73 matches
-
ianuarie 1990, m-am Înscris În partid, la PNȚ-CD. Tatăl meu a fost membru de partid la PNȚ și În pușcărie am avut prieteni țărăniști... Am fost prieten foarte bun cu băiatul lui șNicolaeț Penescu 5, cu unul Urzică din Rașca, altul de prin Ploiești, au fost prietenii mei foarte buni În pușcărie. Și bineînțeles că am discutat fel și fel de lucruri de genul acesta, și cum am auzit că s-a Înființat partidul m-am dus și m-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Marin 78 Țurcanu (Eugen) 33, 59-61, 68-69, 214, 230, 232-233, 238-241 Țuțea Petre 38 U Unghie Costică 370 Untaru 329, 331, 342 Urdea Simion 353 Urse Vasile 80 Ursescu (deținut) 355 Ursu Sever 50 Urzica Marin 303, 324 Urzică (din Rașca) 28 Urzică Petre (din Târgu Mureș) 279 V Vâlcu (prim-secretar) 93 Valeriu Mateescu 302 Vasile 347 Vasile Savu 273, 279 Vasiliu (deținut) 85, 324, 326 Vasiliu Eugen (zis Nacu) 325 Vasu Mircea 126 Vășcan Augustin (gardian) 234 Vătășelu (deținut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
323, 347, 349 Poduri 353 Porțile de Fier 341 Potău 247, 268 Premenari 304 Prundu Bârgăului 201 Pucioasa 217 Pui 146 R Racovița 129 Rahova 112 Râmnicu Vâlcea 299-301, 303-308, 321, 324-327, 329, 331, 340, 343 Râpa Robilor (Aiud) 244 Rașca 28 Răstoaca 366 Războieni 79 Recea (mânăstire) 363 Reghin 199, 242 Reșița 35, 336 Roma 22 Rona de Jos 179, 182 Roșășani (Cernăuți) 148 Roșcani 145 Roșiori 64 Roșiorii de Vede 118 Roznov 189 Rubla 85, 105 Runcu Salvei 292
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ruinate cât și o berărie cu un biliard de o șchioapă și o grădiniță de vară cu firma la „Der grosse Fritz“. În locul clădirii de prelungire a Universității 170 era o casă și curte, proprietatea unui domn Ritoride. Alături grădina Rașca 171. Această grădină avea o mare trecere, era unul din puținele localuri de elită ale Bucureștilor. La grădina Rașca nu se ducea oricine. Dar ce era grădina Rașca? Un ceh, anume Hrtska, vine în București și deschide localul de consu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Der grosse Fritz“. În locul clădirii de prelungire a Universității 170 era o casă și curte, proprietatea unui domn Ritoride. Alături grădina Rașca 171. Această grădină avea o mare trecere, era unul din puținele localuri de elită ale Bucureștilor. La grădina Rașca nu se ducea oricine. Dar ce era grădina Rașca? Un ceh, anume Hrtska, vine în București și deschide localul de consu mație, birtul și grădina de vară din str. Academiei. Dar cum românii nu puteau pronunța acest nume, l-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
170 era o casă și curte, proprietatea unui domn Ritoride. Alături grădina Rașca 171. Această grădină avea o mare trecere, era unul din puținele localuri de elită ale Bucureștilor. La grădina Rașca nu se ducea oricine. Dar ce era grădina Rașca? Un ceh, anume Hrtska, vine în București și deschide localul de consu mație, birtul și grădina de vară din str. Academiei. Dar cum românii nu puteau pronunța acest nume, l-a transformat în Rașca și Rașca a rămas. Dar pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ducea oricine. Dar ce era grădina Rașca? Un ceh, anume Hrtska, vine în București și deschide localul de consu mație, birtul și grădina de vară din str. Academiei. Dar cum românii nu puteau pronunța acest nume, l-a transformat în Rașca și Rașca a rămas. Dar pe firmă a rămas până târziu numele adevărat al boemului.