1,183 matches
-
astfel, cartea sa este un titlu de bibliografie prețios și un model de critică tare, academică, elitistă, cum se practică tot mai rar la noi în ultima vreme. Filmul întoarcerii acasă Pe 8 aprilie 2007 se stingea din viață Petre Rado, critic de film, emigrat în Statele Unite, cu aproape un sfert de veac în urmă. Vestea morții lui nu a făcut vâlvă în mediile culturale de la noi, dar i-a tulburat pe câțiva dintre bunii săi prieteni, Norman Manea, Gabriela Adameșteanu
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
dar i-a tulburat pe câțiva dintre bunii săi prieteni, Norman Manea, Gabriela Adameșteanu, Andrei Șerban sau George Banu, nume mult mai cunoscute marelui public decât autorul volumului Labirintul umbrelor: Expresionismul în cinema. Cel mai recent volum al lui Petre Rado este publicat postum, sau, după cum afirma Carmen Firan în introducere, "apare mai devreme decât era plănuit și în același timp prea târziu". Trebuie spus de la bun început că Iarba verde dintre case este un volum (re)compus și eterogen. Întâlnim
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
interviuri și texte memorialistice, care, la prima vedere, sunt așezate destul de haotic și fără discernământ. Pe parcursul lecturii însă, texte care, la un moment dat, au fost doar o simplă reacție (critică) în fața faptelor artistice sau de viață cu care Petre Rado era contemporan (filme, expoziții, aniversări etc.) capătă acum un nou sens și pot fi citite printr-o nouă grilă, aceea a unui discret simț patriotic. După ce decenii de comunism au transformat patriotismul într-o vorbă goală, pentru ca tranziția incertă și
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
grilă, aceea a unui discret simț patriotic. După ce decenii de comunism au transformat patriotismul într-o vorbă goală, pentru ca tranziția incertă și globalizarea accentuată să trimită conceptul definitiv pe un raft lăturalnic al gândirii cetățeanului de rând, textele lui Petre Rado apar ca o ciudățenie minunată. Scrisul său, de la cronicile la peliculele noului val de regizori români, la eseurile variate care au o cât de mică legătură cu spațiul românesc, dă la iveală o preocupare vie și intensă pentru cultura, limba
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
minunată. Scrisul său, de la cronicile la peliculele noului val de regizori români, la eseurile variate care au o cât de mică legătură cu spațiul românesc, dă la iveală o preocupare vie și intensă pentru cultura, limba și istoria României. Petre Rado vorbește despre România și despre români cu multă căldură, păstrân--du-și în același timp intactă obiectivitatea. Criticile aduse unui sistem înapoiat care refuză să se reformeze sunt numeroase. Petre Rado se comportă ca un părinte care își dojenește copilul tocmai pentru că
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
preocupare vie și intensă pentru cultura, limba și istoria României. Petre Rado vorbește despre România și despre români cu multă căldură, păstrân--du-și în același timp intactă obiectivitatea. Criticile aduse unui sistem înapoiat care refuză să se reformeze sunt numeroase. Petre Rado se comportă ca un părinte care își dojenește copilul tocmai pentru că îi dorește binele. Patriotismul său exclude ochii închiși în fața realităților concrete și neplăcute. Revenit în țară după 23 de ani, Petre Rado revede Bucureștiul natal cu nostalgie detașată, cu
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
refuză să se reformeze sunt numeroase. Petre Rado se comportă ca un părinte care își dojenește copilul tocmai pentru că îi dorește binele. Patriotismul său exclude ochii închiși în fața realităților concrete și neplăcute. Revenit în țară după 23 de ani, Petre Rado revede Bucureștiul natal cu nostalgie detașată, cu mari regrete și mici bucurii: Nu, Bucureștiul pe care l-am regăsit, orașul fizic, nu e chiar metropolisul modern, vibrant și energic pe care mi-l descriseseră, de departe, mesajele entuziaste ale prietenilor
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
și strălucitor nu ascunde eficient zidurile cenușii, murdare și coșcovite ale majorității clădirilor, blocurilor și caselor particulare, tencuiala peticită, igrasia canceroasă a fațadelor, lipsa de logică edilitară a orașului" (p. 90). Oricine poate recunoaște în descrierea exemplară a lui Petre Rado spoiala care ne înconjoară și ne trimite direct la zicala cu gardul vopsit și leopardul aferent. Iarba verde dintre case nu e nici o carte importantă, nici o carte care să facă valuri, nici o carte care va ajunge la mulți cititori. E
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
Nu sînt supuse supravegherii vamale bunurile aflate în unitățile specializate pentru vînzarea cu plata în valută, precum și cele care au fost vîndute cu plata în valută. Articolul 137 Unitățile vamale care funcționează în porturi exercita supravegherea în incinta și în radă acestora, asupra ambarcațiunilor, pontoanelor, precum și asupra bunurilor persoanelor care intră, ies sau își desfășoară activitatea în aceste porturi. Unitățile vamale care funcționează în punctele rutiere, aeroporturi și stațiile de cale ferată exercita supravegherea în aceste incinte. Pe cale ferată, supravegherea vamală
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
de puncte, iar Rapid este pe poziția a cincea, cu 45 de puncte. În alte două partide disputate astăzi Pandurii nTârgu Jiu - Astra Ploiești 1-0 (Voiculeț 83) și FC Brașov - CFR Cluj 2-2 (Ilyeș 64, Distefano 79 / E. Kone 16, Rada 77).
