4,699 matches
-
Nu mai poate să-nțeleagă Ornicul din univers Cad semințele din lan Și le duce vântul hăt Pe o mare de omăt Unui negustor viclean Merge vara fără alibiu Cu trăsura după iarnă Pe când curge la povarnă, O șuviță de rachiu N-am să mai revin succint Peste câte sunt priveliști Și lăsate de izbeliști Într-un singur labirint De aceea mă întorc Și-mi stau singur împotrivă Latră câinii de parșivă Ziua neagră, la New York! Referință Bibliografică: Ziua neagră, la
ZIUA NEAGRĂ, LA NEW YORK de ION UNTARU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_neagra_la_new_york.html [Corola-blog/BlogPost/356781_a_358110]
-
cu glas doinitor, uscat de dor și de dragoste, nu tocmai de cănuță...! E-un voinic bănățean mândru și-nalt care cântă de tac ciocârliile iar câmpiile i se-ntind sub urme din capăt în capăt, ca voievodului. Cazanul de rachiu și canuța au intrat în poveste, mai mult decât uraniul Feldioarei, căci cine să mai coboare în subteran când n-au mai rămas pentru muncitori decât roadele prunului. Aceste smochine românești care au prefăcut satul în distilărie cu cazan de
PETRICĂ MÂŢU STOIAN. ARTISTUL ŞI CANUŢA MOŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396992221.html [Corola-blog/BlogPost/383440_a_384769]
-
cu cazan de împrumut și canuță testamentară! Ei, dar ia fiți atenți la cântecele de dragoste ale lui Petrică Mâțu Stoian și lăsați prunele la fiert. Ia fiți atenți la cântecele lui Petrică Mâțu Stoian, departe de comicul relatării povestei rachiului, la cultura folclorică, la etica, estetica, armonia melodică a cântecelor nepotului cu canuța din dar. Pe alocuri e aburul cazanului și crămăluiala mahmurului, dar în rest, cântecele artistului Petrică Mâțu Stoian sunt cântece de dor și de dragoste mare de
PETRICĂ MÂŢU STOIAN. ARTISTUL ŞI CANUŢA MOŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396992221.html [Corola-blog/BlogPost/383440_a_384769]
-
putere a unui pescar amator constă în legătura tainică dar indestructibilă pe care acesta o are cu un guru, un yoghin, o întrupare a zeului Triton care trăiește pe baltă dintotdeauna și care nu se hrănește decât cu tutun și rachiu dar știe totul despre întinderea de apă lângă care viețuiește și mai ales ce se întâmplă în afunduri. Este personajul, singurul, care îi dă de veste pescarului unde, când și cum trebuie să arunce momeala ca să prindă destul pește încât
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1436864256.html [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
și nici atunci nu prea... Deci, trecem peste! - Ar mai fi o condiție! Nu ai voie să bei decât apă și sucuri ori freșuri cum le zice acum la chestiile astea carbogazoase. Iar aici e cam nașpa că bere, vin, rachiu, nici măcar din acela de pufoaică cum ne place nouă, lulu, tată! La faza sta intru în trepidaj! Bă, nu se poate! Păi, atunci de ce mai trăiesc!? În consecință, ratez marea oportunitate de a-i stâlci mecla Marcelei fără riscuri, ba
URAAA! TREC LA ISLAM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1456479411.html [Corola-blog/BlogPost/383165_a_384494]
-
Doamne, așa ceva nu credeam că-mi va fi dat să văd ochilor vreodată! Nea Costică al lui Cârnu și cu Ion a lui Cioflâc , cu o sticlă de un litru si jumătate goală și o alta pe jumătate goală, de rachiu lângă ei, trăgeau la somn ca -n sânul lui Avram. Oamenii tot gustaseră până când ia prins flama. M-am speriat numai la gândul ce ar fi putut pății pescarii ăștia, prieteni ai lui Bachus! Balta colcăia de șerpi. Puteau să
PESCĂREASCĂ de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1440500723.html [Corola-blog/BlogPost/369486_a_370815]
-
mele, cum că ar fi putut să le intre un șarpe în gură, așa auzisem și eu că au mai pățit alții, am primit o replică plină de haz: - Lasă, domne, că nu ne intră în gură, că noi băurăm rachiu și nu lapte, ce Dracu! Strașnici pescari! Încă mai aveau tăria de a face haz de necaz! Ilie Firtat Referință Bibliografică: Pescărească / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1698, Anul V, 25 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright
PESCĂREASCĂ de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1440500723.html [Corola-blog/BlogPost/369486_a_370815]
-
cu apă chioară, Da' el, se bălăcea, fără gargară, Era-n apele lui de fericit, Născut parcă pentru a doua oară! Dar când l-a pus din nou, la fel de viu, Cu două dește fine, delicate, În păhărelul mic plin cu rachiu, La fund, ușor, al dracu' nașparliu, Căzu din prima clipă drept pe spate Mortal, și tânăr, nicidecum puriu! Deci pentru noi, atuncea, ca minori, Am înțeles, fi'nd clar și demonstrat, O chestie ce și-azi mă iau fiori: Toți
