63 matches
-
4 cu blocurile N1, N2, M1, G2, H1 Str. Progresului nr. 10 cu blocul G7 Str. Progresului nr. de la 9 la 13 cu blocurile M2, M3, G4 Str. Rapsodiei - în întregime; Int. Răsuri - în întregime Int. Răsuri - în întregime Str. Răsuri nr. de la 61 la 69 și de la 102 la 120 Str. Răsuri nr. de la 1 la 59B și de la 2 la 100; Str. Răzoare - în întregime; Str. Rândunelelor - în întregime; Str. Rodica nr. de la 49 la 85 și de la 42
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
cu blocul G7 Str. Progresului nr. de la 9 la 13 cu blocurile M2, M3, G4 Str. Rapsodiei - în întregime; Int. Răsuri - în întregime Int. Răsuri - în întregime Str. Răsuri nr. de la 61 la 69 și de la 102 la 120 Str. Răsuri nr. de la 1 la 59B și de la 2 la 100; Str. Răzoare - în întregime; Str. Rândunelelor - în întregime; Str. Rodica nr. de la 49 la 85 și de la 42 la 86 Str. Samuel Micu Klein - în întregime Ale. Saturn - în întregime
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Soare - nr. 16 - 72 Int. Precupeții Vechi Str. Precupeții Vechi Str. Prepeliței Int. Procopie Dumitrescu Str. Prof. dr. Mihail Georgescu Int. Prof. Gheorghe Costaforu Str. Prof. Gheorghe Costaforu Str. Radu Cristian Str. Radu de la Afumați Int. Râmnic Str. Răspântiilor Str. Răsuri Str. Romulus - nr. 1 - 27 Str. Romulus - nr. 2 - 24 Int. Rondă Str. Rondă Str. Rovine Str. Rumeoara Str. Salcâmilor Str. Săgeții Str. Schitul Dârvari Int. Securei Str. Semilunei Str. Serg, Dumitru Dardiac Int. Serg. Ion Panțâru Str. Serg. Năstase
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Ileana (în trecut, Ileana-Suliman) este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Arțari, Florica, Ileana (reședința), Podari, Răsurile, Răzoarele, Satu Nou, Ștefănești și Vlăiculești. Comuna se află în nord-vestul județului, la limita cu județul Ialomița. Prin comună trece o vale afluentă a râului Ghiula, la rândul său un afluent al Mostiștei. Este străbătută de șoseaua națională DN3, care
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
fost transferată raionului Brănești din regiunea București, iar comunele Arțari și Ștefănești raionului Lehliu din regiunea Ialomița. După 1952, ele s-au regăsit în același raion Lehliu din regiunea București. În 1964, satul nou-apărut Ceair din comuna Ștefănești a devenit "Răsurile", satul Odaia Protopopului din aceeași comună a fost rebotezat "Satu Nou", iar satele Papadopol și Bordeiele au luat numele de "Florenii", respectiv "Florenii de Jos". Comuna Ileana a căpătat forma actuală în 1968, când comunele Arțari și Ștefănești au fost
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
se legau cu faimoșii codri ai Vlăsiei și țineau de la Dunăre până pe sub dealurile Costeștilor. Codrii Teleormanului cuprindeau arbori variați: fagi, stejari ( local numiți tufani), arțari, aluni, corni, tei, frasini, ulmi, jugaștri, salcâmi, ghiorghinari (porumbari), măceși, cireși sălbatici, peri sălbatici, răsuri, carpeni, sângerul, aninul, măceșul, alunul, mărăcinișuri și mai rari, socul și salcia mai mult pe albia râurilor. Fagii, care altădată se întindeau peste tot, au dispărut cam de 100 de ani, rămânând doar amintirea lor în toponimicul La Fagi, o
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
între în vest și în est. Vegetația corespunzătoare arealului Pogoanele este formată din stepă și silvostepă. Stepa este reprezentată prin plante ierboase ca păius, negară, pir crestat, colilie, șofran, maturi trifoi, măzăriche, tufisuri de porumbari, vișini de stepă, migdal pitic, răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn câinesc, porumbar, smiger, soc, mur. Fauna este reprezentată prin șoarece de câmp, popândău, iepure, prepeliță, potârniche, graur, ciocârlie, dumbrăveancă, cioară de semănătură, porumbel, prigorie
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
Apărătorii 1. Plecareatc "1. Plecarea" Veneția, 5 septembrie 1458 T răsura cobora lin spre țărmul mării, al cărei murmur nu se auzea Încă. Poate că nu era o coborâre ; nici nar fi putut fi vreo coborâre de-a lungul acestei câmpii care nu se hotăra să se despartă de veghea Înaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ideal decât o întruchipare reală. Detaliile portretistice sunt la Chaucer mult mai bogate în comparație cu cele regăsite la scriitorul italian: „Emilia frumoasă coz și mai/ Gingașă ca îmbobocitul Mai,/ Decât un crin mai mândră la făptură/ - Chiar dacă o alătur de-o răsură/ Mai desmierdat îmi pare chipul ei -/ [...] Îi atârna cosița peste spate,/ Bălaie, cam un cot și jumătate./ și prin grădină, dis de dimineață/ Plimbându-se în voie la verdeață,/ Ea flori din cele albe își adună/ și roșii, ca să aibă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
