794 matches
-
cu vii și morți în vechiul Bagdad! Ne pierdem pentru a doua oară Edenul! Arme atomice, chimice, biologice ne-au șters Zîmbetul Cosmic! Vai, o iarnă atomică s-ar putea, în viitor - așterne peste lume! În Golful Omului! Religii se războiesc întru trezire! Intrarea Omului și a Rachetelor sale, din nou, în zbor - în rîndul Națiunilor Cosmice! 7. Dacă aș avea puterea isusiană de a preface apa în vin Aș transforma toți pușcașii marini americani și englezi din Iraq În cîntăreți
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
Recuzită Erau făpturi ale ceții erau niște goluri și plinuri de o tristețe inexplicabilă cum numai în vis se întâmplă le urmăream de pe mal dansul grotesc ni se părea că vor să-mi vorbească dar marea acoperea crescător silabele frânte războite între ele fără ca duhul lor să ajungă la mine doar ochii mi se umpleau de noaptea albastră până la virgulă îmi citeam viitorul Trecere Și iarna și vara anotimpuri trăite intens de eul meu friguros de eul fierbinte cu teama că
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
și de când am fost / Numai cunoscând trecutul putem da vieții un rost. / „Nu suntem urmașii Romei”, căci am fost și suntem daci / Noi avem în vine sânge din strămoșii noștri traci. Noi suntem născuți odată cu pământul nemuririi / Și ne-am războit prin veacuri cu tâlharii și vampirii / S-apărăm pământul sacru ca și legile nescrise / De hoarde năvălitoare cu legile interzise.” Și aceste poezii sunt cele care reflectă firea adevărată a poetului, descendent dintr-un neam viteaz și neînfricat, devotat țării
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
cele de rușine. Mai înainte de toate folosește smerenia sufletului, fără de care nu va putea birui nimeni nici curvia, nici celelalte patimi. Deci de la început trebuie păzită inima cu toată străjuirea de gândurile murdare, căci dracul acesta nu încetează de a război pe om până nu va crede omul cu adevărat că nu prin străduințe și nici prin osteneala sa, ci prin acoperământul și ajutorul lui Dumnezeu se izbăvește de boala aceasta și se ridică la înălțimea curăției<footnote Ibidem, p. 113
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
amintirile sau închipuirile erotice<footnote Preot Ioan C. Teșu, Patima desfrânării și lupta împotriva eiă, p. 94. footnote>. Într-o scrisoare către un fiu duhovnicesc, Avva Efrem, stareț al Mânăstirii Filotheu din Muntele Athos, îl îndemna pe acesta: Atunci când ai război trupesc, fii foarte atent cu fanteziile necurate, care produc gânduri murdare, alungă-le de îndată ce apar. Imediat să spui rugăciunea cu durere în suflet și pe loc vei fi eliberat de războiul trupesc<footnote Comori din Sfântul Munte Athos, culese din
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
foc mare și arde sufletul și îl face negru și urât<footnote Sf. Teodor Studitul, op. cit., p. 164. footnote> în momentul în care ne amintim o împrejurare sau un chip care ne-a răscolit patima, ori am încercat a ne război cu gândurile, folosind combaterea prin contrazicere<footnote Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 476. footnote>, când ar fi trebuit să ni le scoatem imediat din minte. Putem evita ispita luând aminte la sfatul Sfântului Simeon Noul Teolog, care scrie în Discursul despre
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote Fer. Augustin apud Părintele Galeriu Prefață la Sf. Vasile cel Mare, Sf. Paisie Velicikovski, Cuviosul Nichifor Theotokis, Sfaturi la intrarea în monahism, în colecția Comorile Pustiei, nr. 21, Edit. Anastasia, 1998, p. 32. footnote>. Cei care au fost cumplit războiți de patima desfrânării și au ales calea îngerească pot avea râvnă tot atât de mare în săvârșirea virtuții, pe cât de mare le-a fost râvna în săvârșirea păcatului<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuireă, p. 363. footnote>, mai ales
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ne este de mare folos rugăciunea fierbinte către Hristos, împotriva patimilor și pentru dobândirea virtuților; citirea și cugetarea asupra Scrierilor Sfinte: Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți. Pe cât este, așadar, de cerească și de îngerească virtutea sfințeniei, pe atât este de războită cu mari bântuieli de potrivnici. De aceea, suntem datori să ne nevoim nu numai cu înfrânarea trupului, ci și cu zdrobirea inimii și cu rugăciuni dese, împreunate cu suspine, ca să stingem cuptorul trupului nostru, pe care împăratul Vavilonului îl aprinde
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
