1,874 matches
-
Toate Articolele Autorului Sfântul Ioan a trăit în sec. XVII în vremea sfinților mitropoliți Varlaam și Dosoftei cu care a întreținut strânse legături de prietenie. S-a născut în ținutul Vrancei (pe atunci numit ținutul Putnei), într-o familie de răzeși, Gheorghe și Anastasia. Pentru că își dorea nevoința mănăstirească, monahul Varlaam Moțoc, o rudă a sa și care mai târziu avea să devină mitropolitul Moldovei, îl duce pe tânăr la mănăstirea Râșca. A fost tuns în monahism în anul 1830 de către
SFÂNTUL VARLAAM MITROPOLITUL ŞI IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU de ION UNTARU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/30_august_sfantul_varlaam_mi_ion_untaru_1377826659.html [Corola-blog/BlogPost/360015_a_361344]
-
soborul și slujba de înmormântare fiind conduse de mitropolitul Dosoftei. A fost canonizat în cadrul ședinței de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii ortodoxe Române din 5-7 martie 2008. Sfântul Varlaam , s-a născut în anul 1580 într-o familie de răzeși din Borcești, Neamț, numele său de mirean fiind Vasile Moțoc. De tânăr a iubit viața monahală cu care a luat cunoștință la Schitul Zosima de pe valea pârâului Secu, a învățat carte și limbile slavonă, latină și greacă. Pe aceeași vatră
SFÂNTUL VARLAAM MITROPOLITUL ŞI IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU de ION UNTARU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/30_august_sfantul_varlaam_mi_ion_untaru_1377826659.html [Corola-blog/BlogPost/360015_a_361344]
-
miniștrii pitici și veninoși ai popoarelor!), servil-lingăi, le ascut călăilor cosmici secerile asasine... Numai niște țărani din Vaslui își pun chezașă viața, precum că și cerurile, și iadul - au greșit, grosolan, socoteala sorocului din urmă! ...Tot de pe acolo de unde și răzeșii lui Sveti Ștefan-Vodă al Moldovei au dovedit lumii întregi că și apocalipsa turcească (“turcul nu poate fi învins... să-i pupăm, mai curând, papucul!”) a fost un “fals în acte publice”, fabricat pentru “intimidarea adversarului”creștin-european: „Către Coroana ungurească și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/aducatorii-de-apocalipsa/ [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
o stare specială încă dăinuie pe acest plai binecuvântat de Dumnezeu. Cineva povestește despre clopotele ce au fost turnate în vremea lui Ștefan cel Mare dintr-un aliaj special, din metale prețioase. Dangătul lor puternic și grav îi chema pe răzeși la oaste atunci când dușmanul trecea hotarele. De mai bine de cinci sute de ani clopotele bat în aceleași ritm, venerându-l pe marele dispărut: Ștefan-Vodă, Ștefan-Vodă! Ceva din mine se contopește cu respirația neauzită a acestui pământ miraculos, pe care
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408343196.html [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
1859, satul Verșeni (baștina mamei lui Mihail Sadoveanu) era una dintre numeroasele moșii ale domnitorului Mihai Sturza, iar satul vecin, Mitești, era veche așezare răzășească. Pe vremea aceea, biserica la care se închinau locuitorii ambelor sate se afla pe pământul răzeșilor, unde își avea gospodăria și preotul lăcașului de închinăciune. Și preotul, și vechilul boieresc aveau câte o fată mare, amândouă bune creștine, nelipsite de la Sfintele Liturghii. La biserică însă era numai un loc de onoare în strană, loc pe care
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Doua_fete_alintate_si_hotaru_gheorghe_parlea_1363891379.html [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
La biserică însă era numai un loc de onoare în strană, loc pe care și-l însușise fata popii, în baza celor două argumente de netăgăduit: preotul era tată-său, iar biserica nu era pe pământul boierului ci pe al răzeșilor, unde autoritatea vechilului nu avea temei. Fata vechilului râvnea și ea la locul de cinste, căci starea ei socială o îndreptățea. Vechilul împărtășea țâfna și ambiția fiicei sale, dar fără spor. Și uite așa prinse colț sămânța discordiei. Popa era