În locul casei, acum tăiată pe jumătate, în care era instalată firma „Watson și Youell“, era o mică căsuță gălbuie, în care era instalat birtul lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dar ce era grădina Rașca? Un ceh, anume Hrtska, vine în București și deschide localul de consu mație, birtul și grădina de vară din str. Academiei. Dar cum românii nu puteau pronunța acest nume, l-a transformat în Rașca și Rașca a rămas. Dar pe firmă a rămas până târziu numele adevărat al boemului.În locul casei, acum tăiată pe jumătate, în care era instalată firma „Watson și Youell“, era o mică căsuță gălbuie, în care era instalat birtul lui Rașca. Grădina
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și Rașca a rămas. Dar pe firmă a rămas până târziu numele adevărat al boemului.În locul casei, acum tăiată pe jumătate, în care era instalată firma „Watson și Youell“, era o mică căsuță gălbuie, în care era instalat birtul lui Rașca. Grădina de vară avea o mare vază și era locul de întâlnire al societății alese. În această grădină cânta, de obicei, violonistul Wiest, despre care voi vorbi.172 124 bucureștii de altădată 168. Bacalbașa descrie principalele clădiri de pe strada Academiei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
azi statuia lui Gh. Lazăr creștea porumbul, iar lângă gardul palatului Suțu se aflau două case țărănești. 170. Clădirii universității bucureștene i s-a adăugat o nouă aripă, către strada Academiei, construită între anii 1914 și 1923. 171. Celebra grădină Rașca funcționa de prin anii 1860 pe terenul din spatele aripii din stânga a Universității spre strada Academiei, acolo unde a fost tăiată mai târziu strada Nouă (Edgar Quinet); ea a dăinuit până către Primul Război Mondial. Ulysse de Marsillac nota, pare-se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spre strada Academiei, acolo unde a fost tăiată mai târziu strada Nouă (Edgar Quinet); ea a dăinuit până către Primul Război Mondial. Ulysse de Marsillac nota, pare-se mai exact, cascada de consoane care alcătuia „ce nom bohęme“ al românizatului Rașca: Hrstchka; tot pe-atunci, în 1872, Ghimpele îi mai adăuga câteva consoane într-un anunț binevoitor: „Grădina d-lui Hhrthskwscka - citiți Rașca, dacă puteți - s-a deschis și ea...“ (Ghimpele, an. XIII, nr. 13, 14 mai 1872, p. 3). 172
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ulysse de Marsillac nota, pare-se mai exact, cascada de consoane care alcătuia „ce nom bohęme“ al românizatului Rașca: Hrstchka; tot pe-atunci, în 1872, Ghimpele îi mai adăuga câteva consoane într-un anunț binevoitor: „Grădina d-lui Hhrthskwscka - citiți Rașca, dacă puteți - s-a deschis și ea...“ (Ghimpele, an. XIII, nr. 13, 14 mai 1872, p. 3). 172. În 1872 în grădina Rașca puteau fi ascultate două „muzici“: fanfara militară și orchestra operei. Bucureștenii frecventau numai grădina de vară Rașca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în 1872, Ghimpele îi mai adăuga câteva consoane într-un anunț binevoitor: „Grădina d-lui Hhrthskwscka - citiți Rașca, dacă puteți - s-a deschis și ea...“ (Ghimpele, an. XIII, nr. 13, 14 mai 1872, p. 3). 172. În 1872 în grădina Rașca puteau fi ascultate două „muzici“: fanfara militară și orchestra operei. Bucureștenii frecventau numai grădina de vară Rașca; restaurantul, care era deschis și iarna, avea pe atunci o clientelă aproape exclusiv germană. Casele Carapatti 173 de alături erau până la Hotel Union