lor lucrează Hristos, Care ne este în această luptă duhovnicească Frate, Ajutor și Țintă spre care să urcăm neîncetat. Sfântul Ioan Casian subliniază această idee a necesității ajutorului dumnezeiesc în războiul duhovnicesc, arătând că dracul curviei nu încetează de a război pe om, până nu va crede omul cu adevărat că nu prin străduința și nici prin osteneala sa, ci prin acoperământul și ajutorul lui Dumnezeu se izbăvește de boala aceasta și se ridică la înălțimea curăției<footnote Sf. Ioan Casian
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote> patimii. Deci smerenia este o altă atitudine esențială<footnote Columba Stewart, op. cit., p. 126. footnote> pentru a fi statornic în orice altă virtute, Sfântul Ioan Scărarul arătând că sunt trei trepte ale luptei împotriva desfrânării. Astfel, cel ce se războiește cu sudori și încordări cu acest potrivnic se aseamănă cu cel ce a legat cu o frânghie pe vrăjmașul său. Iar cel ce se războiește prin înfrânare și priveghere se aseamănă celui ce l-a încătușat pe acela cu lanț
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Ioan Scărarul arătând că sunt trei trepte ale luptei împotriva desfrânării. Astfel, cel ce se războiește cu sudori și încordări cu acest potrivnic se aseamănă cu cel ce a legat cu o frânghie pe vrăjmașul său. Iar cel ce se războiește prin înfrânare și priveghere se aseamănă celui ce l-a încătușat pe acela cu lanț. În sfârșit, cel ce se războiește prin smerita cugetare și nemâniere și sete se aseamănă celui ce a omorât pe vrăjmaș și l-a ascuns
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
acest potrivnic se aseamănă cu cel ce a legat cu o frânghie pe vrăjmașul său. Iar cel ce se războiește prin înfrânare și priveghere se aseamănă celui ce l-a încătușat pe acela cu lanț. În sfârșit, cel ce se războiește prin smerita cugetare și nemâniere și sete se aseamănă celui ce a omorât pe vrăjmaș și l-a ascuns sub nisip<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 224. footnote>. Ultima treaptă, cea în care smerenia este arma împotriva vrăjmașului patima
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
încetând de-a mai osândi îl voi birui pe dânsul, înălțându-mă cu inima (scil. mândrindu-mă), iarăși mă voi prăbuși la dânsul. El îmi este și ajutor și vrăjmaș, și sprijinitor și dușman, și protector și persecutor. Grijindu-1, mă războiește, topindu-l cu înfrânarea, mă slăbește până la neputință, odihnindu-1, mă trage spre păcat, dojenindu-l, nu-i pasă, dacă-1 voi mâhni mă primejduiesc foarte, dacă îl voi nimici, nu voi mai avea prin cine câștiga virtuțile. În sfârșit, el este
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
urmate de către umanitate de-a lungul perioadei istorice. De la un motor în „trei timpi”, se trecea la unul în „doi timpi”, dar care în aceeași măsură se aflau într-o permanentă dispută asupra prezentului. Era ca și cum „ceea ce va fi” se războia necurmat cu „ceea ce a fost”, o contradicție dintre nou și vechi purtând germenii unui conflict imposibil de rezolvat. „Triada” împotriva „Exploziei” În acel moment am simțit nevoia să intervin în apărarea triadei temporale pe care o iubeam atât de mult
REVENIREA DIN SPAŢIUL COSMIC PE PĂMÂNT. In: Destine literare by Octavian Lupu () [Corola-journal/Journalistic/96_a_158]
-
simțit nevoia să intervin în apărarea triadei temporale pe care o iubeam atât de mult. De asemenea, nu îmi plăcea acest reducționism la doar două dimensiuni ce se ciocnesc neîncetat generând tumultoasa traversare a prezentului. Undeva, aveam impresia că se războiesc noțiunile de ordine și haos, dar de data aceasta disputându-și terenul de mijloc al timpului prezent. Eu cred că de fapt prezentul este chiar secvența fundamentală care intră în atingere cu trecutul și viitorul într-un joc al conversiei
REVENIREA DIN SPAŢIUL COSMIC PE PĂMÂNT. In: Destine literare by Octavian Lupu () [Corola-journal/Journalistic/96_a_158]
-
Aureliu Goci în plată Domnului și a Băncii Religiilor. Jocul că bătaie de joc de moarte Lumea fotbalului din România are azi două personaje principale. Unul se numește Giovani Becali, iar celălalt, Mitică Dragomir. Cei doi au ajuns să se războiască, la un moment dat, pentru drepturile de televizare a meciurilor de fotbal din prima divizie. Găzduiți de un oarecare, într-o emisiune a postului tv. Tele 7, cei doi au avut un comportament verbal de cea mai joasă factura. Astfel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
mai există cineva care să-și pună soarta în mâinile pe cât de tremurătoare, pe atât de pătate de noroi ale țărăniștilor. Fuduli cât nu încape, resentimentari și cinici, liderii țărăniști îmi lasă impresia unei adunături de disperați: înainte de a se război cu problemele gravissime ale economiei, ei au de luptat cu moartea care le dă târcoale! Sigur că, în sine, un astfel de argument sună penibil - pentru că lumea e plină de bătrâni înțelepți și capabili de fapte mari. E suficient să
