1,050 matches
-
2062 din 23 august 2016 Toate Articolele Autorului SUBSTITUIRE O ploaie-n noapte, nesfârșită, Cântă încet și parcă obosită, Cu vocea ei domoală, ruginită, O melodie nemaiauzită... Se tânguie pe-alei nefericită, Delir este povestea ei șoptită, Plutește peste frunza răvășită, Se-apropie și pleacă aiurită... Dar, iată-n parc, pe-o bancă părăsită, O-nvăluie pe o frumoasă-ndrăgostită, Îi răcorește fața rumenită Și vâlvătaia-n piept sălășluită... Îi spală rochia, ce-i stă pe trup lipită, Fiind pe formele-i
SUBSTITUIRE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1471970268.html [Corola-blog/BlogPost/374617_a_375946]
-
mi se dizolvă cuvintele...”(Vietate IX) Ajuns într-acest (im)pas, se impune o șoaptă-n Rugăciune: „Doamne, facă-se voia Ta / ființându-mă sau neființându-mă!... (Opere. II, 2002, p. 1166) Numai atunci liniștea se va așterne peste sufletul răvășit sau în suferință și-ncătușare... Doar atunci împăcarea cu sinele rosti-se-va așa: „Ah! Am atâta dragoste în mine, / încât mi-ar trebui / un miliard de ani, - / ca să vă spun / o fărâmă de ea!” Te credem, Nichita! Și-ți mulțumim
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
alocuri rezonante elegiace. Apar astfel: magnoliile, malinul, floarea de tei, nectarul florilor, lacrimile, frunzele arămii, toamna, primăvara, cântecul. Și toate acestea, ca motivație a vieții, convertind cu determinare faptă în vis, trăirea în ideal, întunericul în lumina pură a astrelor: „Răvășita mă-ntorc dintr-a astrelor lume,/ Pământul îl simt sub picioare și sper/ Să birui furtuni, iar tristețea din mine/ S-o mistui în flăcări de suflet - mister.” (Răvășire). Că amuleta - capabilă să ocrotească iubirea - se folosește trifoiul cu patru
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
spiker-ul telefonului. Da, am un pix ieftin, cu pasta groasă. Ăștia m-au drogat cu captagon! - gândesc, sugrumată de spaimă. -Unde te duseși iar, disperare de muiere ce ești? oftează Mihai, la capătul răbdării, și-mi ia în mâini capul răvășit. Pe peretele meu, lipsit de Sfânta Fecioară cu șapte săgeți, se succed “chestii”... pentru revoluționarea domeniului de structuri de date! Mihai scrie febril, pe mica tabletă, iar imaginile de pe perete se succed rapid, rapid, tot mai rapid... “Nu primim cu
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1454698289.html [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
fie observată, camera era cufundată în întuneric. Armăsarul alb, un exemplar superb alerga iute mânat de lord. Făcea ture în jurul grădinii. M.Joseph renunțase la hainele de gală. Cămașa largă de culoare albă, umflată de vânt contrasta cu părul negru răvășit. Cum se putea încheia mai ciudat o noapte memorabilă? După minute bune, lecția de echitație s-a sfarsit. Bărbatul descălecă mângâind apăsat spatele calului. îi șoptea cuvinte și îl ajuta să se calmeze. Alma îi urmărea fiecare mișcare. Curiozitatea ei
MY LORD (FRAGMENT) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1421760573.html [Corola-blog/BlogPost/349908_a_351237]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > TREAPTĂ Autor: Mariana Kabbout Publicat în: Ediția nr. 851 din 30 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Treaptă Se clatină distanța. La sfat, mă cheamă spinii. Te șuieră trecutul. Ne înfloresc mălinii. Mă-mprăștie pe frunze culoarea răvășită, Te iartă și te-ascunde privirea mea... rănită. Ne prind în horă vremuri cu oști pe răni, călare. Ard veșnicii smintite, ne pică la picioare. Mă cerne peste nouri tristețea, mistuirea... Zâmbești și cât mai semeni... cât semeni cu iubirea
TREAPTĂ de MARIANA KABBOUT în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Treapta_mariana_kabbout_1367305298.html [Corola-blog/BlogPost/346004_a_347333]
-
