55 matches
-
nu este ca pa bil să țină casă. Bucu roa să că are în sfârșit li ber ta tea, Maria renunță la zestre, ba îi mai dă și 50 de taleri, numai să scape. Un an mai târziu soțul se răz gândește și dă din nou jalbă la Divan. În jalbă, el nu pomenește nimic de trecut, Maria l-a părăsit, iar responsabilitatea o poartă Păuna, soacra lui, care a în cu ra jat-o. Vodă, în cre zându-se în spusele lui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mi tropo li tul îl sfă tuieș te să treacă cu vederea și s-o ier te. Aproape opt luni a bătut la ușa soborului Ianache, cerând cu in sisten ță separarea de cea care l-a făcut de râs. Răz boiul bul ver sea ză numeroase familii, iar „criza morală“ cu prin de toate cla se le so cia le. Ofi țe rii și sol da ții străini creează multe probleme bie ți lor soți. Cu fiecare nou răz boi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
râs. Răz boiul bul ver sea ză numeroase familii, iar „criza morală“ cu prin de toate cla se le so cia le. Ofi țe rii și sol da ții străini creează multe probleme bie ți lor soți. Cu fiecare nou răz boi, cu fiecare pre zen ță mi li ta ră, alte și alte cupluri trec prin experien ța le gă tu ri lor ilicite. Noii ri vali au toate atu u ri le de partea lor, veș minte ușoare și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
căsătorie, perioadă în care a tot încercat „s-o stăpânească“ și cu bi ne le, și cu răul. „Ne as tâm pă ra tă la un loc“, după cum o de scriu vecinii, Ancuța a pro fi tat de începu tul răz boiu lui pentru a păcătui când cu tur cii, când cu nemții, ui tând să mai dea pe acasă. Când în sfârșit o prin de, soțul cere ajutorul străjii și o în chi de la „gro sul“ spă tăriei timp de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
toți străinii care i-au ascultat povestea la un moment dat. mitropolitul, deși citește povestea ei, crede că poate comportarea ei l-a împins pe bărbat să fugă și cere sătenilor să descrie conduita fiecărui soț în parte. țăranii din Răz vad îi știu pe cei doi foarte bine, cunosc problemele lor, pentru că sunt „șezători cu toții în sat“. Ei vorbesc de tenacitatea cu care Neacșa a încercat să-și găsească bărbatul de fiecare dată, eforturi zadarnice, consideră ei, întrucât soțul nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unui control social pus în aplicare prin intermediul unei in sti tu ții co lec ti ve: „gura satului“. Mai super ficial asimilate în lumea urbană ca urmare a modului de or ga ni za re socială și spațială a orașului. Răz boa ie le de la sfîrșitul secolului vor aduce pe lângă sufrință și o mare dez ordine morală. Ba lu ri le și pe trece rile date de ofi țe rii ocupa ți i lor ruse și aus trie ce la Iași
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ies cu tine în curte la zăpadă! Hai repede sus, să nu răcim, zău așa! Are dreptate. E încă iarnă. Vara mea e încă departe. Georgi e îmbujorată și de zăpadă, dar și de o stare de euforie care-i răz bate din glas. Și în mine plutește aceeași euforie, la urma urmei, de un alb copleșitor, doar că nici nu-mi place să recunosc starea asta și nici nu mi-o pot exprima. în mintea mea recunosc, însă. Deși prefer
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să se plângă deloc. În loc de plângeri, el aducea laude lui Dumnezeu”. Redăm În continuare și o Întâmplare din care vom putea observa că voința lui Dumnezeu a fost alta, Într‑un caz similar celor două, expuse mai sus. Astfel, „În timpul răz‑ boiului (al doilea război mondial), la spitalul din Ploiești erau mulți bolnavi de tifos exantematic, care mureau neîm‑ părtășiți și nu avea cine să‑i Îngroape. Atunci părintele Sava Cimpoca (de la Schitul Sfântul Ioan Botezătorul - Alba Iulia, † 1955) a zis
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nu Îl fac să fie slab sufletește, ci Îl arată cum este de fapt și Îl pot Întări dacă acesta nu descurajează, ci se Îmbărbătează În răbdare, rugăciune și mulțumire către Dumnezeu. Însă, În această luptă nevăzută și În acest răz‑ boi pe plan duhovnicesc, omul nu rămâne singur, ci este ajutat de Dumnezeu Cel iubitor. Astfel, creștinul este chemat să păstreze neschimbată frumusețea chipului sădit de Dumnezeu În el, să devină mai Încercat, mai experimentat și mai puternic pentru unul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de când lumea, încât nu-și mai aducea aminte nimeni de ea, zână care, jignită de această uitare, a venit sprijinindu-se în cârjuța ei, dar n-a sosit decât după ce toate zânele își făcuseră darul; atunci, din ce în ce mai înciudată, s-a răz bunat ursindu-i ca toate talentele care îi fuseseră hărăzite de celelalte zâne să fie cu totul zadarnice; astfel că, păstrându-le pe toate, nici unul nu i-a fost de cel mai mic folos. Mărturisesc că, luând lucrurile în mare
