210 matches
-
cheptaru-ți era pe culme umplându-și foalele a aerisire, mai observă cu o nuanță de reproș Gheorghe, zis Panacoadă, ceva mai tânăr. Pe aripa de vânt bătu damfu-n poarta mea și mă moleșii ca niciodată, vere. - Nici eu nu-ți răzimai rușinea, cu care te scoase acușica-ntr-o seară muierea, afară... Frecat-ai gardu la Mălăcea doar-doar te-o chema-n așternut, cum fost-a? - Vedenii și păreri dă om cu minte turbure și vorbă-mpleticită, ce să mai zic... Se
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
că-mi ești drag?// Înc-o gură - și dispare...// Ca un stâlp eu stam în lună!/ Ce frumoasă, ce nebună/ E albastra-mi, dulce floare!” Iată apogeul erotic visat de poet, regăsit și în finalul poeziei Sara pe deal: “Ne-om răzima capetele unul de altul/ Și surâzând vom adormi sub înaltul/ Vechiul salcâm. Astfel de noapte bogată/ Cine pe ea n-ar da viața lui toată”. Există în erotica eminesciană o măsură temporală, evoluând de la clipă la oră (“O oră să
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
Poezie > Amprente > TOAMNA DE ACASĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1737 din 03 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului 2 Octombrie 2015 Nu-i nicăieri în lume mai frumoasă Precum e toamna, toamna mea de-Acasă, Pe Dealul răzimat de veșnicie Am scris acolo întâia poezie; Plecase tata dincolo de stele, Abia citise versurile mele, Plecase tata, Doamne, dintre noi, Îl tot aștept să vină înapoi, S-a dus pe urmă și sărmana mamă Cu văduvia strânsă în năframă Și
TOAMNA DE ACASĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344390_a_345719]
-
lăcrimau și erau covârșiți de sentimente și trăiri diferite, s-au salutat cu o ușoară înclinare a capului, zâmbindu-și. Zâmbetul lui transmitea recunoștință și simpatie. Zâmbetul ei avea o încărcătură ciudată de milă, de regret și încurajare. Aproape de ușă, răzimat de zid, un bărbat cu părul aproape alb, mototolea o pălărie ce părea a fi fost nouă, plângând. Gabriel l-a privit în trecere. „Săracul de el! Ce necazuri o avea? Cred că e venit de la țară... Mamă, Doamne! Ăsta
EPISODUL 12, CAP. III ŞI IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343992_a_345321]
-
coarnele înalte, netede,încovoiate spre înăuntru. - Interesant, iată lucruri pe care nu le-am știut. - A trebuit să vin eu la Târgu Neamț, ca să ți le spun: „draga de ea” și Soare o sărută pe creștet, cum stătea cu capul răzimat de umărul lui. - Dar trebuie să’ți mai clarific, Lucia, o chestiune, o completare: De ce Sas? Ce nume e acesta? - Nu știu, dar așa am găsit în istorie. - Da, așa ne încurcăm noi singuri istoria, cu „nu știu”... - Al doilea
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
frăție/ ca a nopții stele, ca a zilei zori,/ Viața în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc,/ Vis de vitejie, fală și mândrie,/ Dulce Românie, asta ți-o doresc!” sau iubirii unei pământence: Cum ea pe coate-și răzima/ Visând ale ei tâmple,/ De dorul lui și inima/ și sufletu-i se împle” , precum și naturii în splendoarea răsfățării sale miraculoase: „ Tresărind scânteie lacul/ Și se leagănă sub soare;/ Eu privindu-l din pădure,/ Las aleanul să mă fure/ Și
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
găsit. Unchiul era celibatar convins. Aveam și eu pe acolo câte ceva. Evident, toate articolele erau bărbătești. Ea rămăsese nemișcată, analizând cu privirea încăperea ticsită cu cărți puse în neorânduială cam peste tot și a făcut câțiva pași pentru a se răzima de teracota ce devenise deja călduță. I-am întins un halat de casă încăpător și o pijama de a mea. A strâmbat puțin din nas, a privit-o lung, a zâmbit și mi-a cerut un prosop. Da, părul ei
ÎN ÎMPĂRĂŢIA CĂRŢILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376735_a_378064]
-
parbriz și oglinzile retrovizoare, agentul principal Mititelu. Se lăsă iar liniște în interiorul mașinii. Plutonierul Vijelie privea preocupat trotuarul de pe partea lui. Nu-l interesa ce se vorbește, iar el nu intra în dialog cam cu nimeni. Studentul Bolnavu era comod răzimat pe spate și aproape că adormise. Doar întrebarea în sine îl trezi și aștepta răspunsul șefului, plin de curiozitate. Agentul Brumă se făcea că nu a înțeles nimic, dar, după cum exprimau ochii săi pentru cine știa să-i vadă și
D ALE POLIŢIEI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373035_a_374364]
-
