177 matches
-
În sine, cu alte cuvinte, nu poate fi discriminată drept „acefală” sau „irațională”, Încât să aleagă alții pentru ea fără consimțământul ei. Aceste „bunuri publice”, valori ale modernității democratice, sunt, În lumea căreia dorim să i ne alăturăm, forme de raționare și comportamente normale, aproape banale. Aceasta a și permis Vestului să chestioneze postmodern dacă universalismul e chiar universal aplicat, dacă diversitatea este sau nu deplin asigurată, dacă nu cumva raționalul ar mai trebui să lase un pic de loc și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ca și cel realizat, în sensul bun sau prost, de unul dintre membri echipei șConsiliului Național de Securitateț atunci când a hotărât să vândă arme Iranului. Este un exercițiu de raționament politic 18. Numai atunci când rezultatul unui astfel de proces de raționare primește eticheta de „informație” (și o ștampilă cu caracterul documentului) se poate pretinde că este vorba de „un nucleu concret de fapte care transcende argumentele politice dubioase sau interesate ale altor agenții și care va servi ca test neutru de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
funcționare a grupului cooperant; - etapa de funcționare, în care aptitudinile trebuie conduse pentru realizarea sarcinii și menținerea relaționărilor de lucru eficiente; - etapa de formulare presupune că aceste aptitudini trebuie construite mai în profunzimea înțelegerii materialului studiat, pentru stimularea strategiilor de raționare și maximizarea calității materialului; - etapa de fermentare este ultima amintită de autori, o etapă în care aptitudinile trebuie stimulate în vederea reconceptualizării materialului acoperit, a căutării unor informații noi și a comunicării rațiunilor din spatele concluziilor (apud Schmuck, Schmuck, 1992, pp. 48-49
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se situează și cea privind dezvoltarea gândirii critice a elevilor, prin folosirea metodelor și tehnicilor activ participative noi, metode al căror scop este să potențeze funcționalitatea minții, să stimuleze capacitatea ei de explorare și descoperire, de analiză și sinteză, de raționare și evaluare: brainstorming, tehnica ciorchinelui, metoda mozaic, cubul, cvintetul, tehnica “știu/vreau să știu/am învățat”, metoda piramidei, metoda colțurilor ,proiectul interdisciplinar, etc. A gândi critic înseamnă a emite judecăți proprii, a accepta părerile altora, a fi în stare să
Metode de predare – învăţare centrate pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Geta Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1163]
-
analogice o putem asimila unei „prescripții sacre” sau unei „descrieri romanești”. Aceste analogii permit interpretări și demersuri hermeneutice adesea uimitoare, revelatoare: sensuri și semnificații pe care viața obișnuită le tăinuiește. Dar atare decriptări de „mistere ale vieții” rămân eforturi de raționare analogică și atât; rezultatele nu sunt „adevăruri” în sensul celor stabilite de științele naturii, ci metafore, care pot revela adevăruri autentice, dar nu le putem elucida prin demersuri logico-matematice; • în al treilea rând, știința curriculumului nu se lasă supusă nici
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de luptă în toiul acesteia, pentru o „partidă” de dezmăț cu Elena. Atare stigmatizări violente inventau nu numai gramaticii, ci și retorii și sofiștii ori de câte ori trebuiau să condamne impietatea și să recompenseze virtutea. Metoda alegoriei inventate se baza pe subtilitățile raționării analogice, ai cărei maeștri au fost dintotdeauna filosofii postsocratici. Și ea a fost asimilată, integral, de către teologii creștini (și de maeștrii Kabbalim ai religiei mozaice!). Ce a determinat obsesia morală a educatorilor eleniști? Fără îndoială, nu pedanteria, ci marele ideal
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe care le învață și să demonstreze că le-au înțeles profund 252; g) Definește conținutul pe mai multe căi! Folosește cazuri, povestiri și modele concomitent cu regulile, principiile și procedurile!253 Sunt antrenate, în acest fel, gândirea metaforică și raționarea analogică. Modurile multiple de reprezentare pot găsi căi noi în procesul instruirii, îmbogățind cunoașterea și aprofundând înțelegerea experiențelor semnificative ale studentului; h) Apreciază încărcătura valorică a oricărei analize! Definirea conținutului și a scopurilor învățării este o activitate ideologică. Valorizarea unei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
viață, cel puțin în unele cazuri, luăm decizii raționale, în sensul că facem calcule de eficacitate. Aceasta nu înseamnă că aceste calcule sunt și corecte în mod necesar. Utilizând însă capacitatea „naturală” de cunoaștere de care dispunem și mecanismele de raționare, educându-le, corectându-le și amplificându-le, putem să realizăm calcule de beneficiu funcțional din ce în ce mai bine, chiar în condițiile în care metodele riguroase ne lipsesc. Costultc " Costul" În evaluarea funcționării unui element trebuie să luăm în considerare, pe lângă eficacitatea sa
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
