283 matches
-
cazuri, se consuma mămăliga de orz, care, din punct de vedere caloric, este superioară celei de porumb, totuși, românii n-o agreau prea mult, poate și pentru faptul că era consumată de turci. Din același motiv, unele familii din satele răzeșești (Oțelești - Fruntești) nu consumau carnea de oaie și de miel; oile erau cumpărate prioritar de negustorii turci (gealapi) și duse la Constantinopol. Deși condițiile de sol și clima erau prielnice cultivării grâului (se cultiva mult în antichitatea geto-dacică, vezi: Arrian
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spune că și se părea firesc, că așa trebuie, că altfel nu poate fi. în zona folclorică Filipeni, care prezintă deosebiri datorate situației sociale - răzeșiclăcași - ne confruntăm cu situații neîntâlnite în alte zone: pe de o parte existența unor sate răzeșești care aveau portul lor, deosebit de al țăranilor de rând, și, pe de altă parte, apariția unor sate - comunități - venite din alte locuri, cu alte obiceiuri li cu altfel de zestre spirituală. Nu luăm în discuție doar pe luncași, care sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
XVIII-lea, portul lor, trebuie să se fi bazat pe „stofa” din lâna de oaie, dată la piuă și pe țesăturile de in și cânepă. Fiind o categorie social intermediară între boieri și țăranii dependenți de pe moșiile boierești, mănăstirești sau răzeșești și portul reflectă această situație intermediară: unele elemente ale vestimentației sunt păstrate de la starea boierească, ca și felul de a se purta (apucăturile!); încălțămintea din piele, cizmele, apoi bocancii, în locul universalelor opinci, apoi, în locul ițarilor și „cioarecilor”, au purtat pantaloni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dacă la munca de clacă participa tot satul, e de la sine înțelesă că și la petrecere participa toată lumea, prilej ca să se transmită „acumulările” în domeniul creației populare: zicători, strigături, în special cu iz satiric, vorbe de duh etc. în satele răzeșești nu se petrecea mai puțin, numai că petrecerea era între ei, nu se amestecau cu hora clăcașilor, deși jocurile erau aceleași, strigăturile la fel, cu același conținut. Și în satele răzeșilor se folosea crâșma ca loc de întâlnire, petrecere, horă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în raza actualei comune Filipeni, condiții de manifestare „artistică” la fel ca pe locurile de pornire și, ceea ce s-a constatat mai târziu, zestrea spirituală a noilor veniți, deși ușor diferită, a completat și întregit manifestarea spirituală, s-o numit răzeșească, a răzeșilor din Fruntești, Mărăști, Oncești, Oțelești și Zlătari. Când au fost văzute horele luncașilor (dansurile lor), costumele lor, lumea, care a văzut și a putut să înțeleagă, și-a dat seama că acei care jucau îndrăcit hora, erau tot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
multe!) și era nevoie de contribuția satului întreg pentru diferite munci agricole. Boierul punea la dispoziția „clăcașilor” mâncarea, băutura și distracția, altfel participarea celor care puteau munci ar fi fost îndoielnică. Și după reglementarea zilelor de muncă pe moșia boierească, răzeșească sau mănăstirească, claca (munca neplătită) a rămasă în condițiile de dinainte. Claca n-a dispărut din societate, și-a schimbat doar numele: muncă voluntară, muncă patriotică, muncă nenumită făcută de angajați peste cele 8 ore de muncă legale, la diverși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Slobozia - Domniței, Slobozia - Filipeni, mai târziu din Fruntești, pentru cei din Lunca, iar satul vechi Fruntești își însura flăcăii sau își măritau fetele între ei, în sat, în cele patru coturi diferite (Oprișeni, Cornițești, Bârgești și Rusești) sau în satele răzeșești din jur, Oncești, Oțelești, Mărăști, Poieni; acum nu se mai ține seama de vechea situație socială.Cei din sat se cunoșteau de mici, copilăriseră împreună, împreună au mersă la coală, dacă au mers, tot împreună au mersă la horă, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Filipeni și Fruntești, nici despre chemarea lor la Adunarea țării, însă, cu siguran au fost chemați la oastea cea mare a țării când se mergea cu calul, armele și alimentele de acasă. Se poate spune că țăranii din satele răzeșești de pe Valea Dunavățului și Berheciului au participat la luptele purtate de Ștefan cel Mare împotriva turcilor și a vecinilor hrăpăreți, de la care au primit acte de întărire pe moșiilor lor. Personalitatea lui Ștefan cel Mare a impresionat atât de mult
