47 matches
-
a scâncit Toaibă. 107 Maranda, care îl urma îndeaproape, s-a oprit și ea, adulmecând aerul... Poate ai dreptate, Toadere. Și mie mi se pare... Au pornit mai departe înotând prin cenușa încă caldă. Cu ultimele puteri, au ajuns la răzlogul care încă mai ardea. Au privit în jur cu înfrigurare. Toaibă s-a apucat să scormonească în mormanul de cenușă rămasă din coliba arsă. A aruncat bastonul, s-a așezat în genunchi răscolind cenușa. La început, Maranda a privit aproape
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
care una da într-o cameră din dreapta și cealaltă spre ieșire la toaletă și în grădină. Din spatele casei, pornea spre pădurea care se afla la cel mult trei sute de pași o grădină cu ultoane vechi, împrejmuită cu un gard din răzlogi de brad. În capătul grădinii se afla o pădure deasă de conifere, cu brazi înalți și deși, foșnitoare și ademenitoare ca o ființă care te îmbia spre ea. Costel și Zitta avuseseră, înainte de 1944, și 2 ha de pădure tocmai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
haragii pentru vie și leasa pentru uscat prunele. Multă vreme s-a întrebuințat plugul de lemn, grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat paiele, țăpoiul. în stupine se foloseau știubeiele sau buduroaiele. La stâni, țarcul era din răzlogi de lemn, putinele și cofele de muls, uneltele cu care se făcea brânza, urda sau jintița, erau din lemn. La pescuit, în afară de bărcile făcute din trunchiuri de copac, apoi vâslele, cârma și căușul de scos apa din bărci, apoi podurile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Zambia, Zimbabwe, Tanzania, Rwanda, Etiopia... - nu știu dacă participă întreaga Africă, însă aș fi curios să-mi arunc privirea în zona rezervată Republicii Sud-Africane, prezența cea mai performantă, presupun, tehnologic vorbind, pentru că tot ce vedem în rest sunt ogrăzi de răzlogi și căsuțe acoperite cu stuf, sălașuri tribale cu menajul lor nesofisticat, exponate a ceea ce am numi noi „artizanat”, „artă populară”, „folclor”: măști, unelte de lucru, arme primitive, obiecte de cult etc. Sonuri muzicale de mare varietate, unele te liniștesc, altele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a sunat salutarea magarului celui simpatic de la schitul Pocrov, de sus, din locul încântat ce-i zâce Poiana Raiului. Acolo se găsește o bisericuță înoită de curând, câteva chilii ș-o casă cu acoperiș înalt șindrilit. În ograda împrejmuită cu răzlogi din latura Pocrovului, câteva oițe, două văcuțe și Golovici măgărușul. E un măgăruș înțelept, cu ochii veseli, care se bucură de câte ori coboară la sfânta mănăstire Neamțu. Bunăvoia lui rămâne statornică și cînd suie la deal cu merinde pentru schit, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
potrivea și s-a dus sprinten devale. Iar devale a amirosit tăpșanurile, a răspuns zbierând simpatic cântecului de clopote și, despovărat de samar, a cotit într-o văiugă și a prins a ronțăi iarba înflorită. Sus, în ograda îngrădită cu răzlogi de lângă biserică, umblă slobod. Când intră vizitatori din vale, numaidecât dă veste din trâmbița lui înfricoșată. După aceea vine la împrejmuirea de răzlogi și cere darul ce socoate el că i se cuvine: o bucățică de zahăr, o felie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a cotit într-o văiugă și a prins a ronțăi iarba înflorită. Sus, în ograda îngrădită cu răzlogi de lângă biserică, umblă slobod. Când intră vizitatori din vale, numaidecât dă veste din trâmbița lui înfricoșată. După aceea vine la împrejmuirea de răzlogi și cere darul ce socoate el că i se cuvine: o bucățică de zahăr, o felie de pâne, un fruct. După ce-și primește dreptul, se retrage spre umbra brazilor. Când vizitatorii pleacă într-un târziu, trompeta lui răgușită dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
primește dreptul, se retrage spre umbra brazilor. Când vizitatorii pleacă într-un târziu, trompeta lui răgușită dă iarăși vestire cerului și pământului. Astă iarnă, ca și în alte dăți, gospodărioara schitului a suferit atacul câtorva lupi flămânzi. În țarcul de răzlogi nu se afla decât măgărușul. Oile fuseseră încuiate. Cei doi dulăi puși ei într-un adăpost, căci lupul are obicei să fure câni în lipsa oilor. Doi dintre lupi, care erau mai sprinteni și s-au socotit mai vrednici, au sărit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
