55 matches
-
soarele roșiatic al Înserării. Se Întoarse spre cei trei bărbați care-l priveau cu oarecare mirare și spuse: — Frate Conrad, m-am gândit mult la ce mi-ai spus. Poate că nu te-am Înțeles de la Început. Eu sunt un răz boi nic crescut În tradiția cavalerească, așa cum am moștenit-o de la strămoși. Menirea mea e să lupt. Meseria mea e să mâ nuiesc spada și s-o mânuiesc bine. Așa am făcut până acum și așa voi face și de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Închise și punând arcașii În locurile cele mai potrivite. Un vuiet amenințător se ridica din mulțimea care se apropia, strângând cetatea În cercuri tot mai strânse, ca Într-un inel de fier. Părea vuietul mării pe timp de furtună și răz bătea până jos, În adâncul temnițelor unde zăceau pri zonierii. „În sfârșit, au venit“, Își spuse Simeon. „Trebuie să fie Conrad cu oamenii lui. Numai că până la noi n-au cum să ajungă. Înainte de-a străpunge ei porțile, o să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de când lumea, încât nu-și mai aducea aminte nimeni de ea, zână care, jignită de această uitare, a venit sprijinindu-se în cârjuța ei, dar n-a sosit decât după ce toate zânele își făcuseră darul; atunci, din ce în ce mai înciudată, s-a răz bunat ursindu-i ca toate talentele care îi fuseseră hărăzite de celelalte zâne să fie cu totul zadarnice; astfel că, păstrându-le pe toate, nici unul nu i-a fost de cel mai mic folos. Mărturisesc că, luând lucrurile în mare
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să intre de bună voie o citau fără greș pentru a dovedi că această soartă este inevitabilă. Totuși nimic nu era mai ușor de evitat dacă te purtai cu oarecare rezervă. Exilurile, de asemenea, în afară de două sau trei, prilejuite de răz bunări personale, nu loveau decât în persoane de o osti litate zgomotoasă și sâcâitoare, care deveneau subit mlă dioase și își cereau frumos iertare. DOAMNA DE KRÜDENER Am fost dusă la ea de Doamna Récamier. M-am aflat în fața unei
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Avocat, conducător revoluționar. Deputat al Stării a treia din Artois în Statele Generale și apoi în Adunarea Constituantă, unde este unul din rarii deputați democrați; poreclit „Incoruptibilul“, impune clubului iacobinilor idealul său politic, inspirat din Rousseau; adversarul aristocraților și al răz -320 boiului, atitudine care, din 1792, îl opune girondinilor; deputat al Parisului în Convenție, se sprijină pe Comuna din Paris. În Convenție, este unul dintre șefii montaniarzilor, aripa radicală a acelei adunări; contribuie decisiv la eliminarea girondinilor ămai-iunie 1793). În
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
1886; 1888; I.ROUM.: L’Indépendance Roumaine, Bucarest, 1885 (IXe année); 1886 (Xe année); 1887 (XIe année); 1888 (XIIe année); M.C.P.B.: Monitorul comunal al Primăriei București, București, 1886 (an. XI); 1888 (an. XIII); MOF.: Monitorul oficial al României, București, 1871-1889; RĂZ.-W.: Războiul [-Weiss], București, 1885 (an. IX); 1886 (an. X); 1887 (an. XI); 1888 (an. XII); 1889 (an. XIII); ROM.: Românul, București, 1875 (an. XIX); 1884 (an. XXVIII); 1885 (an. XXIX); TEL.: Telegraful, București, 1885 (an. XVI); 1886 (an. XVII
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în luna următoare, sub titulatura: „Liga de rezistență“, din inițiativa lui Nicolae Fleva, în locuința căruia au avut loc și primele întruniri; „Liga“ își propunea „d-a rezista și lupta pe toate căile în contra actelor arbitrare ale guvernului“ („Liga rezistenței“, RĂZ.W., 15 octombrie 1887, p. 1). La diferitele reuniuni ale „Ligii“ și-au expus punctele de ve dere antiguvernamentale în general amicii lui Fleva: Tache Ionescu, Al. Djuvara, C.C. Arion, Caton Lecca ș.a. Apoi balul. La ora 2, masa. Dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Bukarester Tagblatt cu furie de răs punsul Aliaților la propunerile de pace ale împăratului. Nu l-au publicat însă, dar o telegramă din Paris spunea că s-au întrunit Ca merele române la Iași și au votat prin aclamație urmărirea răz boiului până la extrem, regele fiind de față. În întunericul în care trăiam, ce departe ne simțeam de toți ai noștri, aflând abia peste 10 zile aceste știri însuflețitoare! Printre prizonieri, sunt și francezi; de unde au venit? [Desigur de la Salonic.]( Ibidem
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ies cu tine în curte la zăpadă! Hai repede sus, să nu răcim, zău așa! Are dreptate. E încă iarnă. Vara mea e încă departe. Georgi e îmbujorată și de zăpadă, dar și de o stare de euforie care-i răz bate din glas. Și în mine plutește aceeași euforie, la urma urmei, de un alb copleșitor, doar că nici nu-mi place să recunosc starea asta și nici nu mi-o pot exprima. în mintea mea recunosc, însă. Deși prefer
