2,050 matches
-
și fotograful i-a așezat după un fel consacrat/ (bunicul, de-abia sosit din America/ desigur, în mijloc, pe scaunul nou!). Și-apoi/ fotograful a bătut din palme iar ei au zîmbit,/ aparatul Agfa a țăcănit discret/ și cu toții au răsuflat ușurați/ și au spus:/ «O, azi e-o zi minunată, să bem mai departe»/ și au rîs și-au cîntat/ (Îți mai aduci aminte doamnă și În fînul de curînd cosit),/ au cîntat și deodată, spre seară,/ cerul s-a
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
mare măsură, sensul locuțiunii din greu " mult, tare, adânc". Vechea locuțiune, cuprinsă în dicționare, ilustrată prin citate clasice ("oftînd din greu, suspină"), nu se combina cu orice verb: dicționarul academic ( DA) indică o listă de posibili regenți: a ofta, a răsufla, a munci, a dormi ș.a.. Dicționarul amintește și de variante mai vechi de construcție, cu același sens, dar cu alte prepoziții: în greu ("Cîștigă bani în greu", la Dionisie Eclesiarhul) și de greu ("Au suspinat de greu", la Miron Costin
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
acoperișul încuiat. Acolo, lîngă scară, poți într-adevăr căpăta, găsi un loc unde să stai jos și să bei relaxat. Urcam etaj după etaj. Bețivii își știu cuiburile. E greu de mers, picioarele nu mă ascultă. - Uite. Am ajuns. Eu răsuflam din greu. - O să ne îmbătă-ăăăm! a spus el exagerînd puțin. Ia te uită ce grozav, ce bine e aici. Nimerisem un loc și mai bun (și mai călduros) decît presupuneam în timp ce lipăiam greoi în sus, pe urmele lui Ciubik. Acest
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
iau. Recunosc că această idee nu mi-a venit din senin, ci numai după ce am aflat cum folosește Dragoș Șeuleanu și banii mei, pentru a plăti consilieri care habar n-au ce face radioul public. În urma audierilor în Parlament, a răsuflat că un asemenea consilier ia 20 de milioane de lei pe lună. Și tot la aceste audieri răzbate știrea că la TVR sporul de personalitate ar fi de 20 de milioane de lei, pe lună pentru colaboratori. Nu vreau să
Confidențialitate pe bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11828_a_13153]
-
a demis pe cei doi. Și atunci, ca și acum, premierul a avut nevoie de cîteva întîlniri cu președintele Iliescu, înainte de a trece la fapte. Dna Rodica Stănoiu s-a aflat și în precedenta listă a restructurabililor, listă care a răsuflat în presă, la vremea respectivă. Atunci, unii dintre analiști au tras concluzia că dna Stănoiu va rămîne în fruntea Justiției pînă la expirarea termenului de funcționare a Guvernului Năstase. Înaintea ultimului val de schimbări, numele dnei Stănoiu a răzbătut din
Adio. La Justiție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13050_a_14375]
-
a trosnit și câteva pahare, după care, făcându-și rugăciunea înainte de culcare, băgă de seamă că nu-i vine somnul. Alături, femeia înțepenită lemn: anestezie totală. O clătină puțin - nimic; încercă mai ca lumea - degeaba. De n-o auzea cum răsuflă, de n-o vedea cum îi saltă pieptul, ar fi zis că-i moartă. Păi, dacă așa stau lucrurile, n-ar fi rău să vadă, măcar cu un ochi, cum arată și pe dedesubt. Ușor, cu zăbavă, că nu-l
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
direcție pe Pandele Iancu, administratorul local al Domeniilor Coroanei, și pe profesorul Emilian Costescu, dezertat de la țărăniști, devenit și el guțist; nu-l bagă în seamă pe cel de-al treilea, parvenitul Costea Bratu, susținut de liberalii lui Gheorghe "Grecul", răsuflați după atentatul din decembrie 1933. De altfel nu are nici o considerație pentru fruntașii zonei, începând cu țărănistul Chiroiu și sfârșind cu ciudatul de la conacul Sionilor, Mateiu Caragiale. Pe primul îl disprețuiește pentru primitivismul lui, pe celălalt pentru amatorismul cu care
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
