1,232 matches
-
aplică principiul “Diviziunii Egale a Sumei Contestate”. Articolul original al lui Aumann și Mashler a fost publicat în Journal of Economic Theory 36 (1985, 195-213). dar despre studiul asta care te are ca subiect ce spui, monșer? a avut ceva răsunet pe facebook te-au cam ginit băieții ăștia hahaha! mult spor în continuare la capitolul ipocrizie! îți dorim să ajungi mai departe de nivelul andreei marin! O aiureala totală “Diviziunii Egale a Sumei Contestate”. Uită-te la cererile Ucrainei și
O împărţire echitabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82593_a_83918]
-
lui Barbu Slușanschi. Suprimată la jumătatea lui ianuarie 1938, ea nu va mai apărea după ridicarea cenzurii, în 1940, cum s-a întâmplat cu "Însemnări sociologice". Cercetătorul ieșean a descoperit însă un ecou al Iconar-ului în presa exilului: "Un răsunet târziu al revistei Iconar, un ecou tardiv și în condiții nefaste, cu totul diferite, este vocea din exil a lui Vasile Posteucă, din revista Drum, ce apare de la 1 septembrie 1963 la 6 decembrie 1972 (mult după moartea întemeietorului). O
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
viața sub dictatura comunistă, sunt descrise magistral, cu un talent remarcabil. Se vorbește de un „Brutaly honest look at life in comunist Romania” Mulțumim Hertei Müller pentru bucuria pe care ne-a adus-o În suflete, prin acest succes de răsunet mondial! Îl merită pe deplin. Să-i sărutam mâna care scrie genialele „texte transferate În poeme” și să-i ridicăm statui În semn de recunoștință. Asociația Canadiana a Scriitorilor Romani o invită pe marea poetă Herta Müller și pe distinsul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a îndepărta : "trei deputați din parlament au fost îndepărtați din partid"), fie pentru hiperbole, exagerări dramatice; excluderea e o execuție prin decapitare, împușcare etc.: "nimeni nu era pregătit luni să ducă la bun sfârșit o execuție colectivă", "câteva execuții de răsunet", "cei vinovați de nesupunere în politică sau afaceri sunt puși cu gâtul pe butuc pentru ca epidemia să nu se întindă", "scoaterea din rânduri și punerea la zid a câtorva lideri locali" (Ziua, 6.03.2004). Metaforizarea alunecă în ridicol atunci
Excluderi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10103_a_11428]
-
Timișoara, la un concert coral și simfonic organizat de Filarmonica „Banatul“ ca o reverență în fața compozitorilor bănățeni. În prima parte, Corul „Ion Românu“ al Filarmonicii „Banatul“, dirijat de maestrul Diodor Nicoară, va interpreta „Suita corală nr. 2“ de Nicolae Ursu, „Răsunetul Ardealului“ de Ion Vidu, „Lina și Gheorghina“ de N. Ursu. Apoi, de la pupitrul orchestrei simfonice a Filarmonicii „Banatul“, maestrul Remus Georgescu își va dirija propria „Suită almăjană“, dar și „Patru dansuri românești“ de Tiberiu Brediceanu. Intrarea publicului la acest concert
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
ZOLTAN VARGA Spectacole Teatrul Național: Festivalul Bănățenilor de Pretutindeni - Concert coral și simfonic susținut de Corul „Ion Românu“ și orchestra simfonică ale Filarmonicii „Banatul“. Dirijori: Diodor Nicoară și Remus Georgescu. În program: N. Ursu: Suita Corală nr. 2; Ion Vidu: Răsunetul Ardealului; N. Ursu: Lina și Gherghina; R. Georgescu: Suita almăjeană; T. Brediceanu: Patru dansuri românești, 13. 09, ora 20. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Cei trei purceluși“. Adaptarea și regia artistică: Gh. Stana, 13. 09, ora 11 (Sala Studio); „Hamlet
Agenda2003-37-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281457_a_282786]
-
