175 matches
-
în dauna logos-ului; valorizarea vechiului în detrimentul noului; pledoaria pentru creștinătatea istorică și nu pentru statul modern, pentru comunitatea fraternă împotriva socialismului juridic, pentru inconștientul genial împotriva conștiinței sterile, pentru trecutul mitic împotriva viitorului utopiilor raționale, pentru imaginația poetică împotriva raționării reci. (2, p. 123) Rupându-se de romantism, W. Dilthey a susținut dualitatea dintre natură și trăire în teoria cunoașterii și dualitatea dintre științele naturii și științele spiritului în epistemologie. Prin trăire el apăra domnia eu-lui primordial, a interiorității și
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
unui lot de componente care împărțeau factorul g în aptitudini mai elementare. Thurstone a luat în considerație în mod special cinci factori pe care îi numește aptitudini mentale primare specifice : factorul V (înțelegere verbală), factorul W (fluiditate verbală), factorul R (raționare abstractă), factorul N (numeric) și factorul S (spațial). Critica adusă acestui model factorial se referă la faptul că pleacă de la reprezentarea unui domeniu al inteligenței, începând de la ceea ce măsoară testele pline de elemente legate de învățarea școlară. Guilford (1967), a
Inteligență () [Corola-website/Science/303019_a_304348]
-
care celălalt o considera de la sine Înțeleasă. Se hotărî să schimbe vorba. - La școala lui Elia da Cortona ți-ai deprins subtilitatea? Încercă el să glumească. - De la el și de la alții. Însă de la el am deprins căldura cercetării, pe lângă răceala raționării. - Se spune că era intim al Împăratului Frederic, continuă Dante. Arrigo Încuviință În tăcere. - Până Într-acolo Încât să-l slujească și În lucrările sale de arhitectură, insistă poetul. Se pare că al său era proiectul unui castel ieșit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
capitalul. Împăcarea între muncă și capital va fi poate grea, este poate chiar cu neputință; dar tendența ca atare rămâne în sine ideală, conformă cu religia creștină în partea ei etică. - Iezuitismul pe de altă parte consistă iarăși pe-o raționare parte dreaptă, [parte] falsă. Întemeindu-se pe teoria, subînțeleasă tacite, foarte pesimistă, că partea cea mai mare a oamenilor nu știe a face o întrebuințare dreaptă de puținele dramuri de crieri cu cari i-a înzestrat natura, că acea parte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
funcționare a grupului cooperant; - etapa de funcționare, în care aptitudinile trebuie conduse pentru realizarea sarcinii și menținerea relaționărilor de lucru eficiente; - etapa de formulare presupune că aceste aptitudini trebuie construite mai în profunzimea înțelegerii materialului studiat, pentru stimularea strategiilor de raționare și maximizarea calității materialului; - etapa de fermentare este ultima amintită de autori, o etapă în care aptitudinile trebuie stimulate în vederea reconceptualizării materialului acoperit, a căutării unor informații noi și a comunicării rațiunilor din spatele concluziilor (apud Schmuck, Schmuck, 1992, pp. 48-49
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care dedică problemei studiul Le cogito apărut În Revue de Metaphisique et Morale În anul 1923 (pp. 541 & urm.). Reymond pleacă de la premisa că Îndoiala radicală impune două condiții indispensabile realizării sale: - un ansamblu de date care formează materia unei raționări; - capacitatea rațiunii, oricare i-ar fi natura, de a face ipoteze asupra acestor date și de a trage de aici concluzii. Altfel spus, orice acțiune a rațiunii supune materialul asupra căruia lucrează formei „dacă..., atunci...”. Pentru a demonstra că propoziția
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
am arătat și mai sus, Însă de cele mai multe ori pentru a-l respinge. Iar ceea ce respinge În modul cel mai hotărât este intuiția mistică, căreia Îi opune intuiția rațională, discursivizată, chiar cu neajunsurile pe care le comportă de multe ori raționarea. Iată În acest sens un fragment dintr-o scrisoare din 1648 către același Jean de Silhon, membru al Academiei Franceze: „Toate cunoștințele ce le putem dobândi, fără șvreunț miracol, În această viață, despre Dumnezeu, se trag din raționament și din
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
datorită lipsei unui limbaj interiorizat • Copiii cu deficiențe de auz profunde Întâmpină dificultăți pe măsură ce Încearcă să foloseacsă, să Înțeleagă, să gândească În propoziții Însușirea citirii reprezintă pentru copilul deficient de auz ”o Învățare a unei noi limbi”, un proces de raționare și gândire pentru care el poate să nu fie pregătit (M. Anca). Acesta este unul dintre motivele pentru care copilul deficient de auz trebuie obișnuit să utilizeze limbajul verbal Încă de timpuriu. Dobândind Încă de la vârsta preșcolară capacitatea de a
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