EFECTUL MORTAL AL ALCOOLULUI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 by http://confluente.ro/Efectul_mortal_al_alcoolului_valeriu_cercel_1370555149.html [Corola-blog/BlogPost/346273_a_347602]
-
acoperire, că altminteri se ia baițul. Pe urmă nu mai ai decât de șters cu o bucată de stofă, dar nu sintetică și să vezi ce culoare moale, mătăsoasă, caldă vei avea pe toată suprafața. Plătesc, torn două păhărele de rachiu dar nu bea. În schimb are numai cuvinte de laudă pentru dulceața de coarne de care nu mai mâncase niciodată. - Poate s-ar fi ales ceva de capul meu dacă mă țineam de desen. Dar așa... Sau poate că n-
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_15.html [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
2011 Toate Articolele Autorului Acest capitol face parte din romanul ANA, FIICA MUNTILOR, aflat in lucru. 3. Viitorul unui om, ca și al unei lumi, se construiește, nu se visează. Henri Nouwen Ana, fiica munților Vasile, prin capul căruia bâltâcâia rachiul, apăru iarăși printre prietenii lui de golit pahare, în birtul lui Nea Tase, un grecotei burtos, cu două rânduri de gușă, rătăcit de pe nu știa nimeni de unde și venit pe meleagurile prahovene. Birtul era o încăpere insalubră, îmbâcsită de fumul
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
ușa cu putere. Ajuns la poarta larg deschisă, îi trase cu tărie un picior, de se bălăngăni din balamale și o porni pe scurtătură, direct spre birtul de unde abia plecase. Simțea nevoia să-și omoare necazul în alte pahare cu rachiu, de parcă nu golise destule. Ajuns la bodegă, Tase cârciumarul se uită mirat la el și-l luă la rost. Știa că-i cu arțag, atunci când i se urca răchia la cap. - Ce-i, măi Vasile, ți-ai uitat cumva năravul
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
cap și, urând seară bună crâșmarului, porni spre ușa birtului. Se văzu afară, înconjurat de răcoarea amurgului ce se cobora de pe vârful munților, așezându-se peste Teșila. Aerul răcoros îi făcea bine. Parcă îi mai alunga aburii ridicați de tăria rachiului lui nea Tase. Pe deal se auzeau tălăngile vacilor ce se întorceau de la pășunat. Nici nu băgă în seamă țăranul care îi dădu binețe când trecu pe lângă el. Nu-i cunoștea pe toți sătenii. Fiind o fire mai retrasă, mai
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
o congestie pulmonară de toată frumusețea. Oricât s-au tot străduit medicii spitalului din Câmpina să-l pună pe picioare, nu au reușit. Cum era încăpățânat din fire, credea că se va vindeca la începutul răcelii cu o cinzeacă de rachiu fiert și cu piper, să scoată tot focul din el, apoi, văzând cum sănătatea lui a devenit tot mai șubredă, ajuns pe patul de spital sub îngrijirea medicilor, s-a dovedit a fi prea târziu. Pe 24 august moare, lăsând
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
blajin. Îndeplinea riguros toate dorințele tinerei doamne, venită în sat să-și ajute soacra, fiind convins că, pe lângă binele ce-l făcea ,nu rămânea nerăsplătit. Când venea cu ele de la păscut, la prânz sau seara, primea câte un șteofâlc de rachiu, scos de pe fundul butoiului Tomiței, că până în adânc, la lichidul mult dorit, tâlvul nu mai ajugea. O sticluță, un deț , un țoi legat la gură cu un fir de ață se introducea pe vrana butoiului, se scufunda în lichidul rămas
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494597104.html [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
beriță, pe terasă, unde malformatul ăsta se mai oprește câteodată și cere apă minerală, îi spuneam destul de îngrijorați: - Măi, omule, trebuia s-o iei și tu progresiv, ca noi toți, întâi cu droguri mai ușoare, fumat, băutură, de la bere la rachiu de pufoaică, sau hai, la spirt medicinal strecurat prin pâine, sprayuri deodorante, alcool etilic dres cu zahăr ars, da’ câte variante nu aveai, mai apoi la inhalat prenadez, sau aurolac și dacă tot nu te satisfăcea, puteai trece la fumat
UN ET PRINTRE INTELECTUALI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420654920.html [Corola-blog/BlogPost/376644_a_377973]
-
i se pună coroana pe cap, de la care se așteptau multe. În anul 1781, o altă înrăutățire a țăranilor a însemnat și - Anularea dreptului de cârciumărit al iobagilor din Zlatna. Până la această decizie, aici, se putea vinde „acovita” - băutură de rachiu îndulcit cu miere. Și o altă „miedul” - băutură fermentată din miere. Astfel, la 24 mai 1782 la un târg din Câmpeni, moții au spart cu topoarele butoaiele arendașilor, înfruntând autoritățile. Vinovații principali fiind condamnați la moarte, iar alții la 25
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
