1,210 matches
-
acum anii următori, până azi, încununați cu multe cuceriri, Polina Manoilă a pășit la cinsprezece ani, la Tismana, alături de formația Cooperativa „Arta Casnică”, la care a cântat și dansat. Tismana, vatră istorică și de pietate creștină, e un nume cu răsunet în toponimia memorială a locurilor începutului de consacrare a artistei Polina Manoilă, care destăinuie azi: „Pasiunea mea pentru cântec s-a născut în familie. Primele cântece le-am învățat de la mama mea, care a avut o voce extraordinară - cânta ca
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
școala de aici intra în categoria școlilor rurale model. În august 1877, Consiliul Permanent de Instrucție Publică hotărăște ca școala din Rucăr să fie socotită în rândul celor urbane. La intervenția revizorului școlar rămâne tot rurală, cu două posturi. Avusese răsunet și aici mișcarea pedagogică, pornită în jurul anului 1870, urmare în special, a acțiunilor întreprinse de "Societatea pentru învățătura poporului român"(1866), care prin C. Isarcu, P. Poenaru, ș.a. cereau ca instrucția gratuită și obligatorie să devină realități de zi cu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_vi_i.html [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
acest sens, sunt relevate Memoriile, Protestele, Discursurile conducătorilor populației românești majoritare din Transilvania, rolul proeminent al unor personalități de notorietate în dezavuarea politicii agresive antiromânești și solidarizarea opiniei publice europene cu cauza dreaptă a românilor ardeleni. Lucrarea expune, in extenso, Răsunetul Adunării de Protest de la Alba Iulia, din 29 mai 1912, împotriva înființării Episcopiei Greco-Catolice de la Hajdu-Durog, prin care guvernul maghiar urmărea să subordoneze direct, majoritatea parohiilor greco-catolice din Ardeal, inclusiv cele românești. La acest protest de răsunet european, au participat
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1435989757.html [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]
-
expune, in extenso, Răsunetul Adunării de Protest de la Alba Iulia, din 29 mai 1912, împotriva înființării Episcopiei Greco-Catolice de la Hajdu-Durog, prin care guvernul maghiar urmărea să subordoneze direct, majoritatea parohiilor greco-catolice din Ardeal, inclusiv cele românești. La acest protest de răsunet european, au participat peste 20.000 de români greco-catolici, în frunte cu personalități de prestigiu, cum sunt: Episcopul Vasile Lucaciu, Iuliu Maniu, George Pop de Băsești, Alexandru Vaida Voievod, Teodor Mihali ș.a.. Autorul acestei inestimabile lucrări de referință a cercetat
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1435989757.html [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]
-
teolog, este bucuria „existenței” Sfântului Duh în alcătuirea minunată a cosmosului, „izvorul și apa vie” după cum i se zice în Apocalipsă (22, 1). Fiind prezent în mod activ într-un mod inefabil, în prezența lui harică își află fiecare făptură răsunetul și răsuflarea, împlinirea și viața. Prin Sfântul Duh, frumusețea ce împodobește lumea este, încă de la creație, un chip prealabil al Împărăției lui Dumnezeu. Ar urma ca în contextul acestor minunate idei ale gândirii ortodoxe să facem o referire la tema
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sensul_si_conditia_deschiderii_stelian_gombos_1330449668.html [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
familie românească, Veturia a urmat pensionul săsesc la Sibiu, vorbea fluent germana, franceza, maghiara și româna și se pregătea de o carieră strălucită, avea un glas frumos și voia să devină soprană. A debutat la Sibiu în 1903 cu piesa „Răsunetul de la Crișana” de Ion Vidu, fiind numită „ privighetoarea Ardealului” În 1909 cântă pe scene din Budapesta. În 1909 pe 14 noiembrie, regele Carol o decorează cu medalia Bene Merenti pentru realizările în cultura muzicală româneasc, iar pe 28 decembrie 1909
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-din-iubirile-lui-octavian-goga/ [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