decât măgărușul. Oile fuseseră încuiate. Cei doi dulăi puși ei într-un adăpost, căci lupul are obicei să fure câni în lipsa oilor. Doi dintre lupi, care erau mai sprinteni și s-au socotit mai vrednici, au sărit peste împrejmuirea de răzlogi. Măgarul i-a simțit și s-a așezat într-un punct strategic, în unghiul păreților unei clădiri de bârne din marginea țarcului. S-a pus cu fruntea în unghi; iar cu copitele de dinapoi a făcut o apărare atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dobitoace: -Ca să nu înnădească lupii la oi. Se ține după ferirea caselor de duhuri rele, de strigoi și de strigoaice. De la Andrei nu se lucrează: -Îi zi primejdioasă. Atunci două luminițe umblă prin gânjuri (garduri de nuiele), garduri de răzlogi. Pădurea țipă, trosnește, te apucă groaza. Strigoii îs răi. Lucram la școală. Făceam curățenie. Școala asta a noastră nu-i curată. Într-o noapte făceam curat în școală, când am descuiat ușa, să intru-n școală, a trecut ceva printre
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
1925 în Edineț) și Profira, născută la data de 1 mai 1951 în localitatea Edineț, județul Edineț, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, loc. Edineț, str. Pescarilor nr. 32, jud. Edineț. (1247/2002) 27. FORNEA VIORICA, fiica lui Răzlog Anatolie (fiul lui Vasile n. 25.10.1923 în Chișcăreni și Teodora) și Ana, născută la data de 11 august 1978 în localitatea Chișcăreni, județul Bălți, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, com. Chișcăreni, jud. Bălți. (1222/2002
HOTĂRÂRE nr. 1.289 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171360_a_172689]
-
164/2003) 178. Railean Victoria, fiica lui Ion și Eugenia, născută la data de 11 februarie 1990 în localitatea Drochia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Drochia, Str. Sorocii nr. 23, bl. A. (17.166/2003) 179. Răzlog Viorel, fiul lui Tudor și Nina, născut la data de 9 octombrie 1980 în localitatea Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Edineț, Str. Independenței nr. 163, ap. 2. (924/2003) Copii minori: Răzlog Jasmina, născută la
ORDIN nr. 2.429/C din 8 septembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215695_a_217024]
-
166/2003) 179. Răzlog Viorel, fiul lui Tudor și Nina, născut la data de 9 octombrie 1980 în localitatea Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Edineț, Str. Independenței nr. 163, ap. 2. (924/2003) Copii minori: Răzlog Jasmina, născută la 2.12.2006. 180. Revenco Efimia, fiica lui Epifan și Victoria, născută la data de 22 noiembrie 1950 în localitatea Cureșnița Nouă, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Soroca, Str. Caișilor nr. 4. (1
ORDIN nr. 2.429/C din 8 septembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215695_a_217024]
-
Articolul UNIC Doamna Ana-Maria I. Răzlog se numește în funcția de judecător la Judecătoria Galați. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS București, 8 decembrie 2015. Nr. 954. ------
DECRET nr. 954 din 8 decembrie 2015 pentru numirea unui judecător. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267109_a_268438]
-
prelucrarea lemnului fiind ocupațiile de bază ale locuitorilor. Caracteristică zonei este casa cu moară, constituită din cameră de locuit, cămară, pridvor la fațadă, piuă și presă pentru ulei, vâltoare, grajduri pentru animale și șură mare, monumentală împrejmuite cu gard de răzlogi și vramniță. Caracteristică acestei zone pomicole pentru sfârșitul secolului XIX este gospodăria cu curtea închisă de casă și de construcțiile anexe, pentru economisirea terenului. Gospodăria cuprinde: casa alcătuită din tindă, două camere de locuit și pridvor la fațadă, sistem de
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