1765 prin care împuternicea Episcopia să strângă de la clerul episcopiei dajdia pentru școli se motiva încasarea și prin aceea că „li se iertase banii ce dau la „mucarel" în toti anii". Se pare că existau și excepții de la plata mucarelului. Răsura era folosul pe care îl aveau adunătorii dăjdiilor pentru ceea ce se lua la vistierie. În cartea lui Grigore Ghica de la 1765 se zice: „să aibă a împlini de la fiecare preot și diacon câte 2 lei noi, și strângătorii răsurei câte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dăjdiilor pentru ceea ce se lua la vistierie. În cartea lui Grigore Ghica de la 1765 se zice: „să aibă a împlini de la fiecare preot și diacon câte 2 lei noi, și strângătorii răsurei câte 2 parale, bani noi, de tot leul"; „răsura se ia după obicei", se spunea în cărțile domnești referitoare la împuternicirea juzilor la strângerea dăjdiilor de la țigani. Dintr-o carte a Doamnei Casandra, soția lui Dimitrie Cantemir, dată unui jude de țigani, la 6 ianuarie 1711, rezultă că țiganii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
I-a ascultă, aici frate, Ce cuvinte încurcate! Ți se limbă, plimba-n gură să spui frământări de limbă. Un vultur stă pe pisc, cu un pix în plisc. Iapa sură întră-n șură la întorsură cu o trăsură cu răsură. Șapte sape late și-ncă alte șapte sape late. Recunosc că eu cunosc o cunoștință recunoscută pentru recunoștința purtată cunoștinței cunoscutului nostru. Toți mă-ntrebă și se-ntrebă de ce Nae când întrebă nu se-ntreabă de ce-ntreabă, fără treabă, ori
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
obiceiul locului, pe tot parcursul timpului, de când începeau durerile facerii și după aceea, femeia gravidă era îngrijită și supravegheată de către o bătrână din sat, care se numea „moașă” sau „moșică”. Dacă pe timpul lehuziei mama avea durerile specifice de după naștere, numite „răsuri”, atunci i se dădea să bea rachiu amestecat cu miere de albine. După naștere, rudele și vecinii vizitau mama și copilul nou născut, aducând daruri. La plecare, îi legau copilului de scutec o bucată de lână roșie, spunând: „Ptiu, să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vraja pereche nu are?/ Cu o priveliște, cu vreo-ntâmplare,/ uitate-n ținuturi uitat-legendare?// De izbânzi, răspunzând în pierzanii,/ de-un farmec rănit/ amintește umbra subt ochi,/ de-o prelungire la nesfârșit// a vremii cu freamăt de mai,/de mireasma răsurii, de arderea gurii,/ de Eva în fuga ieșind din rai/ și, nu știu cum,/ de-ntâia ei umbra căzută pe drum830. Dacă în limba greacă umbră înseamnă scriere cu lumină 831 și mulți au considerat-o o înșelătorie, poeții, pictorii și în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
I-a ascultă, aici frate, Ce cuvinte încurcate! Ți se limbă, plimba-n gură să spui frământări de limbă. Un vultur stă pe pisc, cu un pix în plisc. Iapa sură întră-n șură la întorsură cu o trăsură cu răsură. Șapte sape late și-ncă alte șapte sape late. Recunosc că eu cunosc o cunoștință recunoscută pentru recunoștința purtată cunoștinței cunoscutului nostru. Toți mă-ntrebă și se-ntrebă de ce Nae când întrebă nu se-ntreabă de ce-ntreabă, fără treabă, ori
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
udă pe veșminte va căpăta un bărbat bețiv. Căpăstru Să nu dai în nimeni cu căpăstru, că-i rău de jigănii*. Căpătîi Copiii care nu stau cu capul pe căpătîi nu vor trăi mult. Căpistere Să nu lași căpisterea cu răsuri* pe ea, că roade Iuda, furca* pămîntului. Căprioară Cînd primăvara căprioarele sălbatice intră în sate e a bine. Cărăbuș Dacă într-o primăvară se arată mulți cărăbuși, apoi se crede că va rodi păpușoiul - și viceversa. Cărbune Cînd îți cere
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
punte - gaură pușchei - pușchea, bubă dureroasă în cavitatea bucală R rapăn - rîie rast - inflamație a splinei ravac - miere scursă din faguri răcănel - brotac răpăga (a) - a aluneca răsăreală - boală de piele răspintene - răspîntie răsteu - resteu, lemn pus la jugul boilor răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare, unealtă de depănat rătăci (a) - a se îndepărta rîmător - porc rîncăi (a) - a rage rîșniță - rînză, pipotă rîză - zdreanță roc - surtuc rofii - rohii, vărsat rohmani - vezi blajini roi - grup compact de albine în cău tare de stup
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