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Doua_fete_alintate_si_hotaru_gheorghe_parlea_1363891379.html [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
nu-l vor recunoaște. Bineînțeles că boii au fost mânați să tragă brazda de hotărnicire puțin altundeva față de locul unde au fost troienii cei vechi. Biserica era acum, în sfârșit, pe moșia domnească. Căci unde se mai auzise ca vreun răzeș creștin, fie ei și din Miteștii cei din coasta Războienilor, să îndrăznească a se răzvrăti asupra celor consfințite prin invocarea Proniei Cerești?! Și uite așa, prearâvnita strană a bisericii celor două obști vecine avea de-acum o posesoare nouă - fata
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Doua_fete_alintate_si_hotaru_gheorghe_parlea_1363891379.html [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
și fetei îi plăcea. În satul acela de la poalele munților, nu departe de Voloveții Sucevei, feciorul Irinucăi își pusese în gând să-și facă o gospodărie mare, cu aleasa inimii lui, așa cum fusese casa pe vremea când tatăl său, țăran răzeș, trăia. Slujbaș al vornicului Bucioc, tatăl își luase mai mereu flăcăul la curte, când treburile boierului cereau mare grabă în a fi duse la capăt. Și aici, Vasile îl zărise pe coconul Constantin și pe coconul Alexandru, feciorii lui vodă
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
de secol de dușmanii ei. În aprilie 1457 intră în Moldova cu o oaste de 6000 de oameni dați de Vlad Țepeș și în lupta de la Dolhești învinge pe Petru Aron, ucigașul tatălui său, Bogdan al II-lea. Întreaga țară: răzeși, boieri, negustori, mitropolitul Teoctist, întreaga Biserică îl aclamă din tot sufletul și pe câmpia de la Direptate, lângă Suceava este uns domn al Moldovei. Comandant militar înnăscut, diplomat neîntrecut și cu spiritul dreptății, a știut să țină cât mai departe țara
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/2_iulie_stefan_cel_mare_si_ion_untaru_1372744756.html [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
Purice din care s-au tras mai târziu Movileștii. Mulțumea întotdeauna lui Dumnezeu pentru ajutorul în lupte și înălța cu bucurie biserici. A întărit cetățile, a dotat armata cu arme de foc, a încurajat negoțul, a ținut să facă dreptate răzeșilor în fața marilor boieri și a micșorat numărul lor în divanul domnesc, a făcut nenumărate danii lăcașurilor sfinte din țară și de la muntele Athos. Înainte de a închide ochii l-a sfătuit pe fiul său Bogdan să închine țara turcilor că pentru
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/2_iulie_stefan_cel_mare_si_ion_untaru_1372744756.html [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
Acasa > Versuri > Istorie > DEALUL LUI VODĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului DEALUI LUI VODĂ Pe dealul lui Vodă! Mărșăluiau răzeșii lui Ștefan, Înarmați cu furci și priboaie, Din lemnul de carpen, Cu intarsuri de scoarță. Pe Dealul lui Vodă! Răzeșii desculț mângâiau, Iarba porcului cu picioare desculțe, Așteptându-și dușmanul. Pe dealui lui Vodă! Din spatele zidului de pământ. Își ridicau
DEALUL LUI VODĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dealul_lui_voda.html [Corola-blog/BlogPost/361475_a_362804]
-
Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului DEALUI LUI VODĂ Pe dealul lui Vodă! Mărșăluiau răzeșii lui Ștefan, Înarmați cu furci și priboaie, Din lemnul de carpen, Cu intarsuri de scoarță. Pe Dealul lui Vodă! Răzeșii desculț mângâiau, Iarba porcului cu picioare desculțe, Așteptându-și dușmanul. Pe dealui lui Vodă! Din spatele zidului de pământ. Își ridicau cușmele la comandă, Atfel ca dușmanul, Să-și arunce săgețile. Pe Dealul lui Vodă! Cine avea cușma găurită, Era un
DEALUL LUI VODĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dealul_lui_voda.html [Corola-blog/BlogPost/361475_a_362804]
-