începu aceeași vânătoare după tron între boierii cei mari. Acest inconvenient avea, ca toate inconvenientele, și o compensație oarecare în bine. Daca principii ar fi fost siguri despre țară, nesiguri numai despre străinătate, ar fi căutat prea cu ușurință un razim continuu într-un singur vecin în contra celorlalți; interesul dinastic i-ar fi atras cu repejune și pe de-a pururea în sfera unei singure puteri. Electivitatea însă [î]i despărțea pe candidații de domnie, întru cât s-atinge de reazimul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Grecia există un partid englez, unul francez, altul rusesc și că în zadar se căuta partidul adevărat național. Oamenii de stat ai Greciei s-au convins prin experiență că adevărata politică națională nu poate fi alta decât aceea care se razimă pe propriele interese ale națiunii; și astăzi negreșit există în Grecia partide politice, ca în oricare stat constituțional, însă ele nu mai pot fi calificate de partid englez, francez sau rusesc. Ar fi regretabil, ar fi o nenorocire chiar pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Grecia există un partid englez, unul francez, altul rusesc, și că în zadar se căuta partid adevărat național. Oamenii de stat ai Greciei s-au convins prin esperiență că adevărata politică națională nu poate fi alta decât aceea care se razimă pe propriile interese ale națiunii; și astăzi negreșit există în Grecia partide politice, ca în oricare stat constituțional, însă ele nu mai pot fi calificate de partid englez, francez sau rusesc. Ar fi regretabil, ar fi o nenorocire chiar pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceiia care-și văd existența lor amenințată în Orient nu ajung la nici o lămurire în privința razimului lor. De câte ori nesiguranța existenței statelor îi silește pe oameni de a gândi cum să-și mântuie naționalitatea, dacă nu statul, de cine să se razime în momentele supreme, tot de atît[e]a ori fanatismul și corupțiunea din Ungaria [î]i pune într-o indisolubilă dilemă. Reproducem mai la vale parte din discuțiunea ce a avut loc în Parlamentul din Viena, din care orice om
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toți ca animale neghioabe. Omul care se alunecă la răutăți numai pentru că și alții fac astfeli este oare mai priceput decât aceste animale? Nu; el este lipsit de înțelegere și de minte. Față cu acest fel de literatură care se razimă pe însuși graiul poporului stă direcția apuseană și latinizantă al cărei unul din reprezentanți era la bătrânețe Eliad. De mortuis nil nisi bene. Prea sânt mari meritele răposatului pe alte terenuri pentru ca noi să mai repetăm plângerile atât de des
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceasta de vecinic comentator a unor texte pozitive deprinde inteligența cu sofisme. A apăra azi un lucru pe care mâine îl vei combate - în alt caz se-nțelege - a apăra o cauză nedreaptă simțind bine că este nedreaptă, a-și răzima adesea dreptatea pe mancuri de formă, nu pe instinctul înnăscut al justiției, iată poate în majoritatea cazurilor clina periculoasă în care se mișcă inteligența individului în această carieră. Dar dacă acest pericol e în chiar ocupațiunea aceasta, cu cât se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nici bucurie, nici speranță. De acolo o mulțime de insinuațiuni perfide, la cari am răspuns deja, deși - între noi vorbind - nu meritau nici un răspuns. "Romînul" o știe mai bine decât oricine că, daca există un partid care nu s-a răzimat nicicând pe străinătate, e cel conservator. Polemica pe acest teren ar fi de prisos. Noi am constatat faptul că guvernul, din nefericire, s-a discreditat prea mult în ochii unora din puteri, fără a se acredita în ochii altora. Azi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
amicii săi din partidul înaintat, de-a vedea formîndu-se o administrație omogenă. La dreptul vorbind, daca judecăm după antecedentele individualităților cavi fac parte, combinația aceasta nu e decât rezultatul unui compromis între deosebitele fracții ale majorității pe care s-a răzimat pîn-acum d. Brătianu. Noii miniștri, oricât de onorabili ar fi, n-aduc cabinetului decât sprijinul foarte restrâns al unei îndestul de slabe clientele personale. E probabil că d. Brătianu a trebuit să se resemneze la această soluție tranzitorie pentru că plecarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu mult mai bătrân. Coborâtor dintr-o familie istorică a Moldovei și moștenind o avere mare, însă încurcată prin împărțeli și datorii, el a fost viața întreagă pe de-o parte bântuit de grija de-a păstra averea strămoșilor ca razim al influenței politice, pe de altă parte amestecat ca factor de căpetenie în toate mișcările politice ale patriei sale. Studiind