Rapid produce prima înfrângere a Timişoarei din actualul sezon, scor 3-2. Şumudică demisionează () [Corola-journal/Journalistic/77072_a_78397]
-
de nu li-i putea duce...! (Către Pitac) Și ce poftește cuvioșia sa? PITAC: Nu poftește nimic altceva decât să facă minuni. NIȚĂ: Să facă... ce? Vorbește mai lămurit. Ori ai început să bați câmpii! Ce fel de minuni? BABA RADA (nu mai are răbdare să tacă): Minuni ca toate minunile, părințele. Ce te miri așa sfinția ta? Și nu numai una. Iac-aici, în cămăruța de-alături, intră cel cu durerea și iese întreg și teafăr, ca din cutie. NIȚĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Și nu numai una. Iac-aici, în cămăruța de-alături, intră cel cu durerea și iese întreg și teafăr, ca din cutie. NIȚĂ: Ei taci! Și cam pe cine l-a aranjat în ăst fel cuvioșia sa, babă Radă? BABA RADA: Iaca-ți spun. Mai întâi și-ntâi pe Lina Todiresii, care-o adusese mă-sa astă iarnă la sfinția ta să-i cetești de ducă-se pe pustii... de era să moară de tot mai pe urmă, c-au apucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Sandu Țurlacu, socrul lui Ilie Frăsulea din Gura Văii, că venise într-o daravelă cu niște buci pe care să-i tragă Zoița la piepteni. Și a poftit să-l vindece de nevoile bătrâneții, că era căzut de tot... BABA RADA: Și-acu' cică umblă moșneagul ca un buhai pe ulițele satului, de nu mai poate trece nici o muiere de răul lui... BABA LUȚA: Iară baba i-a murit anțărț, de Schimbarea la față... PITAC: Zice că-l cheamă Sisoe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Iaca se ruga și el pentru amărâta aceea lipsită de vedere. NIȚĂ (spre ea): Nu te-am întrebat pe tine. Ce te vâri în vorbă ca musca-n coada calului? Nu-ți ajunge că mi l-ai adus aici? BABA RADA: Și ce ai sfinția ta în contra dacă sfinția sa face minuni? NIȚĂ: Minuni, ai? (face un pas spre Sisoe) Și cu ce drept vii cuvioșia ta să faci minuni în parohia mea? Ai vreo îndreptare de la mitropolie, ceva? Ia spune-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
a plăcea cuvioșiei tale minunea ce are a-ți dovedi el, apoi nu mai sunt minuni nici în cer, nici pe pământ! (Pleacă amândoi. Babele se întorc în odaia lor. Sisoe pune din nou mâna pe capul babei Fira.) BABA RADA (către odaia lui Sisoe): Hai odată, Firo, ce ciorile, tot n-ai isprăvit? BABA LUȚA (la fel): Ai pus gabja pe sfinția sa și nu te mai dai dusă de-acolo, parcă ar fi uns cu miere... ILINCA: Ia lăsați-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ta ești mai tare în măsele... SISOE (întoarce capul cu dezgust): Smochine? Umblă sănătoasă, babo, și cată-ți pe altul care să râvnească la smochinele dumitale... Că eu... (face semn că-i sătul până în gât. Fira iese, foarte nefericită) BABA RADA: Tiii, că bine zici! Cuviosul o fi flămânzit, bietul, după câte minuni a făcut pe inima goală. Cap la noi, măi femei, să lăsăm cogemite sfântul să se întindă de foame... BABA SAFTA: Chiar așa! Ia vezi, Ilincă, vezi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
îl duc numaidecât dacă nu-ți place. (iese, către babe) Ați auzit? Nu vrea lapte și gata! Dacă mai zăboveam o clipită cred că mi l-ar fi turnat în cap... Nu știu ce-o fi având cu laptele... BABA RADA: O fi ținând post... BABA FIRA: Da' nici smochinele mele nu i-au plăcut! BABA LUȚA: I-o fi poftind inima la altceva, la acritură, la sărătură, mai știi? Că doar cu lapte și cu smochine nu mai face el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
