134 matches
-
Ta! Peste două mii zac În sânge! - Comisul Groza e Încercuit de cinci mii de nohai conduși de Mamak baatur! Cere Întăriri! Voievodul Înclină capul și strânse frâul calului până când Oană văzu cum mâna dreaptă i se albește de efort. - Retrageți răzeșii din luptă... murmură Ștefan, apoi adăugă doar pentru Oană: - Nu răzbim, căpitane... Sunt prea mulți... prea iuți... oameni care nu fac toată viața decât război, În luptă cu oameni care Își lucrează pământurile și Își cresc animalele... Curierul care venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
capul unui Cuceritor. Retragere ordonată, un pas! Stegarul Isailă nu-și crezu ochilor. Și totuși, era adevărat. Săgeata roșie indica retragere cu un pas. Ridică sabia și strigă: - Semn de la măria sa! Retragere un pas, așa cum v-a Învățat căpitanul Oană! Răzeșii din primul rând al Încleștării făcură deodată trei pași Înapoi, iar rândul al doilea făcu doi pași Înainte, luând În sulițe ienicerii. Rândul al treilea se strecură În față, reluând lupta. Alte două săgeți, galbene, se ridicară spre cer. Spătarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
atac, lovesc la mijlocul achingiilor. - E bine. Îi separă În două grupuri. - Altă coloană de călăreți ies din stânga. Lovesc achingii din grupul mai apropiat de voievod. Înaintarea e oprită. Luptă corp la corp. Învălmășeală. - Spahii? - Urcă spre voievod. - Ritmul? - La trap. - Răzeșii? - Văd mișcare În pădure, pe ambele laturi ale luminișului. - Ștefan gândește bine. Șuria? - Nu mai e nimeni pe Șuria. Tot grupul a pornit spre Alexandru. - Uniforme? - Nu văd. Piele. Cozi de vulpe. - Arme? - Arcuri mici la spate. Iatagane la șei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
a Moldovei. Căpitanul Oană preia conducerea bătăliei era primul mesaj. Al doilea era: Toată cavaleria Moldovei, pregătire de atac pe centru! „Dumnezeule... , gândi Pietro, pe centru Înseamnă direct asupra lui Mahomed... exact ce spunea Ștefănel... Apoi veni al treilea mesaj. Răzeșii, zid de scuturi În jurul măriei sale! - Răzeșii?!! spuse, uluit, Pietro. Nu mai Înțeleg nimic... Ce naiba se Întâmplă? Trecură câteva clipe de la ultimul semnal, care răsturna toată strategia de luptă. Chiar revenirea lui Oană era un mister, dar nimeni n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
scoase spada. - Cincizeci de arcași În avangardă! Săgeți aprinse În adâncime, la o sută de pași În fața Cuceritorilor! Deschideți-le drumul! Lăncierii lateral, spadasinii pe două coloane! Corpurile doi și trei cavalerie pregătite pentru atac pe patru rânduri, În urma Apărătorilor! Răzeșii În formație de apărare! La cea mai mică primejdie asupra voievodului, zid de sulițe și scuturi până ajung Apărătorii! Înțeles? Capetele căpitanilor de steaguri se Înclinară, dar nici o voce nu se auzi. Doar Erina cuteză să spună, cu uimire: - Cosmin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ieniceri străpungând ultimul zid În jurul voievodului. Îl văzu pe Ștefan scoțând spada și părând lovitura de iatagan a unui ienicer. O văzu pe Erina apărându-se cu sabia de o lovitură de suliță și lipindu-și spatele de voievod. Văzu răzeșii căzând unul după altul. Așa fusese, poate, la Valea Albă. Mai erau o mie cinci sute de pași. Oană auzea răsuflarea grea a calului, tropotele Apărătorilor În urma lui și zgomotele bătăliei departe, spre dealurile Ilișeștilor. Înțelesese prea târziu. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
schimbat într-o clasă de proletari ai condeiului, fără nici o însemnătate pozitivă. în stat, fără nici o însemnătate pentru nație, o clasă de turburători de meserie. Tot în această vreme se exterminează prin procese nedrepte clasa răzășească, tot în această vreme răzeșiile vechi devin moșii de privilegiați mici și, pe când un boier care avea 10. 000 de fălci apăsa foarte ușor asupra supușilor săi, unul care are 300 apasă foarte greu asupra satului. Desfacerea parțială a latifundiilor înmulțește numărul clasei feodale, apăsarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
172} Să comparăm acum suma puterilor sociale de astăzi cu suma puterilor sociale de sub patriarhalul prisacariu Ioan Sandul Sturza Voievod. Boierii mari, proprietari de latifundii, care-și cruțau populația în mod instinctiv. Boierii mici slujbași. Breslele târgoveților cu stărostiile lor. Răzeșii, țărani liberi. Iobagii, țărani supuși, c-un drept asupra unei părți de pământ. Să ne închipuim că prisacariul ar fi fost din dinastia Mușateștilor, necontestat de nimeni. La influențele secolului al XIX el n-ar fi rezistat. Un drept civil
