2,812 matches
-
perfect raționale, justificate și realizabile în principiu, ele sfîrșesc prin a rămîne forme de utopie și simple exerciții de stilistică urbană prin imposibilitatea, cel puțin în acest moment, de a fi transpuse în spațiu. Ele corectează, însă, în absolut, imensa rătăcire a unei istorii bolnave care, pe nedrept și abuziv, s-a răsfrînt nemijlocit asupra arhitecturii românești. În acest sens, concursul internațional București 2000, cu toate că nu corectează nimic în spațiul urban, constituie o exemplară formă de terapie pe care arhitectura noastră
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
Marina Constantinescu Rătăcirea pe străzile unui oraș poate să însemne foarte mult sau nimic. Poate să-ți producă revelația unor destine transformate în povești și case sau revelația fantasticului însuși, ca pe strada Mîntuleasa, o stradă pe care a văzut-o așa doar
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
a lui Fondane însuși despre o “estetică a lui Ulyse”: această estetică între polii căreia se joacă aventura poetică - între polul meșteșugului dobândit și cel al descoperirii inspirate”, al necunoscutului și incertitudinii - v. Un cititor numit Ulise. Temele exilului, ale rătăcirii și ospitalității în scrierile literare ale lui Fondane fac obiectul gloselor Gisellei Vanhèse, de la Universitatea din Calabria (De la străin la oaspete: emigrantul în poezia franceză a lui Benjamin Fondane), urmate de cele ale Annei Rosine Delbart (Universitatea Liberă din Bruxelles
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
ai și găsit, Tudor Octavian găsește. Găsește obiecte și fantasme, lumi uitate, exilate, neglijate și, de multe ori, abia născute, deși vîrsta lor este respectabilă, artiști și opere, destine fascinante și ingratitudini implacabile ca o piatră de mormînt. Rezultatul acestor rătăciri somnambule și al acestor fascinații aproape mistice este recent apăruta sa carte Pictori români uitați, NOI, media print, București 2003, căreia chiar i-am scris o prefață, pentru că eu însumi visez și rătăcesc similar și pentru că, asta e, văd lucrurile
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
unor povestiri de neuitat, precum La țigănci sau tînărul propagator al ideologiei legionare, a urii de rasă? În cazul lui Eliade și al altor prestigioși gînditori români de dreapta evoluînd în contextul social al epocii interbelice se poate vorbi de rătăciri ale tinereții, pe care le-au regretat sau dezavuat ulterior prin opera lor (în paranteză fie spus, nu văd - repet - de ce ar trebui judecate cu mai multă severitate rătăcirile lor decît cele nu mai puțin încărcate de consecințe ale mult
Alb și negru by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13431_a_14756]
-
evoluînd în contextul social al epocii interbelice se poate vorbi de rătăciri ale tinereții, pe care le-au regretat sau dezavuat ulterior prin opera lor (în paranteză fie spus, nu văd - repet - de ce ar trebui judecate cu mai multă severitate rătăcirile lor decît cele nu mai puțin încărcate de consecințe ale mult prea zeloșilor „ingineri ai sufletelor” din epoca hei-rup-ului conunist). Dar francezul Céline? Dar poetul american Ezra Pound? E vorba în aceste două din urmă cazuri de doi dintre cei
Alb și negru by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13431_a_14756]
-
simple cărți, și nu o gazetă ce i-ar putea îmbogăți pe redactori folosind know-how-ul pescuit în dosarele soioase concoctate de slujbașii lui Nikolski, Drăghici sau Postelnicu. Țin prea mult la Cornel Nistorescu pentru a-i trece cu vederea această rătăcire ce îmbracă aparențele unei profesiuni de credință. Și dacă tot am dat-o pe ardelenește, îl rog să mediteze la una din vorbele adânci ale strămoșilor noștri comuni: „Unde e minte multă, e și prostie cu carul!” Nici o aluzie la
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
unei limbi inodore, abstractă aproape, și grijulie și precisă, limbă care, în Franța, vreme de secole, a fost întrebuințată de predicatori și de moraliști, uneori chiar și de romancierii epocii clasice, pentru a trata despre ceea ce se numea pe atunci „rătăcirile simțurilor”... Interesant este că acea limbă... (de lemn și ea, însă de un lemn franțuzesc, totuși, o esență durabilă, am putea spune, forțând, cu gândul la Racine) avea aceeași capacitate de a susține literatura oficioasă a vremii precum și pe cea
Acustica unei cărți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13597_a_14922]
-