în conjuncție cu VENUS. l 24 iunie - SATURN în conjuncție cu SOARELE. l 25 iunie - LUNA la apogeu. agenda aniversărilor Sâmbătă, 21 iunie „Deșteaptă-te, române!“ În anul 1848 a apărut în „Foaie pentru minte, inimă și literatură“ poezia „Un răsunet“ a lui Andrei Mureșanu, cunoscută sub titlul „Deșteaptă-te, române! Poemul a fost pus pe muzică, după o melodie culeasă de Anton Pann, devenind marșul revoluționarilor pașoptiști. Din ianuarie 1990, este Imnul național al României. Duminică, 22 iunie Ciocârlia cântecului
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
la Arad, Reșița, Lugoj și Jimbolia, dar și la Satu Mare și Sibiu. În septembrie a.c., actorii au participat la festivalul „Piesa clasică pe scena teatrelor minoritare“, de la București. Sezonul 2003-2004 va începe la 1 septembrie. IOAN STANCIU Evenimente muzicale de răsunet l La Filarmonica „Banatul“ Pe parcursul sezonului care tocmai s-a încheiat, orchestra, corul și soliștii Filarmonicii „Banatul“ au susținut 37 de concerte simfonice și vocal-simfonice, 28 de concerte camerale și recitaluri și 6 concerte lecție, numărul total al spectatorilor fiind
Agenda2003-26-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281172_a_282501]
-
vârste, în locul cel mai drag inimii lui, scena, cu oamenii cei mai importanți în sensul existenței sale artistice, spectatorii. Originar din Brașov, actorul a fost din anii ’70 până în 1981 unul dintre favoriții publicului timișorean, jucând în spectacole de mare răsunet, precum „Gotz von Berlichingen“, „Două cravate“, „Frumoasa Helena“, „Fiul cel mare“. În 1996 s-a reîntors din Germania în țară, redevenind, cu sprijinul Institutului pentru Străinătate din Stuttgart, actor al T.G.S.T. Împreună cu mai tinerele sale colege Dana Borteanu și Daniela
Agenda2004-15-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282279_a_283608]
-
se numără printre cele mai reușite scrieri de atunci din Transilvania. A colaborat cu poezii, articole, istorioare și fabule la revistele vremii și a făcut traduceri din literatura germană. A rămas în istoria literaturii române ca autor al poeziei „Un răsunet“, care a fost pusă pe note de Anton Pann și a devenit marșul revoluționarilor ardeleni. Ulterior, sub titlul „Deșteaptă-te, române! “, a devenit imnul național al românilor. Duminică, 12 octombrie FACULTATEA DE MEDICINĂ DIN BUCUREȘTI Acum 100 de ani a
Agenda2003-41-03-14-15 () [Corola-journal/Journalistic/281568_a_282897]
-
la ieșirea din oraș spre Jimbolia o plasă cu cartușe. Au găsit pistoale, un mâner de sabie de epocă din argint și multe alte minunății“, ne spunea colonelul Ioan Băla, comandantul Penitenciarului Timișoara. Ultima descoperire și, poate cea mai de răsunet, a fost făcută la sfârșitul săptămânii trecute de deținuții care lucrau în Parcul Catedralei: dintr-un tufiș a răsărit o sticlă conținând aproape trei kilograme de mercur alb, marfă interzisă, pe care se iau „la negru“ bani frumoși, însă, care
Agenda2003-29-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281262_a_282591]
-
o vindecare cu totul miraculoasă. Și de atunci, din 1961, Gelu Barbu a renăscut: ca balerin, coregraf, creatorul școlii de dans din Canare. Trudă asiduă, dar și satisfacții depline, căci recunoașterea canariană a venit cu vârf și îndesat: spectacole de răsunet, distincții și premii, inclusiv din mâna regelui Spaniei, celebritate și discipoli și, mai mult ca orice, o viață plină și luminoasă. Născut într-o monarhie, Gelu Barbu avea să cunoască stalinismul, comunismul, capitalismul și să-și găsească liniștea și a
Agenda2004-35-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282806_a_284135]
-
„A douăsprezecea noapte“ l Cu Teatrul de Comedie Vremurile când timișoreanul iubitor de teatru nutrea justificată invidie și nostalgie față de un București care monopoliza evenimente, vedete și spectacole de răsunet au apus, căci interesul în ascendență al publicului față de noile montări este prompt servit - după toate legile cererii și ofertei - de agențiile de profil. Aceiași organizatori de turneu care săptămâna trecută l-au adus la Timișoara pe maestrul Radu Beligan