concluzie meditând asupra caracteristicilor naturii umane; o asemenea analiză m-a dus la concluzia că nu există nici o inegalitate de natură; inegalitatea au introdus-o oamenii, într-un mod artificial, nenatural. Putem considera că această relatare sinceră asupra procesului de raționare este adevărată? Adică, realmente acesta a fost, în mare, procesul de cristalizare a concluziei enunțate mai sus în mintea lui Rousseau? Teoria marxistă a ideologiei sugerează un răspuns negativ. Relatarea sinceră a lui Rousseau este tipică pentru iluziile pe care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ar fi căsătorit cu fata vecinului său de la sud, pentru a-și întări puterea politică, el ar fi avut probabil urmași. În aceastăsituație, luptele interne nu s-ar fi dezlănțuit, imperiul ar fi fost puternic, rezistând atacului popoarelor migratoare. Această raționare de tipul „dacă nu s-ar fi întâmplat...” este de natură să probeze cu suficientă forță de convingere că explicația fiecărui eveniment nu poate avea loc decât în fluxul continuu al istoriei. Iar istoria comunității nu reprezintă decât înlănțuirea unor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să-i deosebească fără greș de pisici, cai, elefanți și iepuri. Explicația, după Platon, este aceea că lumea aparențelor este doar o reflectare imperfectă a formelor ideale. Înțelegerea se produce nu ca rezultat al unei observări empirice insistente, ci prin raționare și filozofare, care sunt criterii interne ale minții umane în forma sa cea mai dezvoltată. Cunoașterea totală este, în consecință, accesibilă doar celor capabili să transceadă „peștera” realității vizibile și să ajungă la lumina înțelegerii filozofice. Lumea ne propune, dar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
credibile. În caz contrar, ar fi imposibil să afirmăm că pământul nu este plat, ori că pământul se învârte în jurul soarelui, și nu soarele în jurul pământului. Ba chiar mai mult, în ciuda unor îndoieli rezonabile există cu adevărat anumite reguli de raționare empirică, reguli care au sens în orice condiții, anumite proceduri științifice care pot fi aplicate pentru obținerea de rezultate valide. Indiscutabil, evaluările empirice sunt realizate prin aplicarea unor convenții prestabilite; totuși, acestea nu sunt alese în mod arbitrar, ci pe
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și un stil personal. În al doilea rând, doresc să vă încurajez să vă dedicați pe deplin proiectului de cercetare. Aserțiunea centrală a acestei serii de cursuri este aceea că metodele de cercetare au capacitatea de a face explicită logica raționării care este conținută intrinsec în orice proiect de științe sociale. Metodele de cercetare indică pașii ce trebuie făcuți și ajută la efectuarea lor în mod înțelept; metodele ne ajută să specificăm cu mai multă claritate afirmațiile propuse spre acceptare, să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
expunerii sistematice, structurate în părți, capitole, întrebări, articole și înlănțuiri ritmice de argumentare, contraargumente, obiecții și concluzii”. O sinteză memorabilă în care discursul este organizat în jurul armoniei dintre credință și rațiune. Toma d’Aquino caută și descoperă noi căi de raționare, studiul său dovedind o foarte bună cunoaștere a filosofiei și teologiei antice, o critică istorică pătrunzătoare, tendințe spre progres și inovație nu doar în filosofie, ci și în știința epocii sale. Filosofia lui Toma d’Aquino este aristotelică, de fapt
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
îngeraș”. Pe de altă parte, somnul vizează trei direcții: - permite corpului și sistemului conștient să se odihnească. Relaxarea corpului este indusă de poziția orizontală și de imobilitatea sa. Odihna sistemului conștient este legată de sistarea proceselor de reflecție și de raționare; - diminuarea aproape totală a percepțiilor. Somnul solicită această deconectare în raport cu lumea exterioară. Astfel, atunci când dormim, în general nu suntem deranjați, și deci treziți, de stimuli exteriori sau de senzații interioare. Vom vedea că visul participă activ la această protecție. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
doarme, în timp ce inconștientul este pe deplin treaz și în acțiune. Prin urmare, visele sunt niște produse inconștiente. Conștientul are ca principală funcție punerea subiectului în relație cu lumea exterioară, și invers. Este de asemenea sediul proceselor de gândire, reflecție și raționare. Situarea spațială pe care o propune Freud este reprezentativă pentru calitatea sa de intermediar între subiect (globalitatea sa psihică) și lume. Freud îl plasează la periferia aparatului psihic, între celelalte instanțe psihice (preconștient și inconștient) și realitatea exterioară. Este așadar
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
toate cotloanele lumii, captând sincron tot mai multe expresii și răspunsuri care se edifică peste totă dar acum. Cyberspațiul oferă o dublă deschidere: noi forme de acces la informație, prin conexiuni multiple, din aproape în aproape, și inedite stiluri de raționare și de cunoaștere, induse de noile constructe ce generează cunoaștere (forță) de la sine putere. Cyberspațiul nu este o entitate închisă, stabilă, ci o realitate emergentă, deschisă semantic și structural, în permanentă prefacere și maleabilitate. Este un flux ce adaugă sau
