62 matches
-
cărunți; Jos, pe vale, prin zăvoi, Se cobor turme de oi, Iar un cuc cu pană sură Și-a spus numele din gură: “Cu-cu!” De prin garduri, de prin vii, Cintezoii aurii Zis-au din ciripitură Unei tufe de răsură: “Soroă...), deșteaptă-te Și spre soare-ndreaptă-te, So ro!” Iar prin crânguri s-aud semne Ghionoaia taie lemne, Gaița, într-o gârneață, Se proclamă cântăreață, Iar din mreaja somnului Ies gândacii Domnului Roșii!... Chiar și hanul de la drum, Iarna
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
la început nici n-a fost atent. Apoi, pe măsură ce încăperea se umplea de flori și de sfeșnice aprinse, Zogru se lăsase prins de corul care slăvea numele lui Hristos. Se uita la crengile de liliac, la mărgăritarul domnesc și la răsura înfrunzită și se simțea cuprins de o un sentiment împăciuitor, de înfrățire cu toată lumea. În fața lui erau toți băieții de la curte. Cântau însuflețiți și luminați de flăcările lumânărilor. Pe Ioniță îl vedea din profil, roșu, cu ochii înlăcrimați și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
suge satisfăcut cea de-a unsprezecea țigară, în timp ce Zogru așteaptă clipa despărțirii, în strada Gelu Căpitanul. Amintirea fraților Futacu îi readuce în minte și altă latură a poveștii. La ieșirea din pădure s-a întristat din nou. În stufărișul de răsură și iederă zăcea trupul unuia dintre tâlharii pe care îi azvârlise peste coroanele copacilor. Omul era mort, iar priveliștea cu totul răscolitoare. Eșarfa roșie îi atârna deasupra capului, pe o creangă. Trupul era zgâriat, iar în jurul gurii însângerate se adunaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
-i smulgă limba și să i-o fâlfâie prin dreptul ochilor bulbucați. Dar n-a făcut așa. A ieșit omenește pe ușa pivniței, punând-o cu grijă alături de toc, apoi a urcat treptele spre grădină. Era noapte luminată de lună. Răsura albă răspândea un miros care îl făcea să plângă și să se înmoaie. A luat-o pe aleea pietruită, iar când a ajuns în capătul ei, o trăsură, apărută pe neașteptate, l-a făcut să sară în lături. Pe capra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
tocmai când ieșea din pivniță o văzuse pe Ghighina alergând pe aleea grădinii și începuse să urle și să dea ordine: - Hoața! Prindeți hoața! Să vină gărzile și s-o ducem în cetate! Doi servitori se iviseră pe lângă tufele de răsură. Fata, și mai speriată, o luase spre grajduri unde dăduse peste Ioniță. Acesta tocmai înhămase caii la o trăsurică veche pe care o luau fără știrea stăpânului, el și Talpă, ca să ajungă la o petrecere, în Târgoviște. Prea uluit, argatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ideal decât o întruchipare reală. Detaliile portretistice sunt la Chaucer mult mai bogate în comparație cu cele regăsite la scriitorul italian: „Emilia frumoasă coz și mai/ Gingașă ca îmbobocitul Mai,/ Decât un crin mai mândră la făptură/ - Chiar dacă o alătur de-o răsură/ Mai desmierdat îmi pare chipul ei -/ [...] Îi atârna cosița peste spate,/ Bălaie, cam un cot și jumătate./ și prin grădină, dis de dimineață/ Plimbându-se în voie la verdeață,/ Ea flori din cele albe își adună/ și roșii, ca să aibă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