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu au mai avut o armată proprie, „națională”, iar sistemul de apărare prin cetăți a fost distrus, rolul militar al țăranilor răzeși a scăzut, iar situația lor socială s-a deteriorat ca urmare a asaltului dat de boieri asupra moșiei răzeșești. Despre o participare la conducerea treburilor obștești n-a mai putut fi vorba; totul se reducea la plătirea dărilor către domnie și a „birului” către Poarta Otomană. Până la Unirea Principatelor din 1859, niciun domnitor, niciun boier nu a luat în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1250 m2 și Neculai D. Vasilaș, împroprietărit cu 6250 m2, ambii făcuseră războiul, erau oameni destoinici și muncitori. Și unul și altul au avut câte o casă de copii. Iordache Nănescu, care se trage dintr-o veche familie cu origine răzeșească, a fost în războiul din est până la Cotul Donului; nu știu dacă a făcut războiul și în vest, știu doar că, la fel ca mulții alții, s-a luptat cu dările și cotele obligatorii și că a muncit din greu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Liturghie ori Sfânta Agheasmă. Eram dotați cu altar portabil, o măsuță cu vasele de slujbă, antimis, o pâine soldățească și cărți de strană. Odată, la un Paști, într-o zi am împărtășit un regiment întreg în Basarabia, într-un sat răzeșesc. Erau 3.600 de oameni. Toți, cu colonelul în frunte, până la ultimul soldat..." Între anii 1942-1948, Părintele a trecut prin mai multe lagăre comuniste sovietice. "Mie niciodată nu mi-a fost foame la pușcărie. Nu mi-a fost foame nici
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
atunci când era chemată la arme oastea cea mare a țării, se puneau militărește și în fruntea celor cu care plecau să se alăture armatelor ce înfruntau dușmanul, devenind „popi de tabără”. La modul acesta, structura obștii sătești cu matca ei răzeșească păstrată neclintit până la blestemul colectivizării, a girat o existență continuă a micilor obști independente, cu fruntașii lor moșneni independenți, pe toate locurile cu istoria ștearsă de năvăliri. Prin atari argumente, documentarea istoriei noastre coboară cu secole înainte, confirmându-și diacronia
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
Cuvânt omagial* rostit la Casa Memorială Mihail Sadoveanu din Fălticeni, cu prilejul comemorării a 125 de ani de la nașterea marelui prozator La această "adunare domnească", eu sunt "răzeșul"... Eu sunt răzeșul, nu atât pentru faptul ca vin de pe meleagurile satelor răzeșești atinse de condeiul celui pe care îl omagiem, cât mai ales pentru că, în timp ce printre d-voastră se află intelectuali elevați, profund cunoscători ai operei sadoveniene, eu sunt doar un anodin formator de cititori ai scrisului "Ceahlăului" literaturii române, acolo jos
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
construit cetăți, fortificații de apărare, case domnești și a făcut importante donații unor lăcașe de cult din afara perimetrului național. A contribuit la emanciparea condițiilor de trai a supușilor săi, câștigând respectul și iubirea acestora. ------------------------- PREFAȚĂ Prof. Dr. Artur SILVESTRI: „VIZIUNEA RĂZEȘEASCĂ” Întocmit în urmă cu câțiva ani, dar solid și documentat, cu o staruință ce nu se mai practică decat rar astăzi la noi, unde „neștiința petulantă” de carte s-a impus într-un chip absolut dezagreabil, studiul lui George Roca
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
altele, ce se sustrag „culturii de porunceală” de la noi, ilustrează în chip strălucit acest „răspuns de răzeș”. Însă de aici rezultă, deopotrivă, și o altă încheiere ce uimește încă și mai mult și chiar în grad înalt. Căci atitudinea aceasta răzeșească nu se întâlnește decât rareori între așa-zișii „intelectuali” din România și când se întâlnește nu aparține intelectualului de vitrină ci cărturarului expus la „marginalizare”, excludere și dispreț, în chip de „popă de țară”, „profesoraș prăfuit” ori „personaj caduc”. Ea
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
rând; cu dragoste a fost răsplătit, astăzi”, a spus profesoara Ana Tunaru. „De multe ori, precum Diogene, care căuta cu lumânarea, caut și eu un suflet românesc, să văd pe unde mai există. Și, spre surprinderea mea, într-un sat răzeșesc, Bălăbănești, am găsit! Când am ascultat poezia „Obârșie” am avut certitudinea că am găsit un suflet de român. Vă felicit că l-ați readus la obârșie și l-ați nemurit pe domnul Mihai Baicu!”, a rezumat domnul Năstase Marin esența
Colonelul-poet cu suflet de român / La centenar, Mihai Baicu s-a întors la obârşie () [Corola-blog/BlogPost/339993_a_341322]
-
