjii, răstoacele, și toate acestea chiar și astăzi, în ciuda necontenitei schimbări a peisajului nostru, care modifică toate aceste văioage, șipote și cavalcade, nu numai ca viziuni ale unei imaginații idilice, ci și ca psihologie a locuitorilor, fie ei moșnegi sau fete tinere
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
lor vrajă, Crengile sunt ca vioare pintre care vântul trece, (335) Frunze sun ca clopoțeii, trezind ceasul doisprezece Și pin albul întuneric al pădurei de argint, Vezi isvoare sdrumicate peste prund întunecînd Și sărind în bulgări fluizi pe pietrișul din răstoace În cuibar rotit de ape peste cari luna zace. (340) El aude - un cântec dulce, plin de lacrimi și de noduri, Doină de simțire ruptă ca jelania-n prohoduri, Împlând codrul de zăpadă, sufletu-i de-o jale mare, Pare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]