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
fazelor": Tinuț este îndrăgostit de Hari, colega lui de clasă, își dorește un magnetofon Maiak pe care îl și primește cadou de la părinți, ascultă și schimbă muzici (Deep Purple, Pink Floyd, Creedence, voga anilor '80) cu băieții de la bloc Bodi, Răz, Luci; intră în conflict cu Oase și Canțone... totul într-o relatare obturată de digresiuni care viciază uneori coerența narativă. Crizele sentimentale devin pretext al discursului introspectiv adolescentin: "Ooof, ce situație tîmpită! Mă rog, poate cu Ina era ceva, dar
"Pe fază" by Bogdan Iacovu () [Corola-journal/Journalistic/16964_a_18289]
-
Pinte, căci Moldova arde-n urmele lor. {EminescuOpVIII 250} 3 2255 RĂZVAN Nu sunt eu Vodă. ARH[IEREUL] De ești Vodă este o mare deosebire între noi doi, voi, în brațele voastre - adulteriul încoronat; eu, în brațele mele - virtutea moartă. RĂZ[VAN] Cutezătorule! (vrea să dea în arh[iereu], care ține pe Mira înainte-i) ARH[IEREUL] Lovește! RĂZVAN (scapă fierul din mînă) ARH[IEREUL] Vedeți, boieri, nelegiuirea pe tronul Moldovei, Vodă strângând în brațe p-o țiitoare care a omorît-o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
astfel. Omul de la țară alege să cunoască legea însăși, încât decide să aștepte în fața ușilor ei întreaga viață, exact acolo unde îi era dat să ajungă. Iar acest lucru îi dă posibilitatea finalmente să întrevadă ceva: „o strălucire nestinsă ce răz bește pe ușa legii“. O distinge totuși prin întuneric, cu puțin timp înainte de ași da sufletul. Aș crede, din aceste motive, că povestirea este asemeni unei pilde vechi, precum cele orientale sau precum cele rămase de la părinții pustiei. 24. Un
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
și întinde membrele amorțite. A omis în mod intenționat să-i amintească lucrul cel mai important. Că pentru locuitorii Italiei ordinea introdusă de el înseamnă renașterea primordialității Romei, restaurarea încrederii în spi ritul roman, exaltarea religiei ca reflecție a statului. Răz boa iele civile, exilările, exproprierile, teama de despot, chiar groaza că în lăturarea despo tului nu aduce altceva decât anarhie, toate aces tea au indus în sufletul oamenilor un sentiment de vinovăție și nesiguranță. Înainte, romanii se îndoiau de ei
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
este, ajuns la capătul vieții și împovărat cu un trup bicisnic, simte cum se trezesc speranțe nebunești în cei din jur. Puțini mai vorbesc despre binefacerile liber tății. Unii din lașitate, ca să nu se spună că le e teamă de răz boi. Alții și-l doresc chiar, ca niște iresponsabili ce sunt. Mai toți nu mai au răbdare să-l vadă scos din casă cu picioarele 104 înainte și clevetesc pe la colțuri. Și aici, în palat. Se împrăștie tot felul de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe o gâscă. De câte ori nu le-am zis să-l înfășoare strâns, să nu i se îndoaie oasele sub atâta greutate... Pruncul, ca și cum ar vrea să-i răspundă la reproș, se ridică trepădând mânios din piciorușe, aidoma unui mic Marte răz boinic. Germanicus nu mai este însă atent la ei. A apucat-o pe Livilla de mâini și o învârte în jurul lui, făcând-o să zboare de la pământ. Nici nu bagă de seamă că gestul lui stârnește strigăte de admirație în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Trăsăturile femeii se crispează. Pleacă supusă capul și așteaptă ca el s-o ia înainte. Și rade-ți perii ăia zbârliți și negricioși de pe picioare, ar mai vrea să-i spună Germanicus, dar se stăpânește. N-are rost să se răz bune pe ea pentru greșelile lui. Privirea cercetătoare a lui Herodes Agrippa îi învăluie rapid. Nu e el omul să se lase înșelat de aparențe. Își înăbușă amarul cu un suspin. La ce-i folosește Mariamnei nefericirea lui Germanicus? Se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Nero îi îngheață inima în piept. Șșt..., murmură speriat dialul. — Ia nu mă mai șâșâi tu pe mine, îl repede ea. Se întoarce mânioasă spre Augustus: — Ai vrut să dai o lecție, nu-i așa, să lași impresia că ai răz bunat moralitatea jignită? Nici Iulia n-a fost mai vinovată decât Ovidius... Deși stacojiu la față, Tiberius Nero ascultă cu toată atenția. Nu i-a fost niciodată clar ce s-a întâmplat în timpul exilului său la Rhodos. Și de ce Ovidius
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