obiceiul locului, pe tot parcursul timpului, de când începeau durerile facerii și după aceea, femeia gravidă era îngrijită și supravegheată de către o bătrână din sat, care se numea „moașă” sau „moșică”. Dacă pe timpul lehuziei mama avea durerile specifice de după naștere, numite „răsuri”, atunci i se dădea să bea rachiu amestecat cu miere de albine. După naștere, rudele și vecinii vizitau mama și copilul nou născut, aducând daruri. La plecare, îi legau copilului de scutec o bucată de lână roșie, spunând: „Ptiu, să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ideal decât o întruchipare reală. Detaliile portretistice sunt la Chaucer mult mai bogate în comparație cu cele regăsite la scriitorul italian: „Emilia frumoasă coz și mai/ Gingașă ca îmbobocitul Mai,/ Decât un crin mai mândră la făptură/ - Chiar dacă o alătur de-o răsură/ Mai desmierdat îmi pare chipul ei -/ [...] Îi atârna cosița peste spate,/ Bălaie, cam un cot și jumătate./ și prin grădină, dis de dimineață/ Plimbându-se în voie la verdeață,/ Ea flori din cele albe își adună/ și roșii, ca să aibă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și poșta redacției prezintă interes. Semnături pentru proză și poezie - condee numeroase: G. Tutoveanu, G. Bacovia dr. St. M. Zeletin, Lenuț a Antoniu, Dora Adam, Ștefan Petică, M. Săulescu, George P. Doc an, A Savela, Demostene Botez, G. Topârceanu, V. Răsură, Agaf ton et Cnia, B. Fundoianu ș.a. În 1916 Cronica Moldovei își schimbă numele și devine Revista critică. Într‐ altă perioadă, 1918‐ 1919 poartă titulatura de „Cartea vremii”. Notații despre „Cronica Moldovei” de Constantin Parfene, în Vremea nouă Vaslui nr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
udă pe veșminte va căpăta un bărbat bețiv. Căpăstru Să nu dai în nimeni cu căpăstru, că-i rău de jigănii*. Căpătîi Copiii care nu stau cu capul pe căpătîi nu vor trăi mult. Căpistere Să nu lași căpisterea cu răsuri* pe ea, că roade Iuda, furca* pămîntului. Căprioară Cînd primăvara căprioarele sălbatice intră în sate e a bine. Cărăbuș Dacă într-o primăvară se arată mulți cărăbuși, apoi se crede că va rodi păpușoiul - și viceversa. Cărbune Cînd îți cere
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
punte - gaură pușchei - pușchea, bubă dureroasă în cavitatea bucală R rapăn - rîie rast - inflamație a splinei ravac - miere scursă din faguri răcănel - brotac răpăga (a) - a aluneca răsăreală - boală de piele răspintene - răspîntie răsteu - resteu, lemn pus la jugul boilor răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare, unealtă de depănat rătăci (a) - a se îndepărta rîmător - porc rîncăi (a) - a rage rîșniță - rînză, pipotă rîză - zdreanță roc - surtuc rofii - rohii, vărsat rohmani - vezi blajini roi - grup compact de albine în cău tare de stup
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pasivitatea în dragoste, ne place să fim noi călare pe situație și nu viceversa... Când, sub vălul în destrămare al nopții, greierele-viorist, se înclina, a scurtă despărțire, în fața tinerei-furnici, ziua, care adormise în ajun odată cu florile, își deschidea petalele de răsură. Pe întinsul platou, inundat de soare, din marginea Cetății furnicilor, lumea se strânsese la marea paradă. Miriade de furnici în mare ținută se adunară pe regimente. Navigând prin murmurul înghesuielii, greierele-viorist se lăsă condus de prietena sa furnica spre tribuna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
vraja pereche nu are?/ Cu o priveliște, cu vreo-ntâmplare,/ uitate-n ținuturi uitat-legendare?// De izbânzi, răspunzând în pierzanii,/ de-un farmec rănit/ amintește umbra subt ochi,/ de-o prelungire la nesfârșit// a vremii cu freamăt de mai,/de mireasma răsurii, de arderea gurii,/ de Eva în fuga ieșind din rai/ și, nu știu cum,/ de-ntâia ei umbra căzută pe drum830. Dacă în limba greacă umbră înseamnă scriere cu lumină 831 și mulți au considerat-o o înșelătorie, poeții, pictorii și în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