la această iubire pasională. Cu frenezia specifică celor două vârste, cei doi se împreunară trupește, pendula lui Condurache bucurându-se să se afle în pragul peșterii misterioase care se deschidea din ce în ce mai mult pentru a fi cât mai amănunțit cercetată. Fata răvășită, mușcă sălbatic tot ce nimerea, fără pic de noimă. Profesorul o apucă de umeri și pătrunzând-o cu toată puterea sa, își începu explorarea tainicei peșteri, aflată pentru prima dată într-o asemenea cercetare a unui inițiat, printr-un du-te-vino
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454657227.html [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
suferit mult în ultimii ani din cauza a tot felul de boli. Mulți ne miram cum de poate să reziste atâta un părinte atât de plăpând și aproape dintotdeauna suferind, în timp ce alții mai voinici se tot duceau. Pe birou, în parte răvășite, pe mijloc, în parte stivuit, pe la colțuri, se aflau numeroase cărți și hârtii. Cred că primea destul de multe scrisori. Mai târziu a apărut, la capul patului, și un aparat de radio, destul de bun pentru acea vreme, primit cadou de la vreun
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
Violeta și-a zărit pe jos, lângă mașină, punga de plastic cu geanta în care avea cartea de identitate și, pentru o clipă, a avut senzația că își recapătă echilibrul. A intrat în casă udă toată, speriată, îngrijorată, cu mintea răvășită și sufletul sfâșiat de teamă. Ai ei o priveau cu îngrijorare și curiozitate, dar nu scoteau o vorbă. Vestea ajunsese înaintea Violetei. Când a plecat ea de acolo, polițiștii măsurau locul atacului în văzul unei mulțimi de oameni care apăruseră
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_8_marian_malciu_1327438590.html [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
descifra trupurile învăluite în mreaja veșmintelor, care devenise inutile. Trebuia să pipăie și să guste, să audă vocea pe care o cunoștea, vorbind în șoaptă, cu tandrețe, despre vise și dorințe. Era atât de vie pielea opalescentă, palpitând în culcușul răvășit, era atât de amețitoare gura care în sfârșit o căuta pe a mea, erau atât de nerăbdătoare degetele care lunecau fără astâmpăr pe spate și gât. Mă abandonasem fericită, vibrând sensibil, lăsându-mă legănată de rotunjimile trupului său până în vârful
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1405515581.html [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
mai există. În casa mare și părăginita a rămas ea și samovarul.”( ... ) “Olga își trăiește clipă prezenta cu intensitatea celui aflat pe patul de moarte”. Trebuie remarcată iscusința extraordinară a autoarei de a portretiza și de a descrie “o lume răvășita de istorie și de umbre neștiute”. Imaginile toate reînvie și tablourile se succed cu repeziciune. Figuri de stil surprinzătoare și bine plasate, sporesc frumusețea scriiturii. Purtăm cu noi trecutul că pe-o cocoașă invizibilă. În singurătatea casei sale, Mărțina nu
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
voi doi. Eu nu cred că sunt în stare să părăsesc această cameră. Mă simt ca dracu. Sunt varză. - Mama Minela, ce-i cu tine? Parcă nu obișnuiai să vorbești așa de urât. Nu te-am auzit niciodată așa de.... răvășită. - Vă rog să mă scuzați. Nu mă luați în seamă. Chiar nu sunt stăpână pe ce spun și ce gândesc. Merge-ți voi fără mine. - Cum să mergem doar noi doi? Lasă că vei sta cuminte pe canapea sau pe
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
cuprind, știind, cât mi-e de bine, lângă tine. mă-ntreb, de ce ezit, de ce m-ascund, că doar te văd, cu brațele-ți imaginar deschise, e doar un truc al tău, l-am mai întâlnit odată, erai... pe malul mării, răvășita toată, cu părul, parcă, smuls de vânt și ochii-ți verzi, înlăcrimați, brațele-ți deschise, deodat` mă așteptau, să mă strângi la pieptu-ți cald și mai apoi... târât am fost de tine-n nopți, într-un desfrâu al marilor iubiri