Agenda2005-05-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283325_a_284654]
-
se vor întoarce acasă în 7 septembrie, tocmai la timp să se pregătească de Rugă. Evenimentul va însemna și redeschiderea Teatrului de Vară, după o amplă renovare și restaurare. Mască de zeu neolitic l Restaurare germană în România Descoperire de răsunet a campaniei arheologice 2003, masca de zeu neolitic de la Uivar este restaurată chiar în aceste zile de un reputat expert german de origine română, dl Miron Sevastie, restaurator al Muzeului Universității din Wurzburg, împreună cu dl Alexandru Fota de la Muzeul Banatului
Agenda2004-36-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282835_a_284164]
-
cu bătaie națională. Așa cum se întîmplă însă, nu o dată, cu literații din provincie, poeții bistrițeni, din care cîțiva remarcabili, nu sînt decît vag cunoscuți în marile centre, prizați cu neglijență de critică. Dacă valoarea rămîne ceea ce este, lipsa ei de răsunet poate apasă dureros o viață de om, poate inhiba evoluția unui artist. Drept care îmi propun a semnala în rîndurile ce urmeaza cîteva, în ordine alfabetică, profiluri lirice distincte ale toposului menționat. Dorian David ne propune un lirism naturalist, o înțepenire
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
asigurându-mi libertatea de a circula printre zonele diferit colorate, de diverse densități. De a le modifică ordinea temporală, de a le amestecă, de a... sări unele dintre ele. Optând mereu, cu puterile limitate ale autorului (ăSunet prea grav și răsunet prea slabă), pentru verosimil și semnificativ. Sau măcar pentru una dintre aceste ambițioase ținte, deloc ușor de atins". Viața cu efect întârziat e, cum spuneam, o autobiografie ocultata a scriitorului dezrădăcinat, ducerea la bun sfârșit a proiectului de român autobiografic
Realitate si retrospectie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17875_a_19200]
-
și entuziasmul - și acesta - i se risipește, nutrind convingeri foarte critice despre realitatea nedreptăților sovietice. Ajuns în Franța, ține să-și facă publice aceste dezamăgiri, menite să avertizeze. Scrie și publică destăinuirea Vers l^autre flamme. Această scriere provoacă mare răsunet, lui aducîndu-i imense daune din partea presei franceze de extremă stînga, inclusiv discreditul lui Rolland, activ filosovietic (era căsătorit cu o rusoaica recrutata de N.K.V.D.). Prietenii francezi, mai toți, îl abandonează, unii scriind pamflete împotrivă-i, descriindu-l că agent al
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
plăcerea să-l întâlnesc pe Iso Camartin în capitala cantonului Graubünden, la câteva săptămâni după apariția cărții sale Reflecții de la Sils-Maria în varianta românească. M-am bucurat că am avut cu mine numărul din România literară cu recenzia Andreei Deciu, răsunet prompt și pozitiv la un eveniment editorial de marcă. Deși este prima carte a prestigiosului autor elvețian în limba română, Iso Camartin este cunoscut de o anumită pătură de tineri intelectuali români prin statornica sa activitate de la Colegiul " Noua Europă
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
critice, fost discipol al lui Maiorescu, nu era, în totului tot, atât de nerezonabil pe cât, cu cinism, l-a reținut istoria literară: „Anii de glorie ai Institutului fuseseră din 1920-1921 până în 1929, când s-au discutat aici lucrări teoretice de răsunet mondial din domeniul criticii, filozofiei și literaturii, cum au fost opera lui Brunetière, Croce sau estetica lui Guyau. În acea perioadă a apărut și un buletin relatând despre ședințele ținute. Ședințele mai importante ale Institutului fuseseră stenografiate și litografiate uneori