De Gaulle, comuniștii îl vor detesta ca pe un eretic, retrăgându-i toate aprecierile și considerându-l un trădător. Malraux „va divulga cu voce tare cât l-au oripilat practicile (criminale n.m.) Kremlinului, va dori ca din lecția lui de rătăcire să se învețe ceva.” (Fie vorba între noi, destui intelectuali francezi de după război nu prea au învățat!). Ministrul lui De Gaulle nu poate fi de acord cu propaganda stalinistă în Franța, cu ruperea de tradiție, de normele libertății spiritului: „Nimeni
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
cu teză. Odissea, ne reamintește autorul, este epopeea fondatoare a nostalgiei, iar Ulisse este cel mai mare aventurier al tuturor timpurilor și cel mai mare nostalgic. Pe această canava mitologică Kundera brodează, cu variațiuni, modelul modern al exilului și al rătăcirilor pentru a demonstra imposibilitatea „Marii Reîntoarceri" (definitive) și a confirma probabilitatea micilor reveniri succesive în fosta patrie. Autorul nu se pierde în detalii. Personajele lui sunt schematice, intriga mizează pe „loviturile de zar ce contrazic hazardul" conform principiului că nimic
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
mai scris după ’89 opt volume de poezie, un adevărat pariu al unui alergător rămas cam singur. Însă încă de la Bătrânețile unui băiat cuminte (Pontica, 1994), volum în care reia mai multe poeme vechi, sunt evidente semnele unei, în fond, rătăciri. De vreme ce volumul încă se mai ținea aproape de poezia primei perioade, critica a vorbit atunci de căutare. De fapt, erau ultimele zvâcniri. Volumul era inegal și o oarecare derută în construcția lui ar fi trebuit să-i dea de gândit autorului
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
cu pricina, dl Bădescu persistă în impostură cu o nonșalanță cu totul și cu totul neștiințifică. Dacă mai doriți, vă mai pot da exemple. Unde vă sînt cronicarii care să-l scoată pe bietul cititor din puterea unor asemenea primejdioase rătăciri? Cu mult respect, un cititor pesimist, dar neresemnat, prof. Ion Oprescu Replica domnului Ștefan Cazimir din nr. 14, p. 12 al revistei "R.L." la articolul meu Și poeziile au soarta lor..., din nr. 12 (26 martie-1 aprilie a.c.), p. 21
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
Geamantanul lui Giancarlo, povestiri imbricate una în cealaltă conform pricipiului valizei; într-o valiză se află totdeauna multe, uneori chiar foarte multe lucrurui. în carte există trei direcții spațio-temporale: Italia, trecutul românesc - era momentul sfîrșitului dictaturii cu toate convulsiile și rătăcirile din 1990 - și Berlinul, Germania, în care am emigrat. în Italia s-a mai născut un ciclu de poezii sub titlul Heisse Maroni (Castane fierbinți), un motiv într-o anumită măsură de proveniență sud-europeană... R.B.: Ați scris și un volum
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
conduc toate. De aceea vă sfătuiesc să vă apropiați de altar și să jertfiți. Eu sunt creștin și ador pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit în timpurile de pe urmă pentru mântuirea noastră și spre a ne scăpa de rătăcirea diavolului; iar acestor idoli nu jertfesc. Fă ceea ce voiești; căci e cu neputință ca eu să jertfesc aparițiilor înșelătoare ale demonilor. Iar cei ce jertfesc acestora sunt asemenea lor. Căci precum adevărații închinători - după dumnezeiasca Evanghelie a Domnului - care adoră
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
apoi a cerut pentru evrei ca ei să fie primiți de Dumnezeu prin mijlocirea lui Hristos, după care a cuprins în aceeași rugăciune și pe samarineni și, în sfârșit, s-a rugat ca și cei care se aflau încă în rătăcire și în necunoașterea lui Dumnezeu să vină la cunoștința adevărului și a credinței (I Tim. 2, 4), după cum tot așa n-a uitat nici mulțimile amestecate care se aflau în jurul lui. Iar la urmă de tot, o, mare și negrăită
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
tip Kafka, sau îl reamplasăm în spectrul experiențelor umane specifice, ca pe eroii shakespearieni? Există la un moment dat, în curgerea epică a capodoperei lui Cervantes, un moment de ruptură. Don Quijote se trezește din iluzie și vorbește, cu amărăciune, despre "rătăcirile" sale. Cum interpretați acest punct de cotitură: ca pe o dezmeticire din iluzie sau ca pe o trădare a acesteia? Este mai important visul în care credem nesmintit sau realitatea care îl presează până la destrămare? Care vi se pare a
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
un om care reușește ceva atât de rar și atât de prețios, ce proza mea de reporter cuminte doar vag poate să descrie. Poetul Germain Droogenbroodt are darul de A găsi echilibrul fragil dintre liniște și cuvânt dintre drum și rătăcire dintre nespus și spus a traversa prăpastia adâncă dintre pană și hârtie. (A versifica, poezie de Germain Droogenbroodt) Gabriela Căluțiu Sonnenberg / UZPR Spania, 2015