DESFRÂUL MARILOR IUBIRI de COSTI POP în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/costi_pop_1455319909.html [Corola-blog/BlogPost/342655_a_343984]
-
de stângăcia ei, îi recomandă cu iritare rău ascunsă, să se ocupe de camera ei, și atât. Bucuroasă, Lea se evaporă ca o iluzie, ascunzând amuzată un surâs ștrengar. Se lăsă să cadă cu un suspin de fericire pe patul răvășit și se înfășură ca o pisică alintată în cearceaful imaculat. Rămase astfel minute în șir, surâzând visătoare gândurilor ce se zbenguiau asemeni unor fluturi, printre florile minunat colorate și parfumate, ale dragostei. După masa de prânz, tată și fiică au
DILEME ( FRAGMENT 33) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1490642057.html [Corola-blog/BlogPost/375661_a_376990]
-
ce se încălzeau la soare și se întinse pe una din acele pietre uriașe să se bucure de căldura pimelor raze ale dimineții. Stătea astfel relaxată de puțin timp și briza împreună cu razele jucăușe îi zbiceau pielea udă și părul răvășit peste ovalul minunat al feței și peste verdele smaraldin al ochilor cu punctișoare aurii care atunci când se pierdea în visare îngustându-i o făcea să semene cu o felină dormitând languros la soare deși simțurile îi rămâneau mereu treze. Părul
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1464122911.html [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
frumusețea, candoarea și valoarea lor! http://www.youtube.com/watch?v=MBt6R8mpFUY http://www.youtube.com/watch?NR=1&v=JxP4hLIS3qw&feature=endscreen http://www.youtube.com/watch?v=2j8JicfGaas&feature=relmfu Prin dimineți Mă regăsesc mereu prin ține suflet răvășit Și te respir curat din zori și până-n seară, Pentru că tu esti rădăcina care m-a hrănit Și-a-nveselit surâsul buzelor întâia oară. Ești floare de cireș în nesfârșita primăvară Pe ramuri ninse-n luna împlinirilor de mai, Și te ascund
GHEORGHE UNGUREANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_gheorghe_ungureanu_ioana_voicila_dobre_1335343856.html [Corola-blog/BlogPost/359203_a_360532]
-
desfrunzește un anotimp, iar vântul se-nfășoară pe ziduri de tăcere, întotdeauna grăbită și la braț cu zeul-timp, deseori, uit de mine și toate devin austere. Noaptea mi-a rămas un bun, tainic sfetnic, iar pe pereți nopții scriu gândurile răvășite, știu că-n alt capăt de lume aștepți platonic dimineața să-mi descurci cuvintele-ncâlcite. Ți-ai dorit să mă uiți, un păcat făr' de hartă, dar pictat pe sufletul-martir în loc de pânză; n-ai știut pe unde pașii te poartă
LACRIMA FRUNZĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1477069828.html [Corola-blog/BlogPost/384255_a_385584]
-
eram o foarte tânără secretara stenodactilografa. Bineînțeles că el era șef. Dar nu al meu. În fiecare zi, dimineața, deschidea ușa biroului meu-anticameră la președinte, și mă salută zâmbitor și cald. Cand nu-l vedeam în câte o zi, eram răvășita, bolnavă de-a dreptul. Îmi spunea: soldățel. Și așa am ramas pentru el. Un soldat necunoscut, căzut pe front, în spațiul dintre două tabere beligerante. În acel noland, loc de încrucișare a gloanțelor. Locul nimănui. Nu știusem niciodată până atunci
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dragoste_veche_tableta_cezarina_ada_cezarina_adamescu_1351327898.html [Corola-blog/BlogPost/346541_a_347870]
-
deșteptam anume Și mă gândeam :când,dacă o să vii Simțirea mi se-npletea-n cuvinte Până-ntr-o zi când te-am văzut Parcă te cunoșteam,te căutam prin minte Aveam o cale lungă de făcut Voiam să mă înalț,dar gândul răvășit Nu îmi da pace,tresărea...ei bine Și dintr-o dată,totul s-a sfârșit Când tu mi-ai spus râzând :rămâi cu mine ! Citește mai mult VISAM,VISEZ ȘI-ACUM.. Se așezase iarna peste lumeVisam că te voi întâlniîn fiecare