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
Mircea Anghelescu În prefață primului volum de Discursuri parlamentare din 1897, Titu Maiorescu exprimă - cu oarecare moderație - o idee principial negativă despre revoluția de la 1848: deși ea "avusese însemnătatea ei, întrucît manifestase, cu oarecare răsunet în Europa, deșteptarea conștiinței naționale în românii din Principate și voință lor de a se dezvoltă în conexitate cu civilizația occidentală", efectele sale au fost mai degrabă negative, pentru că "oamenii de la ^48 nu au lăsat și nu au avut nici o
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
pînă în 1916. Această activitate îi prilejuiește cunoașterea apropiată a lumii literare și științifice a timpului. În 1919 va fi secretar de redacție al altei reviste conduse de Rădulescu-Motru, Ideea europeană, în raza căreia organizează o serie de conferințe de răsunet, susținute în diverse orașe din țară de personalități precum Octav Onicescu, Mircea Florian, Ramiro Ortiz, Virgil Bărbat, Emanoil Bucuța, Cora Irineu, Nae Ionescu. Ultimul număr al revistei apare în 1928. Alte funcții deținute de harnicul C. Beldie: director al Societății
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
erau gânditorii străini pe care îi conspecta Nae Ionescu pentru cursurile sale etc. Manuale - astăzi uitate - de estetică, de psihologie și de logică, broșuri de popularizare a diverse ideologii, care au influențat mentalitatea publică, texte ale unor conferințe cu mare răsunet la vremea lor - toate au fost citite cu atenție de Z. Ornea și analizate critic, înrâurirea tuturor a fost identificată în creația literară și intelectuală a scriitorilor luați în considerare. Alt atu deținut de exeget îl constituie talentul literar. Talentul
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
Am băgat de seamă că se înserează și noi ar fi trebuit să fim demult în Cluj. Când am deslușit numele unei gări, am tresărit. Era un nume cunoscut, fiindcă nu cu mult înainte, aici fusese un accident feroviar de răsunet și ne-am dat seama că eram aproape de Brașov, adică, mergeam în sens invers. Am coborât imediat. Era pe înserate. Am intrat în gară, frig, întuneric și pustiu. Paul își continua glumele, în noi nu se terminase buna dispoziție, râdeam
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
exilat, încetează să mai scrie în românește (cu excepția eseului Țara mea, prin 1944, publicat postum) și devine un extraordinar filosof moralist francez. Întrebarea e: dacă celebrul autor s-a disociat critic, în scrisorile către familie și prieteni, în interviuri cu răsunet, în însemnările din Caiete (tot postum publicate), atît de tranșant, de scrierile tinereței românești, pe care le-a repudiat efectiv chiar cu iritare, mai are rost să ne ocupăm de acest dosar, analizîndu-i semnificațiile? Cred că răspunsul este afirmativ. Acest
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
cîteva subiecte similare, localizate în diverse colțuri ale lumii. Deja mi se profilase intimitatea ca punct nevralgic și laitmotiv al selecției canadiene, această manifestare obișnuind că recapituleze palmaresul competițiilor de peste an, dar și să anticipeze sezonul următor prin avanpremiere de răsunet. Pînă să mă hotărăsc dacă să continui cu Filmul de duzină/ Quickie realizat de siberianul Serghei Bodrov în Germania, dar relatînd despre mafia rusească din Santa Monica, sau să optez pentru Bodrov fiul și istoria a două Surori despărțite de
Festival în doliu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15833_a_17158]