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au de moștenire case și sate, întru al treilea sânt călărimea slujitorilor, care pentru veniturile moșiilor ce li s-au dăruit lor de la Domni sânt datori numai cu a lor cheltuială să iasă cu domnii la oaste. În sfârșit, sânt răzeșii, cari mai bine s-ar chema oameni de țară, slobozi, ca și partea boierească, numai că acești de pe urmă nu au case țărănești sub stăpânirea lor, ci locuiesc prin sate și-și lucrează pământul lor însuși. Cu toate că mitropolitul de Moldova
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
schimbat într-o clasă de proletari ai condeiului, fără nici o însămnătate pozitivă în stat, fără nici o însămnătate pentru nație, o clasă de turburători de meserie. Tot în această vreme se exterminează prin procese nedrepte clasa răzeșască, tot în această vreme răzeșiile vechi devin moșii de privilegiați mici și, pe când un boier care avea 10 000 de fălci apăsa foarte ușor asupra supușilor săi, unul care are 300 apasă foarte greu asupra satului. Desfacerea parțială a latifundiilor înmulțește numărul clasei feodale, apăsarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
existat încă înainte de descălecat, altele s-au întemeiat nu mult după aceea, ca domeniu al boierilor Braevici, unul dintre aceștia, Duma, devenind, în vremea lui Ștefan cel Mare, „vârf al divanului”, adică prim sfetnic al marelui voievod. Căzuți apoi în răzeșie, dar păstrându-și moșia de baștină (pe pământurile actualelor așezări Ungureni și Epureni), acești urmași ai boierilor lui Alexandru cel Bun, Bogdan al II-lea, Petru Aron și Ștefan cel Mare s-au unit la un moment dat cu oierii
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
din jurul lui Al. I. Cuza și Mihail Kogă lniceanu a căutat o justificare istorică pentru legea rurală pe care au găsit-o în „teoria potrivit căreia exista o deosebire între proprietatea răzeșească, moșnenească și cea boierească; prima era legitima proprietate, răzeșii și moșneni fiind urmașii nobilimii teritoriale; cea de-a doua era o proprietate de uzurpare, în favoarea dregătorilor și ocrotiților domnești, de proveniență străină mai ales”. Acestor argumente, Barbu Catargiu le-a răspuns, nefiind de acord cu împroprietărirea țăranilor clăcași (nu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
inferior al nobilimii . Mai rămâne să stabilim dacă acești viteji au fost ridicați din rândurile ră zeșilor, termen care s-a impus în istoriografia românească ca desemnând categoria țăranilor liberi și care a făcut și face o frumoasă carieră istorică. Răzeșia în Moldova și moșnenia în Țara Românească este anterioară statului medieval românesc, despre care aflăm în perioada de destrămare și de aservire a obștii țărănești libere. De fapt și de drept răzeșii alcătuiau mica boierime de țară, care stăpânea moșia
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cu nume celebre - unde adesea le este și școala - știu cine au fost și ce au făcut pentru cultura română, cei care poartă numele străzii lor? Despre Ștefan cel Mare și domnii care i-au urmat, înzestrându-și slujbașii cu răzeșiile și așezările care, adesea, și- au pierdut numele iar pe locul lor viețuim noi, câți își mai aduc aminte de ei? Manualele de istorie scot în evidență mai mult numele și micile fapte ale vedetelor actuale din presă și de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
breslele se desființează, ca și monopolul lor. Spiritul capitalist intră liber în viața industrială, astfel că pe la 1851 străinii, punând stăpânire pe organizarea muncii și desfacerea produselor, ei reușesc să „specularizeze" meseriile, să „smonească" calfele, să strice „alișverișul creștinilor". m) Răzeșii erau o categorie socială coborâtoare din veacuri și despre care documentele vechi nu spuseseră destul, fapt care l-a făcut pe P. Poni, membru al Academiei Române, să afirme că la întocmirea în 1821 a lucrării „Statistica răzeșilor" (București), despre „starea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și-l răscumpere și să anuleze zapisul de vânzare făcut - ci chiar dacă cumpără, nu mai fac act de vânzare ci un act de danie, iar prin acest act, devenind răzeș în localitate, puteau să cumpere alte și alte pământuri fără ca răzeșii ori neamurile lor să poată exercita dreptul de protimisis. Chiar dacă hrisovul din octombrie 1785 al lui Alexandru Mavrocordat se ridică împotriva „zapiselor viclene", întărește dreptul de protimisis și stabilește reguli pentru eventualele danii, boierii, interesați, își întind răzășiile în dauna
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