trecutului au făcut trecerea, firesc, în altă lume, speculez și eu, după pofla sufletului romantic, prezența la vreo masă dosită a vreunui pământean de prin satele megieșe hanului, care ar aduce cât de cât la chip și port cu vreun răzeș de demult. Și asta mă ajută să aud de la acest străbun încropit vorbe nerostite, dar închipuite după dorința mea ascunsă... *** Oameni buni, ia ridicați oleacă ochii din ulcelele burduhoase și ascultați povestea hanului ista, care nu-i han de rând
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
negândite, Pietrele vor fi zidite Și cu mare bucurie Și cu mare măiestrie. Iar când clopotul cel mare Va suna de sărbătoare, Ștefan-Vodă și ai lui, Să se-nchine Domnului, Vor veni cu-ai lor plăieși, Cu boieri și cu răzeși, Iar săgeata aurită Va rămâne-n veci vestită! ***** Referință Bibliografică: Săgeata cu vârful de aur / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1427, Anul IV, 27 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417077008.html [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
mânuitorul a căzut pe un scaun gata-gata să facă infarct. Era însă un om obișnuit cu greutățile vieții, așa că nu a murit, ci a dat un telefon la prefectură unde a transmis vestea că aici, în această glorioasă comună de răzeși, a izbucnit o răscoală pusă la cale de opoziție și că ar fi necesare unele forțe de ordine... Mai puțin cunoscut era faptul că un alt grup de presiune avea un plan bine chibzuit, cu o strategie clară, construit pe
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1467651449.html [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
-n furci ori să-i ardă pe tron înroșit. • Le-am dat pădure-țepi turcilor, ca să-și vânture zdrențele oastei lui Hamza-Pașa, circa 40 000 de turcaleți înălțați în rang de Vlad Țepeș... • Le-am dat pădure tătarilor, căsăpiți cu ghioagele răzeșilor lui Măria Sa ȘtefanVodă. • Le-am dat pădure leșilor, care apoi ne-au compensat arând la jug și sădind Codrii Cosminului sub biciul Marelui Ștefan Domnul. • Le-am dat pădure fanarioților care ne-au supt vlaga existenței. • Le-am dat pădure
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452674802.html [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
ani de zile. A fost eliberat în 1955, cu privațiuni materiale și spirituale. Trece la Domnul la 7 Decembrie 1977. ( AMApN; Fond „Memorii D.C.I.”, Dosar 2821; ASRI, Fond „P”, Dosar 23124). Platon Chirnoagă Platon Chirnoagă provenea dintr-o familie de răzeși, cu o veche tradiție de luptători creștini. După ce a încheiat ciclurile primare și liceale s-a înscris la Școala de Ofițeri din București între 1913-1915, pe care a absolvit-o cu cinste. Devenind locotenent în 1915, a luat în primire
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Temnita_comunista_ultimul_domiciliu_al_multor_eroi_romani_ai_celui_de_al_doilea_razboi_mondial.html [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
achitării, încheindu-se astfel calvarul unui mare general. (AMApN, Fond „Memorii Bătrâni”. „Generali”, litera C, Dosar, nr.4). Nicolae Dăscălescu (1884-1969) Nicolae Dăscălescu s-a născut în comuna Căciulați, județul Neamț la 16 Iunie 1884, într-o familie de vechi răzeși. În 1906 a absolvit liceul „Petru Rareș” din Piatra Neamț, apoi Școala Militară de Artilerie și Geniu în 1908. Participă ca sublocotenent în 1913 în campania din Bulgaria. La începutul primului război mondial ajunge comandant de divizion ăn cadrul Regimentului 4
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Temnita_comunista_ultimul_domiciliu_al_multor_eroi_romani_ai_celui_de_al_doilea_razboi_mondial.html [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
Callatis, pentru drobul de miel și saramură, pentru Independența din 1877, pentru Părintele Cleopa și Părintele Galeriu, pentru cultura brâncovenească, pentru plug, grapă și cimpoi, pentru stiloul lui Petrache Poenaru și cibernatica lui Ștefan Odobleja, pentru dacii lui Decebal și răzeșii lui Alexandru cel Bun, pentru Paștele și Crăciunurile de la Sebiș, pentru ie, altiță, zadie și opinci, pentru Rovine, Călugăreni, și Vaslui- Podu’ Înalt, pentru jiana, hațegana și brașoveana, Pentru valurile albastre ale Dunării și Lacul Roșu, pășunile și dealurile bucovinene