corespondență cu Aida Vrioni și Raluca Ripan. 82 Oscar Pursch, comandantul muzicii militare a Regimentului 16 Dorobanți din Fălticeni. Licențiat în litere al Universității din Viena, absolvent al Conservatorului în același oraș. Compozitor, scriitor. Autorul piesei de teatru Floare de răsură, jucată la Teatrul Național din Iași, sub directoratul lui M. Sadoveanu. Traduce Haia Sanis a lui Sadoveanu în germană. Publică volumul Violonceliști celebri - biografii traduse, Ed. Elzevir, București, 1899. Pentru valsul Un rêve sur le Bosphore, obține Ordinul „Medgidia” din partea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la Fălticeni, va contribui timp de 10 ani la propășirea vieții culturale a acestui oraș. Traduce Haia Sanis a lui Sadoveanu în germană; redactează o parte dintr un dicționar romângerman (până la litera M). este autorul piesei de teatru Floarea de răsură, jucată la Teatrul Național din Iași, sub direcția lui M. Sadoveanu. Publică volumul Violoniști celebri - Biografii traduse, București, Ed. Elzevir, 1899. Pentru valsul Un rêve sur le Bosphore, obține Ordinul „Medgidia” în gradul de cavaler din partea sultanului Abdul Hamid al
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
I-a ascultă, aici frate, Ce cuvinte încurcate! Ți se limbă, plimba-n gură să spui frământări de limbă. Un vultur stă pe pisc, cu un pix în plisc. Iapa sură întră-n șură la întorsură cu o trăsură cu răsură. Șapte sape late și-ncă alte șapte sape late. Recunosc că eu cunosc o cunoștință recunoscută pentru recunoștința purtată cunoștinței cunoscutului nostru. Toți mă-ntrebă și se-ntrebă de ce Nae când întrebă nu se-ntreabă de ce-ntreabă, fără treabă, ori
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
I-a ascultă, aici frate, Ce cuvinte încurcate! Ți se limbă, plimba-n gură să spui frământări de limbă. Un vultur stă pe pisc, cu un pix în plisc. Iapa sură întră-n șură la întorsură cu o trăsură cu răsură. Șapte sape late și-ncă alte șapte sape late. Recunosc că eu cunosc o cunoștință recunoscută pentru recunoștința purtată cunoștinței cunoscutului nostru. Toți mă-ntrebă și se-ntrebă de ce Nae când întrebă nu se-ntreabă de ce-ntreabă, fără treabă, ori
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
extinde în structura diafană a intervalului. Aici, roza luminează altfel în raza noii lumini, se aprinde incendiind întreaga distanță care o desparte de lume. Se arată însă în lume "Rozalb ieșind dintre albii/ Ochilor noștri revărsat enorm/ Printre tufe de răsură și salvii/ Când sălbăticiunile Zilei dorm". Rozalbul nu e niciun trandafir identificat în vreo specie, în speța definitorie a individualului; e Deschisul care bate în alb, culoarea intermediară, ambiguă, a trecerii 47, natura inaparentă ascunsă în toți trandafirii sau Unul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pentru copii, în mijlocul viilor. Dealuri și văi împădurite. Drumuri albe, pietruite, spălate de ploi. Berării și popicării la umbră și verdeață. Maluri nalte; tunel lung chiar la plecarea din stație. Pomi roditori în lungul liniei ferate. Măcieși în floare și răsuri. Câțiva pini maritimi, hirsuți și morocănoși. Dealuri pietroase, cariere de ciment. Răzbatem iar în valea Dunării. Viena, Linz. Tot traseul austriac e un fel de grădină neîntreruptă. Pretutindeni plantații de pomi, culturi, răzoare. În fund, înălțimi păduroase. Orașele, satele au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