e copilul nostru, trebuie să o iubești la fel ca pe celelalte, când o să vrea Dumnezeu o să avem și un băiat, spuse femeia lăcrimând. -Niciodată, auzi?... niciodată, pentru mine nu există, spuse Alexandru după ce bău cu sete din sticla cu rachiu, iar cu mâna stăngă strănsă-n pumn sparge oglinda de lăngă ușă. Magdalena tresare și se retrage cu copila-n brațe în fundul chilerului speriată. El o privește amenințător și părăsește încăperea înjurând printre dinți: -Dumnezeii mamii voastre, vă omor pe toți
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486165069.html [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
radio) L uni dimineață cârciuma era, ca de obicei, plină ochi. Gospodarii beau pe îndelete bere, cel mai probabil făcută din corcodușe, ca să-și mai alunge pârjolul cauzat de trăscăul din seara trecută. Unii mai curajoși se dregeau tot cu rachiu. Vorbeau despre muncile câmpului, creșterea șeptelului, depozitarea grânelor și altele, strict specifice vieții în rural. Erau desigur doar exerciții colocviale, pur teoretice, în totală contradicție cu ceea ce se putea vedea și prin geamurile nespălate ale prăvăliei, însă oamenii păstrau cu
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
sa de a bea moca era deja legendară. De data asta însă, moșul se duse cu pași apăsați la tejghea, se sprijini cu cotul de ea și comandă de parcă ar fi fost un bancher sub acoperire: - Stane, un țoi dă rachiu! Rapid! Stane, cârciumarul, privi prin arătare ca printr-una dintre ferestrele localului și nu i se mișcă nici măcar scobitoarea din gură. Știa ce hal de om este moșul! Chilipirgiu, cârcotaș, zgârcit și foarte neam prost. După ce bea de-i speria
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
vorbim de copiii și copilele ademenite prin tot felul de coclauri și ce se întâmpla cu ei nimeni nu voia să spună... Cu alte cuvinte, groaza intrase în sat și perspectivele erau sumbre. Parșivul de moș Cotârlă dădu peste cap rachiul, făcu semn să i se mai toarne unul, Stane, ca drogat, se execută și abia apoi își dădu un pumn în cap iar strigoiul spuse: - Băăă, eram io dimineață, așaa, în fundul curții ca tot omul și deodată aud fâșșș, fââșș
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
Nimeni nu mai știa ce este o cotigă, deci moșul nu mințea! După clipa de năuceală, începură discuțiile bine monitorizate de moș care, din când în când, răspundea unor întrebări adăugând și alte amănunte, dar numai după ce-și primea rachiul. Stane, bucuros nevoie mare, profită de ocazie și-și scoase pârleala pe mai mulți ani. Cum dezbaterile se prelungiră până spre prânz, la cârciumă a ajuns și părintele Gligor de la Stratenie care a declarat că nu este vorba de nici un
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
sa de a bea moca era deja legendară. De data asta însă, moșul se duse cu pași apăsați la tejghea, se sprijini cu cotul de ea și comandă de parcă ar fi fost un bancher sub acoperire:- Stane, un țoi dă rachiu! Rapid!Stane, cârciumarul, privi prin arătare ca printr-una dintre ferestrele localului și nu i se mișcă nici măcar scobitoarea din gură. Știa ce hal de om este moșul! Chilipirgiu, cârcotaș, zgârcit și foarte neam prost. După ce bea de-i speria
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
vorbim de copiii și copilele ademenite prin tot felul de coclauri și ce se întâmpla cu ei nimeni nu voia să spună... Cu alte cuvinte, groaza intrase în sat și perspectivele erau sumbre.Parșivul de moș Cotârlă dădu peste cap rachiul, făcu semn să i se mai toarne unul, Stane, ca drogat, se execută și abia apoi își dădu un pumn în cap iar strigoiul spuse:- Băăă, eram io dimineață, așaa, în fundul curții ca tot omul și deodată aud fâșșș, fââșș
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
Nimeni nu mai știa ce este o cotigă, deci moșul nu mințea! După clipa de năuceală, începură discuțiile bine monitorizate de moș care, din când în când, răspundea unor întrebări adăugând și alte amănunte, dar numai după ce-și primea rachiul. Stane, bucuros nevoie mare, profită de ocazie și-și scoase pârleala pe mai mulți ani.Cum dezbaterile se prelungiră până spre prânz, la cârciumă a ajuns și părintele Gligor de la Stratenie care a declarat că nu este vorba de nici un
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
de bunăstare, prea mulți trăesc afară. Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine, Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară. Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara lor se schimbă, Ca în belșug să-și crească
ROMÂNII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_susnea_1450717354.html [Corola-blog/BlogPost/377765_a_379094]