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
unei mentalități de tip comunist. În mod paradoxal, democrația a tins să fie echivalată cu adoptarea programului de reformă și implementarea lui rapidă, indiferent de voința maselor, care sunt adesea „înapoiate”. Grupurile politice radicale se defineau, pe această linie de raționare, indiferent de punctul de vedere al „masei”, adevărații democrați. Această autoritate dogmatică a strategiei schimbării a luat forma paradoxală a schimbării cu orice preț. Primii ani ai guvernării instaurate în 1997 au reprezentat o paranoia a reformei. Noii actori politici
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
priorități inadecvate. * * * Două concluzii sunt importante aici. În primul rând, alegerea, explicită sau, de regulă, tacită, a unui model epistemologic are efecte asupra procesului de alegere a strategiei și a acțiunii. Epistemologia problemelor cu soluție unică produce o linie de raționare proprie. Dacă strategia tranziției a fost corectă, era de așteptat ca procesul de schimbare să meargă satisfăcător. Dar atunci când strategia însăși este sursa rateurilor? Acestea tind să fie prezentate doar ca erori în aplicarea strategiei sau efecte ale intervenției unor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cea mai bună lume posibilă”. Tranziția pe care am adoptat-o modelează cea mai bună lume posibilă. O asemenea paradigmă este însă mai puțin credibilă în lumea actuală. Epistemologia problemelor cu soluții multiple deschide o cu totul altă linie de raționare. Strategia aleasă nu este singura posibilă și nu neapărat cea mai bună. Fenomenele negative pot fi rezultatul alegerii unei strategii mai slabe; o altă strategie ar putea minimiza sau elimina efectele negative. În al doilea rând, strategia tranziției nu reprezintă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și sociale sunt numai interpretări subiective și că nu există o realitate materială înafara interpretărilor umane. Faptele sociale reprezintă semnificații comune ale realității materiale existente. În același timp, faptele sociale urmează acele reguli care determină acțiunile umane, procesele individuale de raționare, înțelegerile comune în cadrul comunităților, toate acestea nefiind altceva decât interpretări pragmatice ale realității sociale. Mecanismele și structurile sociale nu funcționează înafara practicilor umane, ci ele se bazează pe apeluri intersubiective care fac realitatea materială să fie semnificată. Noile dezvoltări în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
scopurilor presupune alegerea rezonabilă a mijloacelor în vederea atingerii acestor scopuri. Epistemologia constructivistă consideră cunoașterea intersubiectivă și ideile drept efecte constitutive ale realității sociale și a evoluției sale. Regulile, normele și relația cauză-efect fac obiectele materiale semnificative, fiind, totodată, surse de raționare a oamenilor. Astfel, interesele și actele intenționale umane, odată instituționalizate, devin sursă a normelor și practicilor internaționale. Ipoteza etică presupune că prin cunoașterea științifică se produc și idei care contravin normelor etice, având un rol distructiv în schimbarea realității. De
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de a oferi răspunsuri inteligente la problemele care trebuie rezolvate. Abandonând conformitatea de tip formal din logica deductivă formalizată (calitatea formei este "suficientă" pentru a stabili adevărul), specifică principiului rațiunii suficiente, principiul acțiunii inteligente pune în aplicare toate resursele de raționare dialogică atâta timp cât ele sunt reproductibile și se permite construirea de cunoștințe valabile în care modelatorul este investit cu responsabilitatea de a comunica și de a învăța. Aceste cunoștințe trebuie să fie argumentate, construibile și reproductibile, care să permită inteligibilitatea lor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de a încerca și de a găsi regula care conduce la acea acțiune"48. În consecință, concepția lor despre lumea socială este bazată pe consens în cadrul comunității științifice; pentru a ajunge la adevăr, ei folosesc proceduri argumentative, analize narative și raționări practice. Metodele cantitative sunt folosite pentru diverse abordări critice, pentru cercetări despre un anumit concept, cum ar fi cel de "comunități epistemice" (Adler și Haas, 1992). Totodată, sunt utilizate metodele formale, cum ar fi modelul bazat pe actor-agent (Cederman, 1997
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
afirmarea interesului cognitiv al subiectului în care se iau în seamă afirmațiile normative și etice referitoare la dezvoltarea lumii contemporane (comunități transnaționale democratice, drepturile omului, redefinirea securității). Astfel, psihologia cognitivă poate conduce la o mai bună înțelegere a proceselor de raționare, a dispozițiilor umane, a așteptărilor, a actelor intenționale și a relației dintre gândire și limbaj (Searle, 1998). Metodele calitative convenționale cele mai folosite, în cadrul epistemologiei constructiviste, includ studiile de caz (Klotz, 1995); traseul procesual al ideilor și instituționalizarea lor în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]