Comunitate. Sper să nu se mai reia teoria altor generații de sacrificiu, pentru acumulări în care nu mai crede nimeni și salturi care nu mai au loc. Fac bine sau nu fac bine tinerii care reușesc să breveteze ceva de răsunet și aleargă să-și vândă invenția în străinătate? Un văr de-al meu, stă numai cu capul vârât între planșete, tomuri și documentație pentru ceva care, zice el, ne va schimba și optica asupra viitorului, dar și modul de viață
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_15.html [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
situa acest concurs între cele mai reușite din istoria acestor manifestări, garanție a faptului că resursele de creativitate și literară și artistică sunt foarte mari. Trebuie doar câte un dascăl, precum Gabriela Vasiliu, care să sfințească locul. Nicolae BĂCIUȚ Revista „Răsunetul” Bistrița-Năsăud 5 iunie 2012 Referință Bibliografică: Nicolae BĂCIUȚ - FESTIVALUL NAȚIONAL DE CREAȚIE ȘI INTERPRETARE „ANA BLANDIANA” - EDIȚIA I / Nicolae Băciuț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 522, Anul II, 05 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Băciuț : Toate
FESTIVALUL NAŢIONAL DE CREAŢIE ŞI INTERPRETARE „ANA BLANDIANA” by http://confluente.ro/Nicolae_baciut_festivalul_national_nicolae_baciut_1338890195.html [Corola-blog/BlogPost/353448_a_354777]
-
om de afaceri în industria cafelei... În afară de meciurile echipei Juventus, fotbalul în Italia fiind pâinea zilnică a canalelor tv specializate și pentru tiffosi, după faimoasa pâine italiană, cea de toate zilele, la Torino au avut loc numeroase evenimente spotive de răsunet mondial sau european: Jocurile olimpice de iarnă (februarie 2006), urmate, în martie, de Jocurile paralimpice iar în anul următor Jocurile Universitare de iarnă. Torino a mai găzduit Universiada de vară (1959 și 1970), iar 2006 a găzduit Olimpiada de șah
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1439776996.html [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CÂND NU TE ÎNCREZI .. Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Amintiri melancolici și cuminți, Muzicale ce-și fac loc în minți, Nu știu ce anume răsunete ar fi, Și ce parte din mine ar mai ști, Ce-am pierdut și unde amintea, Pare cum într-atât la smintitea.. Ai putea ști ce-i culmea? Pentru ignoranță au justificări, Că-și dau la prostita explicări, Invidiei curs
CÂND NU TE ÎNCREZI .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1421497697.html [Corola-blog/BlogPost/365978_a_367307]
-
a informat lumea în mai multe limbi despre acțiunile moților. Dacă vătafii feudalismului au spumegat precum că, Horia a dorit să ajungă „rege al Daciei”, defăimându-l atât pe el cât și pe Cloșca și Crișan, Răscoala a avut mare răsunet și pe plan european, stârnind panică printre feudali. Horia ajungând în legendă precum: Până-a fost Horia împărat / Domnii nu s-au desculțat / Nici în pat nu s-a culcat / Prânz la masă n-au mâncat. Ori : Horia șade pe
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETE CU RĂSUNET 4 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1982 din 04 iunie 2016 Toate Articolele Autorului simt urma pașilor tăi pătând algoritmul secerii trec ades pe lângă tine un clopot își strigă turma unde te-ai mutat nu știu când
SONETE CU RĂSUNET 4 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1465012924.html [Corola-blog/BlogPost/378298_a_379627]
-
mutat nu știu când îți voi da ora exactă ca să te pot liniști am aranjat un altar să te pot plânge nu nu am scris un epitaf tu ești viu mereu mă chemi printre blânde flăcări Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNET 4 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1982, Anul VI, 04 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SONETE CU RĂSUNET 4 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1465012924.html [Corola-blog/BlogPost/378298_a_379627]
-