autoritatea valorii, ca rezultat al consensului general, care se fixează în timp). De asemenea, de la Aristotel încoace, se distinge între argumentele întemeiate rațional și sofisme (fallacies) sau falsele argumente, care în accepțiunea contemporană nu se mai referă la eroarea de raționare, ci la eroarea de argumentare. Distincția în sine este irelevantă în ceea ce privește discursul polemic literar, pentru că aici parametrii de evaluare au în vedere depășirea dilemei adevărat fals sau corect-eronat în direcția unei probabilități impuse de caracterul doxologic. Observăm așadar că, dacă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sănătate pe care și-l permite societatea"29. Altfel spus, susține Green, agenții raționali din poziția originară ar alege ca principiu care să guverneze în numele dreptății distribuția serviciilor de îngrijiri medicale, tocmai idealul (suficientist al) egalității de acces. În urma adoptării raționării de tip maximin, ce urmărește ca fiecare individ să-și asigure pentru sine și pentru cei dragi cel mai mare posibil nivel minim de îngrijiri medicale, observă Green, agenții din poziția originară ar respinge atât distribuția de tip utilitarist a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
ai bunăstării (well-being) umane: securitatea personală împotriva violenței, respectul pentru sine și pentru cetățeni, abilitatea de a se atașa și de a beneficia din atașamentul față de ceilalți (în special în copilărie), autonomia cu privire la deciziile despre propriul viitor și abilitățile de raționare. Aceste dimensiuni, consideră Powers și Faden, reprezintă aspecte esențiale pentru bunăstarea oricărui individ, oricare ar fi țelurile sau interesele sale particulare. Spre deosebire de Sen, Nussbaum sau Anderson, Powers și Faden, cred că dreptatea socială cere ca indivizilor să li se garanteze
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
ducă"44. Ceea ce cere, în esență, dreptatea din perspectiva prioritarianismului este ca persoanele care o duc cel mai rău în cadrul societății să o ducă cel mai bine posibil în termeni absoluți ai bunăstării. Unul dintre cele mai celebre rezultate ale raționării de tip prioritarian asupra exigențelor dreptății sociale este principiul rawlsian al diferenței. Conform acestui principiu, inegalitățile sociale și economice sunt drepte atâta vreme cât ele sunt "în cel mai mare beneficiu, consistent cu principiul investițiilor juste, al celor mai puțin avantajați"45
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
care nu știe ce este cultura -, este ceea ce-i răspunde omului când se întreabă ce caută pe pământ". Un singur pământ, dar multe răspunsuri. Poate tot atâtea cât limbile: trei mii vorbite. Specia umană e una ca și facultatea de raționare. Dar umanitățile sunt plurale ca rațiunile de a trăi la fiecare nivel al arcei lui Noe. Răspunsul la "ce caut eu pe pământ?", întrebare de sens, îi unește pe oamenii de aici opunându-i altora, vecinii lor. Răspunsul la "suma
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
care ar putea deveni părinți. * Eutanasia. Autorii "tradiționaliști" consideră că eutanasia este o decizie criminală. Adepții modernizării morale și juridice argumentează în schimb că un trup susținut vegetativ, prin intermediul unor aparate mecanice, și lipsit de voință, deci de capacitate de raționare, nu mai reprezintă o persoană umană. (În termeni clasici, acesta iese de sub incidența drepturilor naturale.) Mai mult, o persoană conștientă care decide totuși să ceară propria eutanasiere ar trebui susțin apărătorii eutanasiei să fie considerată responsabilă iar decizia ei ar
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cunoscătoare și reflexive, dezvoltându-se mult odată ce gândirea contemporană a început să dea o anumită interpretare problematicii carteziene a relației dintre gândire și lumea negânditoare. Cogitația carteziană a evoluat, sub aspectul sensurilor spre conceptele de „gândire”, „conștiință”, „rațiune”. Rațiunea ca raționare se corelează, desigur, cu individul care cugetă, dar ea este concepută și ca o entitate sau un principiu supraindividual (suprapersonală, fel în care a fost interpretată în secolul al XVIII-lea, denumit și Secolul Rațiunii. În această perioadă s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
maturării și dezvoltării biologice, neurofiziologice. După „stadiul potențialității”, caracterizat prin plăcere/durere, ar urma cel al aclimatizării ecologice - pasivitate versus modificare ecologică (activitateă - apoi cel al identității de sex puberale, cu polarizare între sine și altul, urmat de cel al raționării intelectuale (gândire/simțireă. Influențele familiale, educative și evenimențiale acționează în tot cursul ontogenezei, putând conduce la tulburări de personalitate. Tulburările de personalitate sunt înțelese într-un continuum al tulburărilor psihice, la celălalt pol aflându-se „simplele reacții”, iar la mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fel și cade în păcat?", o ilustrare a confuziei existente între legile naturii și legile care le cer oamenilor să se comporte într-un anumit fel. Primele legi sunt numite de Mill "descriptive", ele putând fi descoperite prin observare și raționare, celelalte, numite "prescripții" nu pot fi deduse, deoarece nu sunt declarații sau descripții ale faptelor, ci prescripții sau revendicări care dictează oamenilor un anumit comportament. Așadar, răspunsul dat de Mill la întrebarea lui Montesquieu este următorul: legile prescriptive pot fi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
