6,632 matches
-
mai mare roman al tuturor timpurilor pare, după cum îl trădează și titlul, construit anume pentru a șoca. Autorul lui, Daniel Pișcu, este unul dintre optzeciștii cei mai dedați jocurilor cu mai multe strategii, experimentelor radicale și pornirilor carnavalești de a răsturna orice raporturi logice dintre viață și texte. Scriitorul își propune să înregistreze totul, după principiul camerei de luat vederi, sau mai curînd după acela al reportofonului, (căci spre deosebire de textele sale mai vechi, de astă dată nu elementul vizual este cel
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
geamăn al regelui Franței e pe veci închis într-un donjon și poartă o mască de fier, precum armurile dintr-un muzeu?! Însă dovedește că e fiu de rege (încă un fiu, al cîtelea?) prin acest unic gest de a răsturna ordinea cosmică, deși afirmă că-și acceptă, totuși, soarta. El își scrie numele și rezumă, într-o frază, viața pe o tipsie de argint, pe care o aruncă pe o plajă, de la o fereastră a întunecatei închisori și o transformă
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
practic, autorul nu are nici destul tact, nici destulă subtilitate, pentru a-l evita. În legătură cu nuvela Vînătoare de lupi - o scriere foarte "pe linie", autorul biografiei de față se lansează într-un rechizitoriu, cel puțin la fel de puțin inspirat ca interpretarea, răsturnată cu 180 de grade, pe care Petru Dumitriu, în 1994 încerca să o dea nuvelei sale din tinerețe: "Spus pe șleau, în concepția actuală a dlui P. Dumitriu, Ion-ciobanul trebuia asasinat pentru că era unul de-ai lor, adică optase pentru
O biografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15127_a_16452]
-
are timp să descifreze cuvîntul ca arghezian, bacovian... Senzația termenului familiar și poetic rămîne însă. Iată un vers (din obișnuință spun vers, dar nu știu unde începe și unde se termină el) care în prima lui parte pare bacovian, însă imaginea e răsturnată spectaculos, ritmic, într-un cotidian al zilelor noastre: "...liza cîntă la clavecin brodează navighează pe internet...". E un procedeu conștient, pentru că autoarea atrage cu insistență parantetică atenția asupra lui în altă parte: "... umbra ta mirosea a hoit (cuvîntul se întîlnește
Jurnal de versuri oranj by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15148_a_16473]
-
diminuare a furorii distructive, o îmblînzire a rigorilor avangardiste, ce parțial renunță la oarecum infantila lor poză compact teribilistă. Absurdul se mlădiază, devine delicat, înzestrîndu-se cu fragmente de pietate: "În nu foarte greaua curgere dinspre/ naștere spre moarte - cum ai răsturna un sac/ și colțurile ca niște călcîie devine ușoare-ușoare/ peste zăpada sfîșiată de culoare/ creierului prin care au crescut dinții/ e o icoană și noi ne-am întors de la fața ei// poate norii care știu unde se duc/ poate vatra
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
lui Mihai Eminescu, în cele mai ascunse fibre ale creației sale poate să-i pună cu adevărat în valoare faptul că ceea ce își propune G. Călinescu drept model ideal, este tot el cel dintâi care, în discursul său critic, îl răstoarnă. Dar "G. Călinescu n-ar fi călinescian dacă ar proceda altfel". Motiv pentru care "rolul lui în critică este, între altele, să pună în permanență în discuție temeiurile și metodele criticii literare". Acea extraordinară impulsionare spre idei și spre mișcarea
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
făcut vinovat guvernul Năstase în săptămâna care ar fi trebuit să fie una a reculegerii, dar care s-a dovedit una a demagogiei nerușinate. Guvernanții nu sunt atât de naivi încât să-și imagineze că zece-douăzeci de camionete cu ouă răstoarnă raportul de forțe din piețele României. Nici vorbă. Nenorocirea țării nu reprezintă, însă, pentru nesătuii cocoțați la vârful piramidei sociale decât prilejuri de a-și etala "părinteasca grijă" față de popor. Culmea e că astfel de agresiuni asupra spiritului economiei libere
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
unui rasism genetic și a unui eugenism întemeiate exclusiv pe raționalitatea economică și pe ideea că progresul este tocmai controlul total al stocului genetic al tuturor ființelor vii". Dușul rece pe care Claude Karnoouh îl aplică iluziilor și optimismelor postmoderne răstoarnă complet perspectivele: "Occidentul ni se prezintă drept lumina lumii", dar industrializarea feroce, războaiele "ce-au inovat tehnica mobilizării totale", "nu mai puțin ferocea colonizare", sinistrele societăți totalitare (exportate), au fost concepute în societățile democratice vest-europene. într-o lume occidentalizată care
Minunata lume nouă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15214_a_16539]
-