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Rașca, dacă puteți - s-a deschis și ea...“ (Ghimpele, an. XIII, nr. 13, 14 mai 1872, p. 3). 172. În 1872 în grădina Rașca puteau fi ascultate două „muzici“: fanfara militară și orchestra operei. Bucureștenii frecventau numai grădina de vară Rașca; restaurantul, care era deschis și iarna, avea pe atunci o clientelă aproape exclusiv germană. Casele Carapatti 173 de alături erau până la Hotel Union 174 tot ce mai avem din vechime. Strada Regală 175 era de dată recentă. Această stradă a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Stavrescu. 243. Construcția castelului Peleș, care a făcut din Sinaia reședința de vară a familiei regale și, totodată, a protipendadei bucureștene, a durat zece ani, din 1873 până în 1883. Cine rămânea în București se mulțumea cu grădinile Stavri 244* și Rașca, dacă era din lumea bună, sau cu Giaferul 245, Grădina cu cai246, „Leul și cârnatul“, dacă era de a doua mână.247 Din când în când câte un circ de vară care-și instala baraca pe un maidan central distra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Hotel Dacia, într-o sală de jos, în tovărășia unui cântăreț francez, anume Charles Valtier, și a unei tinere cântărețe numită Seraphine, mai târziu o cunoscută corsetieră bucureșteană.64 Pe vremea aceea petrecerile bucureștene de vară se mărgineau la grădinile Rașca și Stavri 65, Șoseaua, cofetăria Capșa și cofetăria Fialkovsky, „Leul și cârnatul“, grădina Constantin (actual Epurescu). Vara boierimea se ducea la Paris sau pe la moșii, puțină lume pe la Câmpulung. Teatre de vară nu erau. Rareori câte o grădină cu cântăreți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cartea lui Ioan Massoff, I.D. Ionescu de la „Junion“, Ed. Muzicală, București, 1965 și, mai departe, pp. 379-380 și Addenda, pp. 417; 419-420). 65. În primăvara și vara anului 1876 spectacolele de varietăți aveau loc în grădina Union Suisse, în grădina Rașca, în grădina „noului Hotel Dacia“ unde cânta muzica militară și oferea „concerte amuzante“ „domnișoara Finetta“, în grădina Guichard (o „companie lirică franceză“ prezenta „canțonete și operete amuzante“), în grădina „Paradis“ din spatele Episcopiei (farsa într-un act D-na Caliopi Busuioc
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noiembrie 1874, după un șir de aplaudate turnee prin Transilvania, Banat, la Budapesta și Viena, se stabilește în Capitală și începe să dea spectacole în grădina Union-Suisse, precum și în alte săli și grădini bucureștene (Orașul Pesth, Dacia, Circ, grădinile Stavri, Rașca ș.a.); Ioan Massoff - de la care am preluat aceste informații - precizează că epoca „de glorie“ a lui I.D. Ionescu a durat până prin 1887 (el moare în sărăcie, în iulie 1900, la Sinaia, unde este și înmormântat). 134. În anul 1877 I.D.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
particularilor, dădu un faliment răsunător. Tot pe atunci avea notorietate în București un restaurator, anume Stavri, care ținea restaurantul și grădina din dosul Pasagiului Român, pe strada Câmpineanu, mai târziu, pe rând: Georgescu, Alcazar, Cosman, Günther etc. Grădinile Stavri și Rașca erau cele două grădini aristocratice de vară. Stavri, bulgar și el, își depusese tot ce agonisise la banca lui... și când acesta dădu faliment, I.D. Ionescu îl luă în primire cu versurile satirice următoare: Cu gologanul un biet birtaș