6. Pentru că „rezolvarea“ de clauze cu literali comuni (de semne opuse) operează, deopotrivă, În cadrul logicii asertorice, ca și În cel al logicii modale, am putea spune că, sub semnul inteligenței artificiale, logica ni se relevă ca știință unitară a formelor raționării, prin aceasta atenuându-se barierele dintre analitică (sau apodictică: a se Înțelege teoria demonstrației) și dialectică (sau topică: adică teoria argumentării prin dialog), respectiv dintre acestea două și retorică, disciplina vizând genurile oratoriei și persuadarea În cursul argumentării prin discurs
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
veacuri și milenii de căutare și omologare a schemelor de inferență, pe apropierea mecanismelor de generare aproape „instantanee“ a unor asemenea structuri, altfel spus: pe Învățarea rețetei uimitor de simple după care „se fabrică“ produsul gândirii metalogice, drept mod al raționării valide. Ca atare, În orizontul inteligenței artificiale, logica nu mai este un inventar, mai mult sau mai puțin riguros și mai mult sau mai puțin complet, al structurilor de raționare; ea devine știința căilor de generare, de ordonare și de
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
după care „se fabrică“ produsul gândirii metalogice, drept mod al raționării valide. Ca atare, În orizontul inteligenței artificiale, logica nu mai este un inventar, mai mult sau mai puțin riguros și mai mult sau mai puțin complet, al structurilor de raționare; ea devine știința căilor de generare, de ordonare și de omologare a structurilor raționamentului, iar aceasta În acord cu o tradiție milenară, care - prin Philodem (secolul I Î. e. n.), prin Proclus (411 - 485), prin Raimundus Lullus (1234 - 1315), prin Thomas Hobbes
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
de aptitudini primare, asemănătoare cu modelul cu 120 de factori al lui Guilford, dar mai puțin complexă. Lista alcătuită de Cattell cuprinde următoarele aptitudini primare: verbală, numerică, spațială, viteza de percepție (identificarea figurală), viteza de concluzionare (cunoașterea vizuală, percepția gestaltică), raționarea inductivă, raționarea deductivă, memoria mecanică, cunoașterea și îndemânarea mecanice, fluența vorbirii, fluența ideației, concluzionarea restructurantă (flexibilitatea concluzionării), raportul dintre flexibilitate și fermitate (originalitate), coordonarea motoare generală, abilitatea manuală, sensibilitatea la înălțimea și tonul muzicii, capacitatea de reprezentare prin desen, fluența
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
primare, asemănătoare cu modelul cu 120 de factori al lui Guilford, dar mai puțin complexă. Lista alcătuită de Cattell cuprinde următoarele aptitudini primare: verbală, numerică, spațială, viteza de percepție (identificarea figurală), viteza de concluzionare (cunoașterea vizuală, percepția gestaltică), raționarea inductivă, raționarea deductivă, memoria mecanică, cunoașterea și îndemânarea mecanice, fluența vorbirii, fluența ideației, concluzionarea restructurantă (flexibilitatea concluzionării), raportul dintre flexibilitate și fermitate (originalitate), coordonarea motoare generală, abilitatea manuală, sensibilitatea la înălțimea și tonul muzicii, capacitatea de reprezentare prin desen, fluența exprimării, viteza
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
provocarea manifestărilor socialului ș.a.m.d. Indiferent de varietatea tipurilor de metode, spune același J. Plano, metoda științifică presupune următoarele momente: v identificarea clară a problemei ce trebuie cercetată; v formularea unei ipoteze ce exprimă o relație între variabile; v raționare deductivă atentă în ceea ce privește ipoteza pentru a investiga implicațiile problemei: stabilirea tehnicilor și procedeelor aferente; v culegerea de date pentru testarea empirică a ipotezei; v analiza cantitativă și calitativă a datelor; v acceptarea, respingerea sau reformularea ipotezei. Septimiu Chelcea clasifică metodele
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
nule: nu există legătură între factorul studiat și criteriul de raționament, pentru că testul statistic, construit plecând de la datele adunate, să permită calcularea probabilității, ca asocierea observată să survină numai din întâmplare. Propoziția: exista o asociere între factorul studiat și criteriul raționării constituie ipoteza alternativă. 5- Subiecții Protocolul trebuie să se prezinte:criteriile de includere care definesc principalele caracteristici ale populației implicate în studiu; - criteriile de excludere care definesc un subgrup de subiecți care nu satisfac criteriile de includere. 6- Mărimea eșantionului
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
o știință prin care se înțelege ceea ce e conform regulilor logicii, just) și „nominale”<ref id=”11”>Doina-Olga Ștefănescu ș. a. , op. cit.</ref>, care la rândul lor sunt „lexicale” (logica este știința care studiază legile și regulile fundamentale ale gândirii, ale raționării juste) și „stipulative” (logica = mod de gândire, temei, rațiune). După procedura de definire întâlnim în raționamentele logicii definiții: „prin gen proxim și diferență specifică” (logica este știința care studiază rațiunea), „operaționale”, „genetice”, „enumerative” și „ostensive” (logica o știință așa cum și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]