fecundă dintre Poezie și Filosofie Relațiile între Poezie și Filosofie îi preocupă foarte mult pe filosofi, poeți și pe esteticieni, încercând să descopere aderențele ori inaderențele organice pe care le trezesc cele două, poezia ca artă și filosofia ca știință, răsunetul lăuntric oricât de îndepărtat ale acestora. Tudor Vianu în “Filosofie și poezie “, prima ediție din 1937, scria: “ ... Evident, ca întotdeauna în astfel de cercetări, partea de ipoteze și de experiențe personale este destul de întinsă. Dar dacă, pe baza lor, cercetarea
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie_0.html [Corola-blog/BlogPost/364559_a_365888]
-
coordonator), dintre care menționăm: Liga Culturală și Unirea Transilvaniei cu România (în colab., Editura „Junimea”, Iași, 1979); Problematica omului și medicina contemporană (în colab., Editura I.M.F., Iași, 1979); Un secol de învățământ medical superior la Iași, (Editura I.M.F., Iași, 1979); Răsunetul internațional al luptei românilor pentru unitate națională (în colab., Editura „Dacia”, Cluj, 1980); Conștiința națională și valorile patriei, (Editura „Junimea”, Iași, 1982); Transilvania în istoria și conștiința românilor, (Editura „Junimea”, Iași, 1985); Națiunea și conștiința națională în lumea contemporană, (Editura
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 by http://confluente.ro/Acadconstantin_marinescu_pers_pompiliu_comsa_1377692442.html [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
din țară și străinătate cu eseuri, reportaje, interviuri, studii și articole pe teme de cultură. Publică volumele: Liga Culturală și Unirea Transilvaniei cu România (Iași, „Junimea”, 1979); Interferențe: Istorie și Literatură (Iași, Vasiliana, 2001); Spiritul creator și valorile naționale (1985); Răsunetul internațional al luptei românilor pentru unitate națională (1985); Un secol de învățământ medical superior la Iași (1979), Ecologie și cultură (2001), Ecologie și umanism (2001) ș.a. Prezent, de asemenea, în volume care tratează probleme de filosofie, cultură, sociologie, pedagogie, între
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 by http://confluente.ro/Acadconstantin_marinescu_pers_pompiliu_comsa_1377692442.html [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
ACAD. CONSTANTIN GH. MARINESCU A. ISTORIE ȘI CULTURĂ 1. Contribuția societăților „Carpați” și „Liga pentru unitatea culturală a românilor” la formarea conștiinței naționale, la lupta românilor pentru făurirea statului național-unitar (1882-1918), Teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1969, 342p. 2. Răsunetul internațional al luptei românilor pentru unitate națională (în colaborare cu Acad. Ștefan Pascu), Editura „Dacia”, Cluj-Napoca, 1981, 435 p. 3. Liga Culturală și Unirea Transilvaniei cu România (în colaborare cu Prof. univ. Dr. V. Netea), Editura „Junimea”, Iași, 1979, 374
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 by http://confluente.ro/Acadconstantin_marinescu_pers_pompiliu_comsa_1377692442.html [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
stă înlănțuită de terestrul ei Cătălin, după ce râvnise la cerescul Hyperion, pe care nu-l înțelege. La dreapta și la stânga piramidei sunt două figuri: una reprezintă poezia, și alta - filosofia. Înălțimea totală a monumentului e de 8 metri [...].”, p. 24-25 Răsunetul statuii în presa și în rândul personalităților vremii a fost diferit, nelispind invidiile și răutățile. Un imbold pentru ieșeni pentru a se mobiliza în realizarea monumentului a fost inaugarea unei statui dedicate lui Eminescu la Galați la data de 16
SERATELE “EMINESCU, JURNALISTUL”, INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476638329.html [Corola-blog/BlogPost/376979_a_378308]
-
îl păstorește cu excepțională competență și dăruire, din anul 1986. Această publicație și-a câștigat un prestigiu de excepție și prin faptul că, sub bagheta Acad. Nicolae Dabija, a susținut lupta pentru Renaștere națională în Basarabia. O dovadă elocventă a răsunetului pe care-l are această revistă, în conștiința publică, este tirajul său, care ajunge azi, la 180 000 de exemplare. „Literatura și Arta” nu este doar o revistă a intelectualității, ea a pătruns în toate mediile, straturile sociale din Republica Moldova