Abia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Hohaș, Ilariu: 399 Hohenzollern-Sigmaringen (familia): 29 Holban, Al.D.: 187-191 Holban, Gr.: 288 Holbanu, I.: 82 Horcea, Vasile: 375 Horthy, Miklós: 16 Horvatovič (general): 417 Hriste, M.: 82 Hristodor, Eliad: 49, 113, 114, 134 Hristodor, Uța: 49, 134 Hrstchka: v. Rașca Hübsch, Eduard: 145 Hugo, Victor: 195, 287 Hugues, Donat: 120, 130, 134, 162, 163, 391 Iacomi, M.: 54 Iamandi, N.: 288 Iamandi, Șt.: 82 Iancovescu, Ion: 23, 397 Iancu (patron de cafenea): 132 Iani (zis Manafu): 131 Iarca (sublocotenent, 1877
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Giafer 139; Grădina cu cai 139; Guichard 135, 303, 381; Heliade 400; Herăstrăul Nou (Noua grădină de la Herăstrău) 136; Herăstrăul Vechi 140, 380, 420; „Leul și Cârnatul“ 136, 139 303, 387; moara cu iaz de la Floreasca 136, 141; Paradis 303; Rașca 124, 139, 303, 379, 417; Stadt Pesth (Orașul Pesta) 118; Stavri 139, 303, 379, 417; Șapte nuci 402; Tei (Grădina cu Tei) 140; Union ( Suisse) 303, 378-381, 419, 420; Zdrafcu 136 Grebert (birtul; berăria): 54, 136 Guichard (restaurantul; grădina): 135
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Po dul Dâm boviței“) 118, 134 Poșta Centrală: v. Palatul Poștelor Poșta Veche: 127 Prefectura Poliției Capitalei („Poliția“): 114, 256, 287, 300 Primăria (ospelul comunal; primăria Mu nicipiului București): 110, 123, 128, 247, 248, 252-255, 258, 120, 260, 262, 263 Rașca (grădina; birtul; restaurantul): 124, 139, 303, 379, 417 Rădulescu (cofetăria): 131 restaurantul (birtul; bodega): Broft 134; Capitol 114; Capșa 114, 141; Carul cu bere 117; Cina 121; „La Clopoțel“ 134; Colaro 133; Con stan tin 134; Cosman (Kosman) 417; „La
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Epurescu 134; Frascatti 119; Grebert 136; Guichard, 135; Günther (Guenter) 135; Hristodor 49, 113, 114, 134; Hugues 120, 134, 162, 163; Iordache („La Idee“) 134; Maior Mura 127; „La Mielul alb“ 136; Osvald (Oswald) 56, 136; „La Pisica neagră“ 117; Rașca 124; Stadt Pesth (Orașul Pesta) 118; Ströbel 133; Teatrului (Elysée) 131 Riegler (cofetăria; cafeneaua): 120 Sabarul (plasa, județul Ilfov): 258 sala: Bossel 101, 10, 119, 131, 137, 142, 142, 201, 242, 284, 288, 330, 331, 396, 406, 407; Dacia 142
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
astfel cum să-l conțină și să-l conserve? Culoarea lui îmi recheamă pre a țărânei fărmată în cuburi mice și poligoni în cele două sarcofage pe cari le-am deschis acum un an, unul la Celei și altul la Rașca"86. Dincolo de rapoartele arheologice, în cazul Bolliac se poate reface și o mitologie personală, care îl însoțește de-a lungul întregii sale cariere. Figurile și temele ilustrate în descoperirile mormintelor antice au fost "exersate" de scriitor cu mult înainte ca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu 3 sate componente: Delinești, Ohabița, Rugi 8. Șasea Montană cu 3 sate componente: Șasea Montană, Potoc, Șasea Română JUDEȚUL CLUJ Comune integral în zona montană - 13 �� 1. Băișoara 2. Beliș 8. Negreni 3. Ciucea 9. Poieni 4. Iară 10. Rașca 5. Măguri-Răcătău 11. Săcuieu 6. Mărgău 12. Săvădisla 7. Mărișel 13. Valea Ierii Comune parțial în zona montană - 5 1. Călățele - cu 1 sat component: Finciu 2. Căpușu Mare - cu 6 sate componente: Agârbiciu, Bălcești, Dangău Mare, Dangău Mic, Dumbrava
ORDIN nr. 321 din 5 august 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]