că virtuțile unui războinic Apache sunt cinstea, onoarea, curajul și demnitatea. Nu, Laila nu a citit Winnetou. Deci habar n-am de unde știe asta. Pur și simplu știe. Și nu pune întrebări. Iar tăcerea este și ea o virtute a răz boinicilor Apache. Lailei nu a trebuit să-i explic că mă numesc Șoimul Ce-Vede-Până-Departe, și nu Winnetou, pentru că Winnetou este un erou, iar eroii trebuie cinstiți. Nu-l pot înlocui pe Winnetou. Nici Nscho Tschi nu pot fi. Pentru că Nscho
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
III); 1879 (an. IV); 1880 (an. V); 1882 (an. VII); 1883 (an. VIII); 1884 (an. IX); 1888 (an. XIII); MOF.: Monitorul oficial al României, București (cuprinzând până în 1881 si Dezbaterile Corpurilor Legiuitoare), 1866; 1878; 1879; 1880; 1881; 1882; 1883; 1888: RĂZ.-W.: Războiul [-Weiss], București, 1881 (an. V); 1882 (an. VI): 1883 (an. VII); 1884 (an. VIII); 1885 (an. IX); 1886 (an. X); 1887 (an. XI); 1888 (an. XII); 1889 (an. XIII); ROM.: Românul, București, 1875 (an. XIX); 1878 (an. XXII
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
le dedea cu chirie. Pe vremea războiului avea printre alți chiriași și pe un militar, căp. Căpităneanu, specialist în astronomie. Nu știu cum se făcu, dar căpitanul nu-i plătea chiria la timp, ba îl purta cu vorba mai multe câștiuri; drept răz bunare, Prudănescu îl fulgeră cu versurile sale. După ce arată cum se poartă lumea în alte țări, el exclamă indignat: Așa se petrec lucrurile în Europa Și chiar în Austria. Iar nu ca căpitan Căpităneanu, Care nu mi-a plătit chiria
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
presă (în apărarea lui Ciurcu se pronunțase și Eminescu, în Timpul). La sfârșitul lunii mai 1884 Curtea de Casație, judecând recursul lui Al. Ciurcu, a casat decizia Curții de Apel din București „pentru exces de putere și flagrantă călcare de lege“ (RĂZ.-W., 2 iunie 1884, p. 2). La banchet au participat persoanele înregistrate corect de Bacalbașa (printre care avocații lui Ciurcu, toți fruntași ai partidului liberal-conservator: Gh. Vernescu, C. Boerescu, Al. Lahovary, I. Lahovary, G. Meitani ș.a.) procesul fiind considerat ca
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
astfel. Omul de la țară alege să cunoască legea însăși, încât decide să aștepte în fața ușilor ei întreaga viață, exact acolo unde îi era dat să ajungă. Iar acest lucru îi dă posibilitatea finalmente să întrevadă ceva: „o strălucire nestinsă ce răz bește pe ușa legii“. O distinge totuși prin întuneric, cu puțin timp înainte de a-și da sufletul. Aș crede, din aceste motive, că povestirea este asemeni unei pilde vechi, precum cele orientale sau precum cele rămase de la părinții pustiei. 24
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
este, pentru acești descendenți ai personajelor întunecate verniene, o prelungire a propriei lor ambiții ilimitate. Invențiile sunt mobilizate în acest joc de șah malefic. La marque jaune este o variațiune remarcabilă în mar ginea uneia dintre temele care domină imaginarul răz boiului rece. În centrul benzii desenate se află silueta amenințătoare a „candidatului manciurian”, individul al cărui liber arbitru este anihilat și înlocuit cu voința celui care îl controlează. Textele lui Jacobs comunică cu un spațiu al interogațiilor contemporane. Experimentele din
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
se mântuiește cu gândul la propria lui familie, ucisă în bombardamentul aliat de la Hamburg. Pe plajele din Pacific, în jungla din Birmania, în deșert ori în întinderile frontului european, istoriile lui Ernie Pike reconstituie parcursul delicat al omenescului. Povești despre răz boi, moarte, păcat și redempțiune, poveștile lui Ernie Pike sunt povești despre om și tribulațiile sale. Tropicul Capricornului Africa și Caraibele sunt pentru Hugo Pratt placenta din care se nasc visele sale. Corto Maltese și Koinski, doi dintre argonauții ce cutreieră
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în egală măsură, cu gândul la moartea care nu va întârzia să apară - o moarte violentă și murdară, o moarte care nu face decât să întrețină flacăra revoluției disperate și brutale. La macumba du gringo este o tragedie tropicală a răz bunării. Spectrul lui Gringo Vargas revine în lumea celor vii pentru a căuta răzbunarea tovarășilor săi morți. Trădătorul vinovat de masacrarea revoluționarilor este o ființă care pare desprinsă din spațiul ereziilor milenariste. Fratele Satanhiei, Preto, visează ca prin moartea lui
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]