pivniță. Sistem de încălzire: vatră liberă cu ploatăn - cuptor de pâine în tindă, șură cu grajd, fânar „în furci” pentru adăpostirea furajelor, cămară, colnă, coteț de porci, teasc de struguri, poartă înaltă cu porumbar și este închisă cu garduri de răzlogi, de nuiele împletite și de scânduri. Majoritatea gospodăriilor au fântână cu cumpănă. Trăsătura principală pentru a doua jumătate a sec. al XIX-lea este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit și pridvor pe două laturi, cuptor
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
situat în partea de sud-vest a Bulgariei în Munții Pirin. Este reședința comunei din Regiunea Blagoevgrad. La recensământul din 2011 avea o populație de 11.960 locuitori. Turism. Până în 1925 s-a numit "Mehomia". La recensământul din 2011, populația orașului Răzlog era de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau bulgari, cu o minoritate de romi Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența etnică. Aici trăiesc mulți aromani dar nu sunt recunoscuți ca minoritate etnică și
Razlog () [Corola-website/Science/311397_a_312726]
-
gospodăriile din regiunea Bucovinei și este folosit în timpul verii pentru fierberea și albirea rufelor, iar în timpul iernii ca afumătoare și loc de pregătire a grăsimii animale. Gospodăria este împrejmuită cu gard din bârne de lemn cu acoperiș de draniță și răzlogi. Casa și anexele sunt amenajate în interior cu mobilier, obiecte de uz casnic și gospodăresc specifice zonei de proveniență. În casa cea mare a fost reconstituit un obicei de naștere tipic satelor bucovinene. În casă se află o femeie manechin
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de la proprietarul acestei bucăți de pământ... Pe parcurs componentă etnică a populației s-a schimbat considerabil. În anii următori zeci de familii au venit din diferite localități ale Moldovei. Din Plopii Dondușenilor- familia Pulbere 1934, din Largă, Briceni - familiile Rahlea, Răzlog, Josanu, Burlacu. Câteva persoane au venit din localitatea Vladimiresti- Gorbulea,Voinițchi. O bună parte au emigrat din regiunea Hotin, bunăoară: Savciuk, Pelevaniuk, Ciornai, Melnițchi, Lachei, Lazari, Samborschi, Șevciuk, Iriciuk, Dubceak, Petriuk, Vikliuk,Ciaușceak și multi alțâii. Astfel, pe la începutul anilor
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Ana, instructoarea de pioneri Lilia Lopatenco. O activitate de lungă durată 1988-2011 în calitate de director al acestei institu?îi a avut-o dna Voinițchi Vera. În prezent corpul profesoral al gimnaziului e constituit din 14 cadre didactice în frunte cu directorul Răzlog Raisa. Pornind de la spiritul creativ al managerului școlar și, avînd sprijinul financiar al fondului social de investiții, într-o perioadă relativ scurtă s-au obținut performanțe la mai multe capitole, în special, la schimbarea aspectului interior și exterior al instituției
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Ion, născut în 1973, termină cu succes școală superioară de aviație și în prezent este pilot de curse internaționale la Timișoara. Pavliuc Alexandru, studiază la o școală militară din URSS și muncește în domeniul dat până la momentul pensionarii .Velenciuc Viorel, Răzlog Inga, Breazu Elenă, Ursu Adela, Gorbuli Ion și Vascan Adela absolvă cu succes Universitatea de medicină. Avem absolvenți ai ASEM, ai UTM,ai colegiilor de medicină,de finanțe,de muzică care își exercită funcțiile în domeniul ales, avem juriști, programiști
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Kulata, Kărnalovo, Marikostinovo, Marino Pole, Mendovo, Mitino, Mihnevo, Rupite, Novo Konomladi, Petrici, Pravo Bărdo, Părvomai, Ribnik, Răjdak, Samuilova Krepost, Samuilovo, Skrăt, Starcevo, Strumeșnița, Tonsko Dabe, Topolnița, Ciurilovo, Ciuriceni, Ciuciuligovo, Iavornița, Iakovo Bănia, Bacevo, Godlevo, Gorno Dragliște, Dobărsko, Dolno Dragliște, Eleșnița, Răzlog Belevehcevo, Beliovo, Bojdovo, Vinogradi, Vihren, Vrania, Vălkovo, Golem Talim, Goleșovo, Gorna Sușița, Gorno Spancevo, Damianița, Debrene, Djigurovo, Zornița, Doleni, Zlatolist, Kalimanți, Katunți, Kașina, Kovacevo, Krăstilți, Kărlanovo, Ladarevo, Laskarevo, Lebnița, Levunovo, Lehovo, Leșnița, Lilianovo, Lozenița, Liuboviște, Liubovka, Malki Talim, Melnik, Novo
Regiunea Blagoevgrad () [Corola-website/Science/297180_a_298509]