corespondență cu Aida Vrioni și Raluca Ripan. 82 Oscar Pursch, comandantul muzicii militare a Regimentului 16 Dorobanți din Fălticeni. Licențiat în litere al Universității din Viena, absolvent al Conservatorului în același oraș. Compozitor, scriitor. Autorul piesei de teatru Floare de răsură, jucată la Teatrul Național din Iași, sub directoratul lui M. Sadoveanu. Traduce Haia Sanis a lui Sadoveanu în germană. Publică volumul Violonceliști celebri - biografii traduse, Ed. Elzevir, București, 1899. Pentru valsul Un rêve sur le Bosphore, obține Ordinul „Medgidia” din partea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la Fălticeni, va contribui timp de 10 ani la propășirea vieții culturale a acestui oraș. Traduce Haia Sanis a lui Sadoveanu în germană; redactează o parte dintr un dicționar romângerman (până la litera M). este autorul piesei de teatru Floarea de răsură, jucată la Teatrul Național din Iași, sub direcția lui M. Sadoveanu. Publică volumul Violoniști celebri - Biografii traduse, București, Ed. Elzevir, 1899. Pentru valsul Un rêve sur le Bosphore, obține Ordinul „Medgidia” în gradul de cavaler din partea sultanului Abdul Hamid al
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
extinde în structura diafană a intervalului. Aici, roza luminează altfel în raza noii lumini, se aprinde incendiind întreaga distanță care o desparte de lume. Se arată însă în lume "Rozalb ieșind dintre albii/ Ochilor noștri revărsat enorm/ Printre tufe de răsură și salvii/ Când sălbăticiunile Zilei dorm". Rozalbul nu e niciun trandafir identificat în vreo specie, în speța definitorie a individualului; e Deschisul care bate în alb, culoarea intermediară, ambiguă, a trecerii 47, natura inaparentă ascunsă în toți trandafirii sau Unul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pentru copii, în mijlocul viilor. Dealuri și văi împădurite. Drumuri albe, pietruite, spălate de ploi. Berării și popicării la umbră și verdeață. Maluri nalte; tunel lung chiar la plecarea din stație. Pomi roditori în lungul liniei ferate. Măcieși în floare și răsuri. Câțiva pini maritimi, hirsuți și morocănoși. Dealuri pietroase, cariere de ciment. Răzbatem iar în valea Dunării. Viena, Linz. Tot traseul austriac e un fel de grădină neîntreruptă. Pretutindeni plantații de pomi, culturi, răzoare. În fund, înălțimi păduroase. Orașele, satele au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Văcărescu și Anna Brâncoveanu de Noailles. În lirica poetului, rețin estompele, surdina. Timbrul discret elegiac îl definea în Prour pentru porți uitate (1934). Din simbolismul începutului de veac, revine parcul, rustică devălmășie, în care crinii se învecinează cu sulfina și răsurile, loc salutat cu o ludică reverență, refugiu și pretext al reveriei. Timpul lucrează și decorul familiar renaște în jocul livresc, în vreme ce comparația așază neobosit un azi lângă ieri: grădina ce era și grădina de acum, paradisul din vară și mormintele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
la început nici n-a fost atent. Apoi, pe măsură ce încăperea se umplea de flori și de sfeșnice aprinse, Zogru se lăsase prins de corul care slăvea numele lui Hristos. Se uita la crengile de liliac, la mărgăritarul domnesc și la răsura înfrunzită și se simțea cuprins de o un sentiment împăciuitor, de înfrățire cu toată lumea. În fața lui erau toți băieții de la curte. Cântau însuflețiți și luminați de flăcările lumânărilor. Pe Ioniță îl vedea din profil, roșu, cu ochii înlăcrimați și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
suge satisfăcut cea de-a unsprezecea țigară, în timp ce Zogru așteaptă clipa despărțirii, în strada Gelu Căpitanul. Amintirea fraților Futacu îi readuce în minte și altă latură a poveștii. La ieșirea din pădure s-a întristat din nou. În stufărișul de răsură și iederă zăcea trupul unuia dintre tâlharii pe care îi azvârlise peste coroanele copacilor. Omul era mort, iar priveliștea cu totul răscolitoare. Eșarfa roșie îi atârna deasupra capului, pe o creangă. Trupul era zgâriat, iar în jurul gurii însângerate se adunaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
-i smulgă limba și să i-o fâlfâie prin dreptul ochilor bulbucați. Dar n-a făcut așa. A ieșit omenește pe ușa pivniței, punând-o cu grijă alături de toc, apoi a urcat treptele spre grădină. Era noapte luminată de lună. Răsura albă răspândea un miros care îl făcea să plângă și să se înmoaie. A luat-o pe aleea pietruită, iar când a ajuns în capătul ei, o trăsură, apărută pe neașteptate, l-a făcut să sară în lături. Pe capra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]