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
fiind conceput după calcule astrale, se constatase că muncitorii, beți, plasaseră megaliții geșit. Solstițiile și eclipsele nu mai cădeau în zilele prevăzute. Regele timpului se mîniase îngrozitor, îi trimisese imediat pe meșteri la Zamolxe și interzisese, într-un moment de rătăcire, cultura viței de vie. Relațiile cu vecinii, care importau masiv din vinul dacic, se răciseră pînă la incidente de graniță. Prefectul roman își instalase acolo un fel de palat de justiție în aer liber și judeca pricinile de patru ori
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
Carmen Firan Sfârșitul în Varanasi I nu există dispariții și nici despărțiri doar rătăciri ale minții tot ce rămâne după ce nu mai rămâne nimic e sufletul pulverizat în aer și ziduri neființa la fel de iluzorie ca și trupul II Acolo unde cele începute nu vor fi nicicând terminate Unde soarele iese din Gange pe scut
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/7990_a_9315]
-
trăit, mai bune, Soră sau soție mi-ai fost tu? Mă știai pînă-n străfundul firii, Nervul cel mai pur vibrînd ușor, Mă citeai cu fuglerul privirii, Altfel greu pătruns de-un muritor; Și-mi calmai tu sîngele fierbinte, Ca din rătăcire să mă-ndrept, Brațe îngerești, să mă alinte, îmi strîngeam din nou zdrobitul piept; Fire mi-l țineau în vrăji, ușoare, Și-l distrai cu fleacuri cîte-o zi. Ce desfăt și-extaz, cînd la picioare îți zăcea ca pentru-a
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
datele unui avort asistat. 3. Pentru că directorii Muzeului..., Mihai Oroveanu și Ruxandra Balaci, sunt incompatibili pentru un proiect comun. Deși Oroveanu cunoaște în detaliu arta contemporană românească, tocmai ofensiva detaliului i-a obturat accesul la ansamblu și a provocat grave rătăciri ale criteriilor în delicata campanie de achiziții, în vreme ce Ruxandra Balaci, care nu cunoaște deloc arta contemporană românească, s-a rătăcit dramatic într-un fel de esperanto al limbajelor artistice și a invalidat, ipso facto, opțiunile lui Oroveanu. 4. Pentru că nu
De ce este un eșec Muzeul Național de Artă Contemporană? (o întrebare cu zece variante de răspuns) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12078_a_13403]
-
pilda junimistă și după tradiția de la Școala de Belle Arte, era inacceptabilă desăvîrșirea instrucției în altă parte decît în Germania sau, în cel mai rău caz, la Viena. Parisul nu intra în calcul decît ca, evident, un loc sigur al rătăcirii și al perdiției. În pofida acestui fapt, Münchenul nu este pentru Camil Ressu decît un oraș de tranzit și locul în care va descoperi, în chiar mediul academic pe care se străduiește să-l frecventeze, mirajul Parisului. O dată ajuns la Paris
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
delirant cu rememorarea seducerii mamei (remember Elogiul mamei vitrege?), seducere incomplet recuperată mental, este punctul liminal al înfruntării obsesiei oedipiene. Sub șocul conștientizării fantasmei - o va recunoaște pe Deea înainte ca actul să fie consumat - Cezar își va afla explicația "rătăcirii". Memoria se va deschide complet, secretul din subconștient se va lumina, iar vindecarea de obsesia incestuoasă poate începe. Aceasta ar fi, în linii mari, biografia psihanalitică a lui Cezar și subiectul traumatic al unei cărți captivante și bine tensionate. Câteva
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
Al. Săndulescu Pentru un scriitor nevoit să trăiască sub regimul comunist și să suporte măsurile aberante ale "marelui cârmaci", revoluția din decembrie 1989 a reprezentat "țărmul târziu", când el, ca după o rătăcire fără speranță pe drumuri sălbatice, infinit mai lungă decât a grecilor conduși de Xenofon, acum aproape 2500 de ani, ar fi putut exclama, cu o indescriptibilă bucurie, ca și ei, "Thalassa, thalassa", marea izbăvitoare. Așa se explică și titlul jurnalului
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
nu doar mie. Și Ciub, după fiecare contact al meu cu sticla, se înveselea. Iar străzile erau posomorîte. De vreo zece ori, de-a lungul acestei treceri pe jumătate întunecate, de-a lungul acestui segment (nu cel mai lung) a rătăcirilor și chefurilor de partea cealaltă a Tagankăi, m-am gîndit să anulez grava întreprindere. Ezitam. Și de fiecare dată reveneam la motivul inițial; n-am cum să dau înapoi; va distruge ce-i al meu, acel ceva dădăcit și îngrijit
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]