tot acuma să-mi vii cu mâncare creștinească, să prindă cuviosul putere, sărăcuțul... Dă fuga...! ILINCA (spre Baba Fira): Mătușă. Hai cu mine să m-ajuți, că acuma vezi... (Ilinca și Fira ies. Celelalte trei babe trec la Sisoe) BABA RADA: Iaca, sfinția ta, îndata mare vin și bucatele. SISOE: Am auzit. Iară pe lângă acele murături despre care ziceai, mie nu-mi trebuie altă răsplată decât să mă pomeniți și să-mi puneți praznic la călindar. BABA LUȚA: Da' parcă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mai știi păcatul... BABA SAFTA: Și ai de gând sfinția ta să zăbovești mai mult pe la noi? SISOE: Va să zăbovesc atâta cât va fi de trebuință, că altă treabă n-am. Iară pe urmă plec în alte locuri. BABA RADA: Ba să stai aici fără grijă, că prilejuri de minuni se găsesc... S-a găsi și-un suflet de om să te grijească, să te spele, să te coase, să te hrănească, de nici nu-i băga se seamă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
aici. Și adevăr grăiesc ție, dacă mai zăbovește mult femeia aceea cu mâncarea, alta nu-mi rămâne decât să mă întorc în Rai pe calea cea mai scurtă. Și n-a mai avea cui purta de grijă după aceea... BABA RADA: Luță, dă fuguța, soro, că ești mai sprintenă, dă fuguța și vezi ce tot moșmodește Ilinca de nu mai vine. Nu de alta, da' se prăpădește sfinția sa de foame... BABA LUȚA (merge la ușa exterioară, o deschide, strigă): Ilincooo! Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Altă viață... (își face cruce, începe să mănânce) BABA FIRA: Ia haideți afară, că nu șade frumos să ne uităm în gura sfinției sale când mestecă. (ies toate, trag ușa dintre cele două odăi. Se așază care pe unde apucă) BABA RADA: Ilincă fato, ascultă ici cu bagare de seamă: mort-copt, trebuie să-l oprim pe sfinția sa aici, la noi! I-am strecurat eu o vorbă, dar trebuie să mă ajuți și tu cu fapta... ILINCA: Ce tot spui dumneata, mătușă? BABA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
tot ești vadană... BABA SAFTA: ... și gura lumii n-o astupă decât pământul! Unii și alții au început să clămpănească pe la dosuri cum că-ți cam dă târcoale ba jandarul Traian, ba dascălul Pitac, ba mai știu eu cine... BABA RADA: Așa că dacă se proțăpește cuvioșia sa aici, gata, le-ai pus pumnul în gură la toți! BABA FIRA: Apoi da! Și nici în pagubă nu poți fi, că nimeni nu-i așa gros de obraz să nu lepede ceva în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pune la loc) BABA LUȚA: Iară dacă-l scarmeni, și-l tunzi, și-l ghilești oleacă, eu mă bănui că nici n-arată prea rău, mititelul... BABA SAFTA: Ș-apoi mie mi s-arată a fi încă în putere... BABA RADA: Ce-are-a face asta la sfinția sa? L-a pus el pe picioare pe un hodorog ca Sandu Țurlacu... și-apoi pe-acela îl știu eu că nu făcea multe parale nici când era tânăr... Iară pentru sufletul sfinției sale n-a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
popa Niță, și nu s-a pune de pricină. BABA SAFTA: Pun și eu o vorbă la don' jandar Traian, că suntem oleacă de ciomtie... ILINCA: Vai de păcatele mele! Apoi sunt eu vrednică să-i stau alături sfinției sale? BABA RADA: De asta nu mă tem eu nici atâtica... Numai cât să-l ții din scurt, să n-o ia razna cu minunile, că de la un loc încolo bărbatu-i tot bărbat, cât ar fi el de sfânt, și tu rămâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
don' șef, e sfântul nostru și nu te lăsăm să ni-l iei! DUMITRAȘ: Hai-hai, Ilincă... Te mănâncă chelea, așa-i? Bag samă că v-ați tocmit ajutoare la dânsul. Te pomenești că vreți să vă-ncontrați cu mine... BABA RADA: Nu vă puneți, soro, cu stăpânirea, că-i mai rău! Lasă să-l ia dacă așa-i porunca, ce-o să-i facă. Sfânt nu-i el? Face o minune și scapă... NIȚĂ: Mai vedem noi... BABA SAFTA: Așa părințele... Luați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]