pornesc de la spectacolul cu piesa Ashes to Ashes, pe care criticul o acuză de totală lipsă de umor: îPe timpul celor treizeci de minute de flecăreală banală, incredibil de plicticoasă, se fac nenumărate pauze, eroii se sucesc, aruncă priviri ucigătoare, răsuflă greu, se ridică și se așează iar; cade cortina în final. Reacția criticii a fost amestecată. Unii n-au văzut nimic în piesă. Printre susținători, Alistair Macaulay de la Financial Times a fost cel mai uluit (și incoerent): "e poate important
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
pornesc de la spectacolul cu piesa Ashes to Ashes, pe care criticul o acuză de totală lipsă de umor: îPe timpul celor treizeci de minute de flecăreală banală, incredibil de plicticoasă, se fac nenumărate pauze, eroii se sucesc, aruncă priviri ucigătoare, răsuflă greu, se ridică și se așează iar; cade cortina în final. Reacția criticii a fost amestecată. Unii n-au văzut nimic în piesă. Printre susținători, Alistair Macaulay de la Financial Times a fost cel mai uluit (și incoerent): "e poate important
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
oile. Nici bătrînul blajin. într-un anume loc, balta se varsă Și dispare subteran " Izvor invers către nadir Văruiesc pescărușii grindul Cu excrementele lor. Tot grindul e alb Spuma șerpuie de-a lungul apei Pînă departe. Oi de spumă Murdare răsuflă greoi lîngă apă Pe drum, gutuia cu aripi de frunze s-a prăbușit din cuib în colb pe totdeauna
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
despartă pentru totdeauna așa cum în odăița albă în care locuiam o lentilă a ochelarilor mei s-a rostogolit dispărînd fără urmă într-o iarnă a căzut puțină zăpadă pe meterezele cetății somnambulul dormea printre fulgi scaunele de paie de pe terase răsuflau înciudat palmierii scîrțîiau lung doar fernando scria de zor în birtul lui preferat lîngă bazar convins că literele sunt cel mai bun obstacol la invazia albului fernando îmi era dor de tine chiar fiindu-mi aproape norii se prăbușeau în
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
ca mușamaua putredă lăsînd să se vadă mucegaiul lumilor de dincolo de sunet triști coboram către mal întîlneam fulgerul mai uman ca un atac de cord ori sepia cu cerneala ei zvîrlită-n față puneam palma pe cîte o piatră și simțeam răsuflînd un creier geamăn în ziua eclipsei fernando a dispărut somnambulul a strîns toate pisicile din rodos pe terasa castelului și-au sîsîit împreună cele zece minute cît a lipsit soarele fernando a apărut a doua zi lîngă ruinele farului părăsit
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
nu știi unde se duce glontele. Altceva ar fi dacă ei ar veni mai încoace și s-ar apuca, bunăoară, să taie sîrma ghimpată... Dar asta la noapte poate că or să încerce." Chelul de lîngă el nu-i răspundea. Răsufla doar des, din fundul plămînilor. Lupta dură pînă seara în acest fel relativ liniștit. Poziția îi avantaja pe români. De cîte ori încercau să pornească asaltul, nemții erau repede culcați cu burta la pămînt. Noaptea tirul continuă. Doar din timp
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
mai este tolerat aproape nicăieri, Abia după ce am petrecut câteva luni la București, înconjurat din nou de fumul de țigară, de pachetele de țigări aruncate peste tot și de prieteni care trag în piept cu voluptate și fără regrete, am răsuflat liniștit (vorba vine): chiar m-am vindecat, nu mai simt nicio tentație când cineva fumează lângă mine. Ce n-a trecut, din păcate (sau, mai bine zis, din fericire), este reacția neplăcută pe care mi-o provoacă fumul de țigară
Aer curat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82362_a_83687]
-
cu trafic intens. Eu am avut ocazia să văd un superb dric lângă BRAȘOV. La CODLEA în curtea bisericii evanghelice am surprins această caleasca mortuara. http://victorperdevara.wordpress.com/2009/07/24/poze-din-veloturul-romaniei/000-108/ Muncitorii care ascultă Tokio Hotel? e răsuflat subiectul.....