California, SUA, http://www.clipa.com/a1113-George-Roca-Un-Romantic.aspx - POPESCU, Maria Diana, „George Rocă: Epoca Stefaniana - Cercetare istorică de importanță majoră”, Revista NOI NU, Cluj-Napoca, 9 noiembrie 2008, http://www.revistanoinu.com/George-Roca-Epoca-Stefaniana.html - SILVEȘTRI, Artur, „George Rocă: Epoca Stefaniana - Viziunea răzeșeasca”, Editura Carpathia Press, 2006, http://carpathia-press.com/2007/06/27/george-roca-%e2%80%9eepoca-stefaniana%e2%80%9c/ - STOICA, Daniela, „Portret: George Rocă își reprezintă țară cu mândrie”, Cotidianul Adevărul de seară (Oradea), ediția de luni, 7 septembrie 2009, p.16
CURRICULUM VITAE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340058_a_341387]
-
BISS Tabel nr. 2 COD TIP DE ORGANIZARE COD TIP DE ORGANIZARE COD TIP DE ORGANIZARE 01 REGII AUTONOME ȘI COMPANII NAȚIONALE 06 UNITĂȚI DE CULT 11 FORME ASOCIATIVE DE ADMINISTRARE/ PROPRIETATE ÎN COMUN (obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, cooperative, grupuri de producători etc.) 02 SOCIETĂȚI COMERCIALE CU PROFIL AGRICOL 07 PENITENCIARE 12 ALTE FORME DE ORGANIZARE 03 SOCIETĂȚI AGRICOLE 08 Consilii Locale 13 COOPERATIVE AGRICOLE organizate constituite în baza Legii 566/2004,cu modificari si
ANEXE din 15 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296931]
-
BISS Tabel nr. 2 COD TIP DE ORGANIZARE COD TIP DE ORGANIZARE COD TIP DE ORGANIZARE 01 REGII AUTONOME ȘI COMPANII NAȚIONALE 06 UNITĂȚI DE CULT 11 FORME ASOCIATIVE DE ADMINISTRARE/ PROPRIETATE ÎN COMUN (obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, cooperative, grupuri de producători etc.) 02 SOCIETĂȚI COMERCIALE CU PROFIL AGRICOL 07 PENITENCIARE 12 ALTE FORME DE ORGANIZARE 03 SOCIETĂȚI AGRICOLE 08 Consilii Locale 13 COOPERATIVE AGRICOLE organizate constituite în baza Legii 566/2004,cu modificari si
ANEXE din 3 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283279]
-
membrii cooperativei/grupului de producători, în aceleași condiții ca ale asociației de crescători de animale, prevăzute la alin. (1)-(3) . Articolul 8 (1) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, menționate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar
ORDIN nr. 106 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280173]
-
și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, entitățile prevăzute la art. 5 alin. (5) din hotărâre, liceele agricole, formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, menționate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar
ORDIN nr. 106 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280173]
-
BISS Tabel nr. 2 COD TIP DE ORGANIZARE COD TIP DE ORGANIZARE COD TIP DE ORGANIZARE 01 REGII AUTONOME ȘI COMPANII NAȚIONALE 06 UNITĂȚI DE CULT 11 FORME ASOCIATIVE DE ADMINISTRARE/ PROPRIETATE ÎN COMUN (obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, cooperative, grupuri de producători etc.) 02 SOCIETĂȚI COMERCIALE CU PROFIL AGRICOL 07 PENITENCIARE 12 ALTE FORME DE ORGANIZARE 03 SOCIETĂȚI AGRICOLE 08 Consilii Locale 13 COOPERATIVE AGRICOLE organizate constituite în baza Legii 566/2004,cu modificari si
ANEXE din 16 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283094]
-
Chișinău, de data asta însă o prezență absolut inedită. Inedită nu doar pentru acromatismul petei de culoare prin care m-am identificat în ansamblul cromatic foarte echilibrat al tabloului cultural de la Biblioteca Națională, dar mai ales prin consecința acestui abuz răzeșesc, scuzat doar de faptul că “nelegiuirea” a fost efectul unei “uneltiri” - a unei supralicitări pritenești - puse la cale în cea de-a doua capitală a românimii. Consecința, adică urmarea participării mele conjuncturale la primul salon international de carte, am aflat
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
de luminișuri între dealuri și munți, în Muntenia, de-a lungul râurilor secundare, care alcătuiesc o linie de curături (desțeleniri) de la Baia de Aramă la Târgoviște. În schimb, în Moldova, avem un șir de cuiburi de populație, unde sunt așezate cele mai multe sate răzeșești, în formă de bazine rotunde, sate înconjurate din toate părțile de coline împădurite (Vrancea, Tg. Ocna, Cașin, Tazlău, Câmpulung Moldovenesc). Aceste sate medievale de moșneni și răzeși sunt cele care au trecut de la faza locurească la cea "umblătoare pe bătrâni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
, Alexandru Al. (17.II.1896, Vlăsinești, j. Botoșani - 12.V.1978, București), poet, prozator și publicist. Este fiul lui Al. Leontescu și provine dintr-o veche familie răzeșească. Și-a făcut studiile la Liceul „A.T. Laurian” din Botoșani, continuându-le, după ce a participat la primul război mondial (când a fost și rănit), la Universitatea din Iași, unde a urmat dreptul și filosofia. A profesat toată viața avocatura
LEONTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287781_a_289110]