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nicoale_dabija_un_exponent_de_pompiliu_comsa_1373170210.html [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Mureș, redactor-șef al revistei „Vatra Veche”, Cezarina Adamescu din Galați, membră a Uniunii Scriitorilor, Anthonia Ammati din Brăila, membră a Uniunii Scriitorilor, Filiala Brașov, și Menuț Maximinian din Bistrița, directorul cotidianului „Răsunetul”, membru al Societății Scriitorilor Bistrița-Năsăud, parcă preluându-i criticului Cornel Ungureanu cuvintele: Despre Vieru aș transcrie multe pagini din marii cărturari ai Școlii Ardelene. Deocamdată, aș avea nevoie de un moment de reculegere... Volumul de însemnări și eseuri pe care
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
decât sosirea Indilei la București în seara lui 7 decembrie! O seară de vis, cu flăcări în ochi și scântei împrăștiate în inimă, o seară mirabilă cu Indila! O seară în care va luci frumusețea spectacolului înnobilat de cântecul sensibil. Răsunetul melodic orientalo-parizian va învălui în catifea publicul și-i va pulveriza steluțe minuscule în oglinzile privirii. Un vis va lua chip viu, o chemare interioară va primi răspunsul aievea: Indila va concerta pentru români și va lăsa îndrăgostiți în urma ei
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/hxnwjbspnv_1412399452.html [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
PREȘCOLARITĂȚII, dar și tuturor copiilor implicați în frumoasele activitățile creative și recreative, le adresăm sincere FELICITĂRI, asigurându-i că eforturile lor conjugate pot fi considerate exemple de bună practică în învățământul românesc iar succesul muncii lor va deveni unul de răsunet! (GHEORGHE A. STROIA) ***2. SĂNDICA BORCHINĂ (Coordonator)* Sf. Gheorghe, jud. Covasna: MUZICA ÎN JOCURILE COPIILOR (jocuri muzicale pentru preșcolari și școlari, A4, 44 pagini) În grădiniță, conținutul educației muzicale nu se referă doar la însușirea unor cântece, ci și la
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1441298209.html [Corola-blog/BlogPost/352588_a_353917]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > TEMERI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 576 din 29 iulie 2012 Toate Articolele Autorului 367 TEMERI Caută-mi temeri în suflet, Vezi bine nu le vei găsi, Dar în al inimii răsunet, O coardă melodia va părăsi. Și va rămâne trist banjoul, Sau poate melancolic si tăcut, Din ritm va mai slăbi tangoul, Iar eu te voi întreba; Ce ai făcut? Îmi vei răspunde poate modest, Nu-mi atribui nici o vină, Nu
TEMERI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 by http://confluente.ro/Temeri_mihai_leonte_1343568165.html [Corola-blog/BlogPost/366794_a_368123]
-
numai preot, era conducătorul românilor din partea stângă a Dunării. Era un purtător de cuvânt în fața autoritaților și se vede treaba că era și un om zdravăn! Ca și atunci când vorbind odată, măreț, dârz, cei care l-au ascultat au spus „ Răsunetul - ca un tunet!”. Reporter: Vă curge istoria prin sânge, minunat! Popa Șapcă va trăi veșnic prin scrierile dumneavoastră. Înalt Preasfințitul Gherasim Cristea: Cuvântul lui lui Popa Șapcă era răsunător, impunător dar și blând. Popa Șapcă a fost unul dintre personajele
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_interviu_cu_inalt_pr_ligya_diaconescu_1331118722.html [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
la vremea potrivită, la grădiniță sau la liceu. „Peneș Curcanul” și „Muma lui Ștefan cel Mare”, „La steaua”, „Pădurea spânzuraților” sau „Zburătorul”, „Apus de Soare” sau „O scrisoare pierdută”, sunt texte care lasă în sufletul nostru colectiv un ecou, un răsunet din care se ițește sentimentul benefic, reconfortant, al solidarității etnice, comunitare. Suntem toți de-o făptură și de-o seamă! La fel cum, la vremea potrivită, contactul și chiar intimitatea cu marile texte ale literaturii universale edifică în fiecare ființă
PRIN LIVEZI ALBINELE ŞI-AU PORNIT COLINDA... de ION COJA în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_coja_1493600563.html [Corola-blog/BlogPost/371109_a_372438]