Cică vreau să introduc dricurile eco by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82663_a_83988]
-
lui Hippocrat exonerează de obligații morale medicul în măsură a se consulta pe el însuși. (Asta o știa din jurisprudență, în care era de asemenea specialist de vârf, și unde există două precedente în speță.) La funeraliile naționale, toată lumea a răsuflat ușurată, crezând că ambițiosul personaj nu va putea produce din nou o scenă penibilă, sub pretext că a fost tratat sub prestigiul cuvenit. Numai că sicriul cu corpul marelui erou a dispărut din capela unde a fost păzit trei zile
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
patetică a unui acordeon pe care se plimbă niște degete experte și de indispensabilii bași care dau de obicei ritmul și măsura tânguielii. Musafirii intră în apartament, ușa se închide, iar zgomotul se estompează. Îl auzi doar dacă ciulești urechea. Răsufli ușurat, mulțumești proniei și îți spui că, în fond, fiecare om are dreptul să se distreze. Sedus de perspectiva unei nopți fără distonocalm, nu-ți dă prin cap că deocamdată gazdele nu fructifică la maximum calitățile radiocasetofonului cu CD fiindcă
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
i-a șoptit tînăra. - Sînt superbi, i-a replicat el, sărutîndu-i sfîrcurile sînilor ei mici și delicați și simțindu-le cum se întăresc. - Hai să facem dragoste, a continuat Michael, care era așa de excitat, încît abia putea să mai răsufle. - în ordine, zise Miriam. C., deprimat în amor, încearcă paliative consolatoare: să-i facă, pe înserat, o vizită fostei lui iubiri eterne, V. Sună la ușa vilei ei din Ralet și-i deschide soțul amic vechi și... în temă. Tot
Mozaic Ave Eva by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/11855_a_13180]
-
pofte de viață. Medicii cu care am discutat despre boala lui erau însă de părere că zilele politologului erau numărate. Arterele lui Brucan, mi s-a explicat, erau ca niște camere de cauciuc expirate. Le peticești într-un loc și răsuflă în altul. Bătrînul Brucan ajunsese, fiziologic, la capătul puterilor sale. Ceea ce nu m-a împiedicat să regret că a murit. Cu sentimente contradictorii, e adevărat, dar cu o părere finală de rău care n-are nici o legătură cu cele cîteva
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]
-
pe lângă releele televiziunii. Motorul mașinii gemea. De sus, am privit Înapoi, spre vale. Orașul părea un mic platou. Dincolo de el, țara, marele platou! Pe el, În acel moment, istoria, o penibilă figurație. În rest...! Sus, și noi și șoferul am răsuflat ușurați. Nu mai fuseserăm nevoiți să coborâm din mașină și iar să ne jucăm În picioare, la o nouă urcare. Când mi-am reamintit de vacarmul, pe care Îl lăsasem În centrul orașului, de țiuitul armelor care Încă se mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
În viața lui, se repezise În ajutorul profesorului Brumaru. Era Întotdeauna pregătit. Câteva picături tonice, avea să-i redea puterea. Îl așezară pe scaun strângând conținutul În sac, așteptând efectul. Curând profesorul Își reveni. Ceru apă. Bău un pahar Întreg, răsuflă adânc, cu greutate, după care așteptă cu privirile mirate o Întrebare fără răspuns. După un timp șopti: - Pantoful... - Ce-i cu pantoful?! Întrebă civilul. - Nu este al Mariei! Îl priviră stupefiați. Ne-am continuat drumul În Întunericul nopții așteptându-ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ai trădat. Ai cochetat cu ceilalți Și ai uitat de frați... De ce-ați trădat voi zilele acele Și ați făcut spre alții temenele? Că nu voiau nici Kentul, nici valută, Votându-vă frumoasă, ca și sluta! Acum v-ați răsuflat, Votanții v-au zburat Va știe bine orice lele Cât sunteți de belele... Ah, visurile mele! Nu vreau bărbați frumoși, Perfizi și mincinoși. Câștig eu singură valută Și Kent; că nu sunt sluta! Noi facem reclamă obiectivă. Tuturor! Tuturor?... Și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ai trădat. Ai cochetat cu ceilalți Și ai uitat de frați... De ce-ați trădat voi zilele acele Și ați făcut spre alții temenele? Că nu voiau nici Kentul, nici valută, Votându-vă frumoasă, ca și sluta! Acum v-ați răsuflat, Votanții v-au zburat Va știe bine orice lele Cât sunteți de belele... Ah, visurile mele! Nu vreau bărbați frumoși, Perfizi și mincinoși. Câștig eu singură valută Și Kent; că nu sunt sluta! Noi facem reclamă obiectivă. Tuturor! Tuturor?... Și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lună, pe trepte de umbră și răcoare - cutreieră pământul cu brațe grele, împlinite de rod. Azi-noapte, dintr-un vârf de tei, feți-frumoși legănați în cumpeni de stele zvoneau - peste câmpie și-n somnul cu vise al oamenilor - timpul culesului. Grâul, răsuflând precipitat, întors cu fața spre lună, încremenește în culoare. Presimt foșnet de secerători - și pe pânza miezului de noapte, împurpurată, se ivește contur de dropii uriașe înotând prin marea de aur până la subsuori, cu aripile larg desfășurate. ...Ochiul găsește în
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
ale sale. În semn, firește, de recunoaștere a geniului poetului. Le-a publicat, totuși, mai tarziu. Sunt puțini romancierii a caror „pecete” pe fiecare pagină să fie atât de apăsata că a lui Breban. Recunoaștem imediat urma leului. Proza lui răsuflă greoi, ca și omul pe care l-am întâlnit o dată urcând pe munte, înaintează pas cu pas, răbdător (nu definea Goethe românul că o formă a amânării?), neuitându-se nici în dreapta și nici în stânga, ocolind, părând că bâjbâie, oprindu-se
Nicolae Breban, 80 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2824_a_4149]