în această creație. Oricare dintre poeme îl reprezintă în întregime pe autor. Uneori, un gest oarecare de pe la începutul cărții îți revine în memorie după foarte multe pagini dense, precum „răsturnarea capului”. Un peisaj de toamnă se termină astfel: „și dacă răstorni capul puțin pe spate simți/ cum se înclină anul spre iarnă -/ și ți se face frig”. Aceeași mișcare revine în finalul unei reverii asupra glacialității ce pare a nu avea sfârșit, Frigul și scheletul său. M. Ivănescu oferă o structură
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
parte, durata construcției tulbură imaginația generațiilor omenești; pe de alta, excită imaginația starea șantierului ale cărui ziduri nu înceteză să se înalțe către un acoperiș previzibil în viitor. Este un schelet ideal al frigului, din al cărui străfund poetul își răstoarnă încet capul pe spate pentru a se prăbuși în cer: „catedralele se construiesc în câte o sută de ani - frigul/ vine, revine - ca fluxul, și zbaterea lui foarte înceată/ pe țărm - sau, în lumina lui albă/ printre zidurile care se
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
albă/ printre zidurile care se ridică treptat/ și scheletul bolților, deasupra, suflând/ între scheletul zidurilor, peste nervurile/ arcadelor, un vânt nemișcat - să mergi/ printr-o catedrală de frig care acuma se înalță -/ și când se va încheia bolta, să-ți răstorni/ încet capul, să te prăbușești într-o imens/ de lentă cădere în frigul de sus -“ Aidoma poeziei pe care o scrutează, comentariul critic la creația meivănesciană are tendința de a continua și de a se relansa necontenit. Important este să
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
microscopică sau radical transformatoare: „unul/ pretindea că vede peste tot/ și are o mulțime de ochi implantați de jur împrejurul capului/ ca niște rulmenți./ altul vedea ca printr-o sită și distingea/ entitățile nisipului cum distingem noi/ orașele și stelele./ un altul răsturna cu ochii/ lumea cu susul în jos” (Privitori și privighetori). Viziunea vădindu-se asociabilă cu senzația de orbire mîntuitoare ca o infirmitate divină: „pe drept cuvînt se crede că e orb deși pe drept cuvînt/ el vede cu tot trupul
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
Alfred Moșoiu, Mihai Sorbul, Adrian Maniu... - cel mai ciudat amestec de simboliști și de realiști. Scriitorii mai tineri și începătorii nu îndrăzneau să ocupe un scaun la masa aceea, pe care, în gândul lor, poate că și visau s-o răstoarne... Se iscau certuri și discuții violente... Cei mai nărăvași erau simboliștii. Macabrul poet Obedenaru ne citea poeziile numai la miezul nopții. Se ridica solemn și, cu voce alui groasă de bas, tuna: Metal oribil: revolver! Ești trăsura de unire Între
Masa intelectualilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13513_a_14838]
-
Călușarii...). Copil visător, care transforma mătasea de porumb în păr de zâne, Rica a învățat carte de la cinci ani, de... frica morții. O mătușă îi spusese că, atunci când Cometa Halley va lovi Pământul, acesta, care este un disc, se va răsturna și toți cei care nu știu carte, vor cădea în Iad. Așa că, pune-te pe învățat... Clasele primare le-a început la Preajba și le-a continuat la Giurgiu, pe atunci un elegant orășel de provincie, cu oameni așezați și
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
familia încă alergică la sondaje biografice prea grăbite și dureroase. Adversarii acestei tendințe, care n-au întîrziat să apară, au rămas însă multă vreme minoritari, deși unii, precum Marlies Janz, au susținut încă la mijlocul anilor ’70 că aceasta ar fi „răsturnat intențiile politice ale operei celaniene în chiar opusul lor”; bănuiala că opțiunea metodologică care a dominat decenii întregi cercetarea celaniană ar avea un substrat ideologic durează pînă astăzi. Bilanțul bibliografiei critice asupra operei lui Paul Celan indică deja de la sfîrșitul
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
în rîma, Dați-mi zidul din Berlin Dați-mi monstrul din Kremlin Viitorul, frate, este crimă. Totul o ia razna, totul se destramă Nimic de măsurat, nimic de prevăzut, Viforul lumii a trecut de vama În suflet ordinea s-a răsturnat și-a dispărut. Cînd "Pocaiti-va!, strigau profeții în furtună Ma-ntreb si-acuma ce vroiau să spună. Nu vezi și nu știi cine șunt, Nu mă deosebești de vînt, Sînt micul Ștrul care a scris Psaltirea. Imperii am văzut
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
-mi Hiroshima. Distrugeți fetușii, pe toți Oricum nu veți avea nepoți Căci viitorul, frate, este crimă! Totul o ia razna, totul se destramă Nimic de măsurat, nimic de prevăzut, Viforul lumii a trecut de vama În suflet ordinea s-a răsturnat și-a dispărut. Cînd "Pocaiti-va!, strigau profeții în furtună Ma-ntreb si-acuma ce vroiau să spună. The Future Give me back my broken night my mirrored room, my secret life It’s lonely here, there’s no one