al greierilor exprimă liniștile vesperale, "armonia" naturii: Un clopot ce seara s-aude la turme, Ce stă, reîncepe, abia răsunând, Cu glas care moartea-i aproape să-l curme, Când viața-ncetează treptat înghețînd; Un greier ce cântă, o iarbă, răsura, Stufoasă pădure, pierdute cărări, Adânca murmură ce-nvie natura Ca geniuri tainici ascunse prin flori. Tot mișcă, încîntă a noastră gândire; Tot are un farmec, tot este mister. Abundența și prozaismul strică operei poetice a lui Alecsandrescu. În Umbra lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu se justifică, Delavrancea e un idilic cu înclinare spre policromie. Sultănica se deschide cu un peisaj hibernal de un colorit fantastic, machietist, într-un alb violent, floral. Un țăran are "fața conabie ca sfecla", Sultănica are gene "de catifea", "răsuri pe obraji", părul lins, "cu unde albăstrii", buze rumene "ca bobocul de trandafir", sânii pietroși "ca poama pîrguită", "ca două mere crețești". Mahalaua cultivă florile cu tonuri vii, mușcate, cerceluși, și paleta scriitorului e plină de vopselele lor. Cu tehnică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1765 prin care împuternicea Episcopia să strângă de la clerul episcopiei dajdia pentru școli se motiva încasarea și prin aceea că „li se iertase banii ce dau la „mucarel" în toti anii". Se pare că existau și excepții de la plata mucarelului. Răsura era folosul pe care îl aveau adunătorii dăjdiilor pentru ceea ce se lua la vistierie. În cartea lui Grigore Ghica de la 1765 se zice: „să aibă a împlini de la fiecare preot și diacon câte 2 lei noi, și strângătorii răsurei câte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dăjdiilor pentru ceea ce se lua la vistierie. În cartea lui Grigore Ghica de la 1765 se zice: „să aibă a împlini de la fiecare preot și diacon câte 2 lei noi, și strângătorii răsurei câte 2 parale, bani noi, de tot leul"; „răsura se ia după obicei", se spunea în cărțile domnești referitoare la împuternicirea juzilor la strângerea dăjdiilor de la țigani. Dintr-o carte a Doamnei Casandra, soția lui Dimitrie Cantemir, dată unui jude de țigani, la 6 ianuarie 1711, rezultă că țiganii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu domiciliul actual în S.U.A., Whempsead 585 Edward Terr Nassau (2943/2005) 5. KAUFMAN BOAZ, fiul lui Lozian și Rozalia, născut la data de 17 iulie 1973 în localitatea București, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în localitatea București, str. Răsuri nr. 8, ap. A, parter, sectorul 2 (1243/2005) 6. MEMIȘI HASBI, fiul lui Memiși Enver și Nadiea, născut la data de 5 mai 1973 în localitatea Slatina, județul Olt, România, cetățean albanez, cu domiciliul actual în Slatina, Str. Victoriei
HOTĂRÂRE nr. 703 din 4 iulie 2007 pentru redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189634_a_190963]
-
Sate: Dorobanțu, Boșneagu, Vărăști Comuna Frăsinet Sate: Frăsinet, Curătești, Dănești, Frăsinetu de Jos, Luptători, Tăriceni Comuna Grădiștea Sate: Grădiștea, Bogata, Cunești, Rasa Comuna Gurbănești Sate: Gurbănești, Codreni, Coțofanca, Preasna, Preasna Veche, Valea Presnei Comuna Ileana Sate: Ileana, Arțari, Florica, Podari, Răsurile, Răzoarele, Satu Nou, Ștejănești, Vlăiculești Comuna Independența Sate: Independența, Potcoava, Vișinii Comuna Lehliu Sate: Lehliu, Săpunuri Comuna Lupșanu Sate: Lupșanu, Nucetu, Plevna, Radu Vodă, Valea Rusului Comuna Mănăstirea Sate: Mănăstirea, Coconi, Sultana Comuna Nicolae Bălcescu Sate: Nicolae Bălcescu, Fântâna Doamnei
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]