MIHAELA MIRCEA by http://confluente.ro/articole/mihaela_mircea/canal [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
FECIOARELOR ȘI AL OSTAȘILOR Râurile în munți, Pământurile sub soare, Preoții în altare, În cânturi fierbinți, Slăvesc cuminți Numele tău mare! VEZINAS Tot ce gândurile încântă, Tot ce-i mândru în țara sfântă, Ale tale, Zalmoxis, sunt! Înaintea feței tale răvășite de vânt Stă în cutremurare A Sarmisegetusei întreagă suflare. În rugă îți cer, stăpâne puternic, Pedeapsa ta să o dai acelui nevrednic! Mâinile tale dibace sunt Că au plămădit al daciei pământ. Zeule! Apără-ne de dușmani! Ne păzește de
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
apoi s-a întors și a luat-o, încet, pe albia râului în sus, spre Cornet. Pe mine, nu știu de ce, m-a străbătut un fior. Dar mi-am revenit iute și, până să ajung acasă, uitasem totul. Când chipul răvășit al vraciului îmi revenea în minte, îl alungam în grabă, zicându-mi: „Ei, bine c-am scăpat de el. Mă înnebunise cu însurătoarea lui. Acum s-a dus, s-a isprăvit și cu povestea asta...” Așa credeam, așa nădăjduiam și
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413617923.html [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
cu ajutorul tău, a lui Elis Iosif, a lui George Stroia. Oricum, Australia înseamnă mult în existența mea. Pentru că tot datorită unui român stabilit acolo, dl. prof. Octavian Sărbătoare, care aproape m-a obligat să adun textele pe care le aveam răvășite, am reușit să public ,,Izvorul iubirii”. Pentru mine sunt două modalități de mărturisire prin scris. Cea a stărilor dar și cea a transmiterii informațiilor. Cu transmiterea stărilor mi-e ușor. Obișnuința! Mi-a fost greu cu publicarea lor. Dar am
TAINA SCRISULUI (14) – ROSTINDU-MĂ PRIN SCRIS de DOR DANAELA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Danaela_taina_scrisului_rostindu_m_dor_danaela_1344259463.html [Corola-blog/BlogPost/354966_a_356295]
-
în Ediția nr. 1695 din 22 august 2015. Inima pictorului Într-o casă rătăcita La o margine de sat, Pictorul își duce viața De ani, deja, de toți uitat... Nu are-n casă mai nimica... Multă hârtie și culori... Pensulele răvășite Și amintiri ce-aduc fiori... Picturile de-odinioară Le-a schimbat, la vremea lor... Câteodată pe-o mâncare, Sau un cearceaf în dormitor... Doar într-un colț, lângă perete, Un înveliș de catifea, Și lângă el, pe o măsuță Un
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ada_segal/canal [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
Crede! așa se va-ntâmpla Dar va fi și tristețe-n viața ta! Darul acesta plin de mister Este cadoul tău din cer Împarte-l cu lumea, s-o alini Urmează marele suspin!” Acestea rosti îngerul grăbit În urma lui rămase răvășit Copilul - care chiar ajuns mare Chema îngerul înainte de culcare. Referință Bibliografică: Cadoul din cer / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1585, Anul V, 04 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CADOUL DIN CER de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1430762252.html [Corola-blog/BlogPost/384523_a_385852]
-
fie observată. Camera era cufundată în întuneric. Armăsarul alb, un exemplar superb alerga iute mănat de lord. Făcea ture în jurul grădinii. M.Joseph renunțase la hainele de gală. Cămașa largă de culoare albă, umflată de vânt contrasta cu părul negru răvășit. Cum se putea încheia mai ciudat o noapte memorabilă? După minute bune, lecția de echitație s-a sfârșit. Bărbatul descălecă și mângâie apăsat spatele calului. Îi șoptea cuvinte și îl ajuta să se calmeze. Alma îi urmarea fiecare mișcare. Curiozitatea
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1475494282.html [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]