Pisoii tupamaros by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17841_a_19166]
-
poate fi pătrunsă de un simplu laic, m-am aventurat totuși să fac o lectură cu creionul în mână, pentru a încerca, apoi, să redau "cu cuvintele mele", cum se spunea în școala generală, ce am înțeles. Înainte de a mă război cu cifrele propriu-zise, aș remarca prezența pe lista "ordonatorilor principali de credite" a unor instituții bizare. Ca de pildă, "Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989". Ce rost va fi având o asemenea instituție, doar bunul Dumnezeu știe
Bugetul, un loc umed, întunecat și rece by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17206_a_18531]
-
guvernamentale. în bună parte, aceste acuzații sînt întemeiate. Nu însă pentru a le accepta sau respinge scriu acest articol. El mi-a fost prilejuit de o reflecție de natură morală. Mai toți pamfletarii și scriitorii cu care Șeicaru s-a războit, fie în atac, fie în apărare, sînt departe de a avea calitatea morală necesară într-o astfel de înfruntare. Cocea, Stancu, Dem. Theodorescu, Arghezi și ceilalți sînt din aceeași plămadă morală. Prea multe scrupule nu și-a făcut nici unul. E
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
numere de clovnerie. Că unii combatanți erau mai înverșunați, aceasta ținea de temperament. Sancționați drastic au fost doar cei care au încălcat limită decentei lingvistice, căzînd în vulgaritate. Aceștia au sufocat din cînd în cînd polemicile civilizate, prin "ghionturi" lingvistice, războindu-se arțăgoși, chiar cu prost gust. Un fel de "tătism" funciar colcăia parcă în sîngele lor. Nici chiar teamă de dizgrațios nu reușea să-i facă să își țină furiile și indispozițiile în frîu. Bătăliile acestea nu erau deloc că
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
Cenușă mea e serafim în vatra/ Și în tine, Doamne, culcat/ Peste pieptul, ce încă mi-e germinație./ Tu m-ai rănit de mic copil,/ Mi-ai dat să sug./ De atunci am crescut laur și în toate/ M-am războit că un rug./ Sleit șunt de fără prihana,/Aur învins, dar hotărîtă glorie" (Rănirea). Asemenea lui Blaga, poetul în discuție ține cumpănă între Pan și Elohim, deopotrivă prezenți în pietrificarea idolatriei și în frăgezimea mugurelui efemer: "Șunt prin pietrificare și
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
țări NATO au loc manifestații publice împotriva intervenției în Iugoslavia, asta înseamnă ignorarea majorității din cele mai multe țări ale acestei alianțe, majoritate care se declară de acord cu războiul din Iugoslavia. Or, din acest punct de vedere, acele ziare care se războiesc cu oficialitățile române trec sub tăcere sondajele de opinie care vorbesc despre marea susținere pe care intervenția NATO o are în țările componente ale pactului. Cît despre așa-zisa sfidare a opiniei publice despre care scrie Cotidianul, românii, chiar dacă sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
care atacă puterea vorbesc în numele opiniei publice de la noi din țară. * În ciuda faptului că scenarii precum ruperea de Iugoslavia a regiunii Kosovo nu stau în picioare; ele au fost infirmate chiar de oficialități ale Alianței Nord Atlantice, ziarele care se războiesc cu NATO și cu oficialitățile române își continuă atacurile. Dacă România ar urma sfaturile acestor ziare, cu cine ar trebui să se alieze? Căci, în cele din urmă, aceasta e întrebarea. Cu Rusia care îl sprijină pe Milosevici? Cu Elveția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
sale despre apusul poporanismului și clarificările oarecum postume despre fizionomia acestuia. Va reduce poporanismul la categoria specificului național, pe care a continuat să o apere câtă vreme (un deceniu ăntreg) a mai scris an revista. Din cauza acestui partizanat s-a războit nu numai cu Lovinescu (căruia i-a contestat, nedrept,valoarea, totuși excepțională, a Istoriei civilizației române moderne, acuzând-o și de plagiat), dar și cu de el apreciatul Paul Zarifopol. N-a avut, ce-i drept, antene pentru poezia modernă
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
extremă dreaptă), rubrică vestită a revistei "Miscellaneea" demonstrând această cu prisosință. Și e meritul lui Ibrăileanu de a fi propus ănlocuirea termenului de rasă cu acela de popor. I-a fost dat acestui important critic literar, care s-a tot războit cu purismul an artă și an favoarea specificului național an literatura și arta, să fie autorul, ăn 1933, al românului Adela, probabil cel mai bun român de analiză psihologică din literatura română modernă. Mentorul prestigioasei, epocalei reviste s-a distins
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]