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
drapelul Tricolor, pentru Piatra Craiului, Piatra Neamț, Piatra Scrisă, Piatra Arsă și „Deșteaptă-te române”, Pentru monahia Benedicta (Zoe Dumitrescu-Bușulenga), Ana Aslan și Ana Blandiana, Veronica Micle, Leopoldina Bălănuță, Nina Cassian, Eugenia Vodă și Monica Lovinescu, pentru familiile de iobagi și răzeși cu câte zece - șaisprezece copii, pentru rubedeniile mele și colegii mei de grădiniță, de școală, de facultate, de muncă, pentru Phoenix și Colibri, pentru ardeleana, mărunțelul și nedeile transilvane, pentru târguri și iarmaroace, pentru Oituz, Smârdan, Flămânzi, pentru toate mănăstirile
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
lui Andrei, născut la 15 octombrie 1925 în Scăieni, Edineț, și Vera, născută la 16 iulie 1931 în Scăieni) și Elena, născută la 11 mai 1980 în localitatea Bălți, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, localitatea Bălți, Str. Răzeșilor nr. 13. 25. Jinga Constantina, fiica lui Glinas Ilias și Maria, născută la 17 ianuarie 1960 în localitatea Vâlcele, județul Covasna, România, apatrid, cu domiciliul actual în România, localitatea Onești, Str. Libertății nr. 7, ap. 63, județul Bacău. 26. Juc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158529_a_159858]
-
privată asupra terenurilor prevăzute la art. 45, pe baza actelor care le atestă această calitate și în limitele suprafețelor prevăzute în acele acte. ... (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul terenurilor exploatate în devălmășie de către foștii moșneni sau răzeși, în cadrul obștilor nedivizate. ... (3) Dispozițiile art. 45 alin. (2) rămân aplicabile. (4) În cazurile în care terenurile care au aparținut composesoratelor și obștilor sunt situate pe raza teritorială a mai multor localități, cererea se face la fiecare dintre ele, pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221875_a_223204]
-
Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în localitatea Vărzărești, raionul Nisporeni. (242/2009) 11. Jioară Vasilisa, fiica lui Nicolae (născut la 8.05.1904 în localitatea Ocnița) și Ana, născută la data de 9 aprilie 1939 în localitatea Ocnița, raionl Răzeși, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Dimo nr. 31, bl. 2, ap. 19. (401/2003) 12. Leahu Cătălina, fiica lui Tudor și Olga (fiica lui Mîță Grigore și Ecaterina, născută la 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272444_a_273773]
-
se fură dar se și-nvață - de la specialiști. Prin urmare se impun calificări și realificări urgente pe domenii unde comuna are resurse: zonă meliferică excepțională - apicultură; soluri extrem de bune - legumicultură, pomicultură și construcții; „Picior de Paris” - turism rural; „tărâm de răzeși și dascăli” - nevoie urgentă de personal calificat în școli, cu orientare practică și inițiativă etc. Autor: Florin Munteanu
Șah la Primărie – Crearea de locuri de muncă (1) by http://balabanesti.net/2012/01/27/sah-la-primarie-%e2%80%93-crearea-de-locuri-de-munca-1/ [Corola-blog/BlogPost/339958_a_341287]
-
vâlcene și se oprește în Insula tulnicăreselor din inima Transilvaniei, suie în Maramureș bătând la porțile sculptate cu semnele-simboluri statornicite din vremurile civilizației dacice și turnate în sufletul românesc de pretutindeni, oprindu-se apoi să venereze Sărbătorile Pascale cu urmașii răzeșilor lui Ștefan cel Mare. O călătorie fantastică, un discurs eseistic de o incontestabilă valoare artistică și culturală, splendidă magie din care ne deșteptăm de abia când închidem copertele minunatei cărți în care „Orice semn este o insulă”. Eliza Roha Referință
ELIZA ROHA CRONICĂ ELISABETA IOSIF – „ORICE SEMN ESTE O INSULĂ” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1443554859.html [Corola-blog/BlogPost/343442_a_344771]