în Heidelberg, în timpul în care Juna Germanie își stabilea idealele ei politice, ca curent opus stării monarhiei absolute ce domnea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Italia, și de Rusia, și de Germania, și de Englitera, și de Franța, în mod cu totul egal. Acesta este întreg înțelesul poziției noastre dificile în Orient. Popor latin, înconjurat de slavi, de maghiari, de germani, noi nu ne putem răzima pe nici o simpatie de rasă, care e cea mai puternică dintre toate. Așadar sîntem avizați a ne răzima pe bunăvoința egală a vecinilor noștri, răsărită dintr-un echilibru nu de simpatii sau antipatii, ci de interese. Înclinând spre una sau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Acesta este întreg înțelesul poziției noastre dificile în Orient. Popor latin, înconjurat de slavi, de maghiari, de germani, noi nu ne putem răzima pe nici o simpatie de rasă, care e cea mai puternică dintre toate. Așadar sîntem avizați a ne răzima pe bunăvoința egală a vecinilor noștri, răsărită dintr-un echilibru nu de simpatii sau antipatii, ci de interese. Înclinând spre una sau spre alta e evident că punem în cestiune interesele sau ale unuia sau ale altuia. Dovedind însă, prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țărilor românești a răsărit încet reînviarea celorlalte state balcanice. Pe atunci țara noastră a fost un adăpost pentru aciia dintre creștinii Turciei cari aveau aspirațiuni de eliberare. Din timpii din urmă amintim numai că mișcarea din Grecia a avut un razim de căpetenie la noi, că regenerarea Bulgariei s-a pregătit la noi, ba în timpul domniei lui Vodă Cuza până și maghiarii căutau în România baza de operațiune pentru emanciparea patriei lor. Daca se va întemeia pacea și pentru anii viitori
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
amenință pe noi, bătând la porțile noastre; sub cenușa Tractatului de la Berlin focul arde mai rău decât oricând și, față cu această stare de lucruri, noi stăm cu finanțele ruinate, fără administrație, c-un guvern discreditat înlăuntru și-n afară răzimat pe voturile funcționarilor și rudelor lor. Tocmai acum "Presa" găsește că nu e de-a dreptul ridicol și copilăros de-a ne vorbi de răspândirea, pe cheltuiala statului, a faimei noastre dincolo de șapte mări și țări? Vorba romînului: "Țara piere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se impunea. Apariția în Transilvania a voievodului, în golul peceneg din provincie, este paralelă cu apariția, în celălalt gol din Dobrogea, a lui Tatul și a vecinilor săi. De o parte și de alta a Carpaților, creațiunea politică românească se razimă pe simbioza cu pecenegii, apoi, în secolele XII-XIII, cu ceilalți turci, cumanii. Chiar și după Lebunion (1091), bătălia ce a marcat "sfârșitul pecenegilor", rămășițe ale pecenegilor atacă Transilvania, în 1092, în frunte cu o căpetenie "Kopolchor" sau "Copulch, fiul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Argeș. Denumirea statului muntean, "Ungrovlahia", este de origine sud-dunăreană, bizantină, pentru a o disocia de Vlahia din Munții Pindului, ulterior, denumirea atribuită regiunii s-a extins și asupra statului închegat aici. Acest stat în formare al Țării Românești se sprijină (razimă) pe țărani liberi aproape în totalitate, care trăiesc nu în comunități de familie, ci în gospodării proprii. Începând de-acum, adică de la 1330 înainte, un șir de documente și mențiuni de cronică privesc domnia românească. Dar aici, la sud de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ah! unde e Susana, la sînu-i să mă culce? Somnul după beție la ea... ROMAN (adînc) E lung! ȘTEFAN E dulce. La mine vin! fetițo, Căci sânt un înțelept! ROMAN Hai, intră în cămara lui Dragoș, dormi în patu-i, Te razimă de umăr... [ȘTEFAN] El unde-i? [ROMAN] La vînatu-i. ȘTEFAN 2254 Lui îi place s-aducă la vânaturi, Eu să( - - -] fripte, ca inima * să-ți saturi. Lui... lui îi place-n codru, iar mie lângă cepuri, Eu îmblu după fete
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de mormânt luminătoare. [REPLICI RĂZLEȚE] 1 2276 Om nu mare la făptură, dar voinic nevoie mare. 2 2282 Dacă inima-i vârtoasă, fie zidul cât de slab, Căci în inimi e cetatea, bade Gruie Basarab. 3 2254 Între mâni împlătoșate răzimând a sale tîmple: "De-om muri - întreabă jalnic - oare ce-o să se întîmple? " 2276 - De-om muri, atâta rău. Iară platoșele noastre sunt mâncate de rugină {EminescuOpVIII 233} MIRA 2254 [PERSOANELE MIHAI VODĂ Domnul Tării Românești TOMA NOUR - HILARIU - POPA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]