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să intre de bună voie o citau fără greș pentru a dovedi că această soartă este inevitabilă. Totuși nimic nu era mai ușor de evitat dacă te purtai cu oarecare rezervă. Exilurile, de asemenea, în afară de două sau trei, prilejuite de răz bunări personale, nu loveau decât în persoane de o osti litate zgomotoasă și sâcâitoare, care deveneau subit mlă dioase și își cereau frumos iertare. DOAMNA DE KRÜDENER Am fost dusă la ea de Doamna Récamier. M-am aflat în fața unei
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Avocat, conducător revoluționar. Deputat al Stării a treia din Artois în Statele Generale și apoi în Adunarea Constituantă, unde este unul din rarii deputați democrați; poreclit „Incoruptibilul“, impune clubului iacobinilor idealul său politic, inspirat din Rousseau; adversarul aristocraților și al răz -320 boiului, atitudine care, din 1792, îl opune girondinilor; deputat al Parisului în Convenție, se sprijină pe Comuna din Paris. În Convenție, este unul dintre șefii montaniarzilor, aripa radicală a acelei adunări; contribuie decisiv la eliminarea girondinilor ămai-iunie 1793). În
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
aristocrației și în mîinile marilor familii care domină societatea și conducerea țării. Încercarea regelui George al III-lea (l760-1783) de a-i reda adevărata forță prerogativei regale, îndepărtînd familiile de whigi, va eșua din cauza înfrîngerii regelui de către francezi și de Răz vrătiții din America, de agitația socială care rezultă de aici și de dorința parlamentarilor whigi de a limita puterea Coroanei. Odată cu venirea la putere, în 1783, al celui de-al doilea Pitt, se instaurează un nou sistem politic. Nebunia regelui
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
1886; 1888; I.ROUM.: L’Indépendance Roumaine, Bucarest, 1885 (IXe année); 1886 (Xe année); 1887 (XIe année); 1888 (XIIe année); M.C.P.B.: Monitorul comunal al Primăriei București, București, 1886 (an. XI); 1888 (an. XIII); MOF.: Monitorul oficial al României, București, 1871-1889; RĂZ.-W.: Războiul [-Weiss], București, 1885 (an. IX); 1886 (an. X); 1887 (an. XI); 1888 (an. XII); 1889 (an. XIII); ROM.: Românul, București, 1875 (an. XIX); 1884 (an. XXVIII); 1885 (an. XXIX); TEL.: Telegraful, București, 1885 (an. XVI); 1886 (an. XVII
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în luna următoare, sub titulatura: „Liga de rezistență“, din inițiativa lui Nicolae Fleva, în locuința căruia au avut loc și primele întruniri; „Liga“ își propunea „d-a rezista și lupta pe toate căile în contra actelor arbitrare ale guvernului“ („Liga rezistenței“, RĂZ.W., 15 octombrie 1887, p. 1). La diferitele reuniuni ale „Ligii“ și-au expus punctele de ve dere antiguvernamentale în general amicii lui Fleva: Tache Ionescu, Al. Djuvara, C.C. Arion, Caton Lecca ș.a. Apoi balul. La ora 2, masa. Dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
III); 1879 (an. IV); 1880 (an. V); 1882 (an. VII); 1883 (an. VIII); 1884 (an. IX); 1888 (an. XIII); MOF.: Monitorul oficial al României, București (cuprinzând până în 1881 si Dezbaterile Corpurilor Legiuitoare), 1866; 1878; 1879; 1880; 1881; 1882; 1883; 1888: RĂZ.-W.: Războiul [-Weiss], București, 1881 (an. V); 1882 (an. VI): 1883 (an. VII); 1884 (an. VIII); 1885 (an. IX); 1886 (an. X); 1887 (an. XI); 1888 (an. XII); 1889 (an. XIII); ROM.: Românul, București, 1875 (an. XIX); 1878 (an. XXII
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
le dedea cu chirie. Pe vremea războiului avea printre alți chiriași și pe un militar, căp. Căpităneanu, specialist în astronomie. Nu știu cum se făcu, dar căpitanul nu-i plătea chiria la timp, ba îl purta cu vorba mai multe câștiuri; drept răz bunare, Prudănescu îl fulgeră cu versurile sale. După ce arată cum se poartă lumea în alte țări, el exclamă indignat: Așa se petrec lucrurile în Europa Și chiar în Austria. Iar nu ca căpitan Căpităneanu, Care nu mi-a plătit chiria
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