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
-i) drept "progresiști" în broșurile lor propagandistice, precum N. Bălcescu ( Mișcările revoluționare. Mișcarea Românilor din Ardeal) și M. Kogălniceanu ( Dorințele partidei naționale. Împroprietărirea țăranilor). La un moment dat, am avut impresia că politrucul, improvizat în istoric și istoric literar, a răsturnat la întâmplare fișierele Bibliotecii Academiei Române și a transcris ce i-a venit mai la îndemână, numai ca "să-și facă planul": Costache Conachi, Anton Pann Povestea vorbii ( ediție 1926), C. Negruzzi Cum am învățat românește, Negru pe alb, Păcatele tinereților
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
compozitorilor din România la solicitările spiritului universal din vremea lor. Realizare până acum singulară, Muzica românească între 1944-2000 se cere citită, analizată, comentată, discutată, eventual nuanțată, completată sau, prin absurd, combătută. Oricum, lucrarea va suscita opțiuni pro și contra. Va răsturna canonul din mintea unora, va tulbura convingerile gata făcute ale altora, nu va lăsa pe nimeni indiferent, va invita la reflecție, ieșire din stagnare, înnoire. Căci o punere în chestiune a modernității și postmodernității din muzica românească e în același
Retrospectivă by Ștefan Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13852_a_15177]
-
de deșteaptă, întâi și întâi. Se intră imediat în acțiunea propriu-zisă. Primele două nurori se spetesc muncind, în timp ce a mică le îndeamnă la rele. Profitând că baba doarme, care, trează fiind, le chinuia tot timpul la sfaturile celei mici, ele răstoarnă orice ordine stabilită de soacră și încing un guleai de pomină cu de toate și cu plăcinte. Ăsteia mici, "dragă fiindu-i gâlceava", nu-i convine pacea, ea preferă înfruntarea, conflictul, lupta. Așa va fi fost, poate, și mama-soacră, în
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
Și-a scos singură costumul de baie (...). Printre firele negre și lucioase îi vedeam buzele mari de culoare roz spre cenușiu, printre care se întrevedea rozul pur și simplu exploziv al celor ascunse. Mi-a scos slipul și s-a răsturnat pe spate, trăgîndu-mă peste ea. Nici nu mi-am dat seama cînd eram înăuntru mișcîndu-mă ușor și ritmic. Era umedă, caldă, și mușchii ei mă strîngeau ca o mînă pulsatorie" p.19), autorul plusează cu o concluzie care încarcă scena
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
lumea lui Balzac i se impune ca de la sine eroului brebanian care, la fel ca mai toți ai prozatorului, este oricând dispus, și apt, să dezvolte o teorie, să facă asocieri literare, istorice, filosofice și de orice fel: "...ne-au răsturnat în lumea lui Balzac, anii '30, sub domnia lui Louis-Phillipe, burghezia, în sfârșit liberată, pune laba pe instituții și mai ales pe prestigiu, pe prestigii Ce energii, ce invenții sociale și financiare, ce insolență socială, ce junglă, în sfârșit o
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
un accent brusc oltenesc. Că inamicul, nu-i așa? nu se așteaptă niciodată să vii taman d-acilea... * Blanbecii de la punctul piscicol nu făcuseră nici o ispravă. Nu te pui, oricum, cu chefalii. Pescarii zbierau, tropăiau în bărci, gata să le răstoarne, dând din mâini ca după orătănii în ogradă, iar chefalii săreau printre bărci, peste năvoadele lor, se avântau liberi prin aer, albi și albaștri, cu sutele, spintecând apa... Ai fi jurat că, între timp, ei aflaseră cu cine au de
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
relataseră și istoricii clujeni în volumul din 2002: Teodor Șușman, om înstărit, a fost îndepărtat de comuniști din funcția de primar și anchetat pentru vânzarea unor bunuri pe care refuzase să le predea statului. Convins că regimul comunist va fi răsturnat în curând de trupele americane (după cum auzise la postul de radio Vocea Americii), Șușman a fugit în munți, împreună cu fiii săi și cu câțiva oameni de încredere. Securitatea și armata au declanșat o masivă operațiune de capturare a partizanilor. Toți
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
sfinți ne apără orașul mai bine ca un zid de diamant, care este un zid de nesfărâmat. Ca niște stânci înalte, așezate pretutindeni în fața orașului, trupurile acestor sfinți nu zdrobesc numai atacurile dușmanilor văzuți, ci și uneltirile dracilor celor nevăzuți, răstoarnă toată meșteșugirea diavolului și o spulberă tot atât de ușor pe cât de ușor răstoarnă și dărâmă un bărbat ceea ce zidesc copiii în joacă. Mașinile de război și alte mijloace de luptă și de apărare făcute de oameni, cum sunt zidurile, șanțurile, armele
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]