4 foști clăcași; Cărjăuanii cu 45 răzeși cu pământ, 16 fără pământ și 10 foști clăcași; Chetrenii aveau 120 răzeși cu pământ și 11 fără; Tăbăceștii aveau 8 răzeși cu pământ, 2 fără pământ și 49 foști clăcași; Pogăneștii - toți răzeșii pierduseră răzășiile iar în sat nu mai erau decât 130 foști clăcași; Vindereii aveau 166 răzeși cu pământ, 97 fără pământ și 36 foști clăcași; Codul Podului dispăruse ca sat iar Prisecanii era singurul sat unde toți răzeșii aveau pământul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Pogăneștii - toți răzeșii pierduseră răzășiile iar în sat nu mai erau decât 130 foști clăcași; Vindereii aveau 166 răzeși cu pământ, 97 fără pământ și 36 foști clăcași; Codul Podului dispăruse ca sat iar Prisecanii era singurul sat unde toți răzeșii aveau pământul" (op. cit., p. 79). Catagrafia de la 1831 arată că boierii aveau părți tot mai însemnate în moșiile răzășești. În județul Tutova, satul Măscureii aparținea lui Costachi Sturdza și răzeșilor (59 cu pământ, 27 fără pământ și 23 foști clăcași
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mari întinderi, sub forma satului răsfirat, sat așezat în lung de vale, cum ar fi Tarnița, Dealu Perjului sau Satu Nou. Tarnița constituie un exemplu de așezare dublă, atât în lungul căii de comunicație, cât și a văii apelor. Cu toate că răzeșia a fost apărată cu dârzenie, în proprietățile domnești, mănăstirești și boierești s-au infiltrat destul de puternic cei lipsiți de pământ. În unele cazuri, denumirea satului a fost părăsită odată cu intrarea în stăpânirea altui proprietar, primind numele acestuia: Taula de la Tăuleanu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a fost înființată în anul 1890, până atunci funcționa în cadrul bisericii și în diferite locații din sat. Permanentele certuri care au existat între noii veniți și localnici au fost oarecum rezolvate de inginerul Alexandru Târzilă, care a stabilit forma de răzeșie, noii veniți lucrând ca angajați pe moșii, începând cu anii 1865 și 1896. Asemenea neînțelegeri au mai existat înainte de 1765 între neamul Huștiu și mazilii Tomozei din satul Tomozia. Atunci, Ioniță Bontaș și Vasile Sandu Lupu din divanul domnesc
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și un potențial economic nesemnificative la nivel de comună, județ, stat). 3. Celelalte așezări: Fundătura, Cârțibași, Obârșeni-clăcași (deja înglobate în satele vecine), sau sate ca Obârșeni Lingurari, Rugăria, poate și Uricari (dacă nu demonstrează că sunt continuatori de vatră și răzeșie a unei așezări mai vechi, probabil Gănești după D.Gâlcă), sunt așezări mai noi, de clăcași și/sau șerbi pe fostele moșii boierești ori mănăstirești în secolele 18-19. TABEL I Comuna Voinești jud.Vaslui (după împărțirea administrativă din 1968) Evoluția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Revista venea ca „un organ de publicitate care să informeze lumea despre starea chestiei răzășești și, prin puterea ce reprezintă presa, să influențeze și asupra procedurii guvernului în chestii naționale pe teritoriul răzășesc.” Revista i-a ajutat pe mazilii și răzeșii din toată Bucovina să se afirme ca români, „un drept care le aparținea pe temeiul legilor fundamentale”, luptând să li „se dea înapoi limba românească, care singură ne asigură propășirea noastră culturală și care ni s-a răpit fără de nici un drept
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
respectăm drepturile naționale ale altor neamuri, dar cerem să fie respectate și drepturile noastre” - spune rezoluția votată în adunarea generală din 10 decembrie 1911 a mazililor și răzeșilor, În gazetă au apărut articole „Trezirea românismului pe plaiuri înstrăinate”, „Apel către răzeșii de peste Prut”, „Cât timp a fost întrebuințată în Bucovina limba românească în viața publică?”, „Armele vieții: munca, cinstea și economia - sfaturile unui bătrân către consătenii săi”, „Partidele”, „Trecutul «Junimii»”, „Redeșteptarea mazililor și răzeșilor la conștiința națională” ș.a. Fiecare număr, aproape
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Broscăuții-noi, Volcineț ș.a. - se întreba Gazeta mazililor și răzeșilor în apelul său adresat poporului român în 13 iunie 1911, în preajma alegerilor de atunci. Gazeta mazililor și răzeșilor bucovineni nr.12 din 25 mai 1911 informa despre apariția broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, broșura fiind o încercare de a schița istoria răzășimii cu arătarea pericolului slavismului, chemând la deșteptarea națională a răzășimii. Despre slăbirea solidarității satului românesc de către stăpânirea austriacă vorbește pe larg prof. Constantin Loghin: „... constatând că unii țărani
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Vlaico, Aurora Dașchievici, Ștefan Ștefanovici, Leon Baloșescul. Nunțile, petrecerile populare, serbările, ieșirile la iarbă verde erau ocazii de colectare a coroanelor... Preocupată de românitate, Gazeta mazililor și răzeșilor, în cinci numere ale sale, în 1911, sub titlul „Apel către răzeșii de peste Prut” a publicat textul broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, cu lămuriri asupra originii răzeșilor și îndemnuri de a se emancipa de influența ruteană, pentru că: „satele din nordul Bucovinei, dincolo de Prut, sufăr cel mai rău de influența ruteană
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]