presă (în apărarea lui Ciurcu se pronunțase și Eminescu, în Timpul). La sfârșitul lunii mai 1884 Curtea de Casație, judecând recursul lui Al. Ciurcu, a casat decizia Curții de Apel din București „pentru exces de putere și flagrantă călcare de lege“ (RĂZ.-W., 2 iunie 1884, p. 2). La banchet au participat persoanele înregistrate corect de Bacalbașa (printre care avocații lui Ciurcu, toți fruntași ai partidului liberal-conservator: Gh. Vernescu, C. Boerescu, Al. Lahovary, I. Lahovary, G. Meitani ș.a.) procesul fiind considerat ca
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Învețe a privi Înapoi la aceste aspecte „nemoderne“ ale istoriei, din care ar avea multe de Învățat. Membrii familiei ducale sunt persoane reale, care au trăit și și-au lăsat amprenta pe istoria orașului. Bertold a fost un cava ler răz boinic, a cărui moarte tragică la Molsheim, În apropiere de Strasbourg, este o realitate istorică. Lui Conrad i-a revenit Înființarea orașului Freiburg, pe care a Îndeplinit-o cu priceperea și pragmatismul lui caracteristice, care depă șeau cu mult secolul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
soarele roșiatic al Înserării. Se Întoarse spre cei trei bărbați care-l priveau cu oarecare mirare și spuse: — Frate Conrad, m-am gândit mult la ce mi-ai spus. Poate că nu te-am Înțeles de la Început. Eu sunt un răz boi nic crescut În tradiția cavalerească, așa cum am moștenit-o de la strămoși. Menirea mea e să lupt. Meseria mea e să mâ nuiesc spada și s-o mânuiesc bine. Așa am făcut până acum și așa voi face și de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Închise și punând arcașii În locurile cele mai potrivite. Un vuiet amenințător se ridica din mulțimea care se apropia, strângând cetatea În cercuri tot mai strânse, ca Într-un inel de fier. Părea vuietul mării pe timp de furtună și răz bătea până jos, În adâncul temnițelor unde zăceau pri zonierii. „În sfârșit, au venit“, Își spuse Simeon. „Trebuie să fie Conrad cu oamenii lui. Numai că până la noi n-au cum să ajungă. Înainte de-a străpunge ei porțile, o să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
domnitor de facto al țării Românești. Succesul său rapid do vedea o insatisfacție socială generalizată, de la țăranii Împovărați sub dări până la boierii iritați de concurența grecilor și de ingerin țele Porții. În timp ce răsculații greci, sperând În ajutor rusesc, ur măreau răz boiul cu turcii și aprinderea Greciei, Tudor Vladi mirescu joacă cartea prudenței. Considerat de greci trădător, este ucis din ordinul lui Ipsilanti, ceea ce pune capăt și mișcării revo lu ți onare, care fără el nu mai avea nici o coerență. Grecii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Bukarester Tagblatt cu furie de răs punsul Aliaților la propunerile de pace ale împăratului. Nu l-au publicat însă, dar o telegramă din Paris spunea că s-au întrunit Ca merele române la Iași și au votat prin aclamație urmărirea răz boiului până la extrem, regele fiind de față. În întunericul în care trăiam, ce departe ne simțeam de toți ai noștri, aflând abia peste 10 zile aceste știri însuflețitoare! Printre prizonieri, sunt și francezi; de unde au venit? [Desigur de la Salonic.]( Ibidem
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Armencea“ de pe strada Galați, era cercul de lectură „Voltaire“, era și o oarecare viață de presă, întreținută de multele gazete care apăreau la Brăila, ale partidelor sau independente, chiar neve rosimil de multe pentru un oraș mijlociu de provincie. După răz boi, această existență trepidantă a vechii Brăile s a stins, și ce am prins eu în copilărie, până în 1947, au fost doar ultimele ei pâlpâiri. Pe lângă teatre, biblioteci etc., mulțimea librăriilor din oraș vorbea și ea despre apetitul cultural considerabil
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și cu nemurire după moartea-i pur accidentală. - Totuși, com plexitățile fericite ale unui secretar de redacție găsesc o utilizare neaș teptată sub porecla, schimbată În renume, cum spune Alecsandri, de „șef de stat-major“ În cele mai grave clipe ale răz boiului. - Pomenitul colonel cu eghileți la umăr devine abulic În fața primejdiilor și Îngrijat numai că nevasta-i tânără și frumoasă va rămâne pradă dulce și plăcută nemților. - Bacăul din 1916-1918 - al poeților, al ovreicuțelor tempe ramentale, al refugiatelor aventuroase și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]