285 matches
-
încărcare, nu se pot dirija zonele plastice către capete, se admite formarea zonelor plastice la distanță față de capetele grinzii, dacă rotirea corespunzătoare deplasării așteptate la starea limită ultimă în aceste zone plastice este mai mică sau egală cu 0,01 radiani. (10) Prin excepție de la (3) , la structurile cu un singur nivel, în situația în care prin situația particulară de alcătuire și încărcare a cadrului nu se poate dirija articulația plastică către capătul uneia sau mai multor grinzi, se admite
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
un adevărat spectacol jocul luminii în natură. În timp ce lumina încerca să cucerească orice unghi pitit în întuneric, eu mi-am întors privirile spre merii ce își etalau fructele verzi așteptând soarele să le îmbujoreze fețele și mi-am amintit de Radian. În vara anului trecut, pe data de trei iulie, un copil de zece ani a pătruns în grădina cu mere și a început să adune fructele crude din copaci. Poate ar fi reușit să le adune pe toate până seara
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
mere pentru bunicul lui, Iancu, care e grav bolnav. Mi-a relatat și câteva frânturi din viața lui. Bunica băiatului știa să prepare oțet de mere cu miere de albine și mulți ani acest medicament i-a făcut bine bătrânului. Radian nu și-a cunoscut niciodată părinții. A fost crescut de bunicii din partea tatălui încă din primele zile de viață. Mama lui a plecat departe după ce i-a dat naștere, bunicii nu i-au spus unde, iar tatăl lui are o
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
din partea tatălui încă din primele zile de viață. Mama lui a plecat departe după ce i-a dat naștere, bunicii nu i-au spus unde, iar tatăl lui are o altă familie, într-o altă localitate. Pentru a-și ajuta bunicul, Radian a plecat de acasă. A motivat că merge la joacă cu prietenii. A ascuns adevărul pentru prima dată în viața lui, în favoarea unui scop nobil. Bunica a zâmbit că într-un final băiatul acceptă să abandoneze responabilitățile ce și le-
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
lui, în favoarea unui scop nobil. Bunica a zâmbit că într-un final băiatul acceptă să abandoneze responabilitățile ce și le-a asumat și se întoarce pentru o clipă în lumea plină de zâmbet a copilăriei, dar nu a fost așa. Radian nu și-a mai ajutat în acea zi bunicul să coboare din pat, nu i-a mai oferit sprijinul la fiecare pas șovăielnic, pentru că a plecat să caute mere, avea o altă responsabilitate. Cu o zi înainte, Marius, vecinul lor
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
în care nucul aducea rod bogat, iarna era tare grea. Se pare că nucul respecta credința populară a zonei conform căreia, iernile se dovedeau a fi geroase și cu multe precipitații, dacă nucii erau încărcați de rod. În ziua când Radian s-a aflat în grădina cu meri, pârâul Scoarța părea să se ia la întrecere cu focul ceresc. Cu cât soarele devenea mai fierbinte, cu atât mai mult apa își trimitea unda de răcoare peste întreaga natură ce-și avea
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
-și umple coșul cu mere, pe urmă l-am ajutat să-l transporte în oraș. Nu știu ce a făcut cu merele, nici nu l-am întrebat când l-am reîntâlnit în toamnă. Printre bobocii clasei a V-a se afla și Radian. Eu urmam să-i fiu profesoară. A venit în acel septembrie însoțit de bunica lui, o bătrână îmbrăcată în negru. Cromatica îmbrăcămintei și umbra de pe chipul ei mi-au dat de înțeles că bătrânul a murit. Ieri, în grădina cu
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
umbra de pe chipul ei mi-au dat de înțeles că bătrânul a murit. Ieri, în grădina cu meri, în timp ce razele soarelui încercau să cucerească rădăcinile alunecând printre crengi și frunze, mângâind fructe și păsări, mi-am amintit de afecțiunea lui Radian pentru cel care i-a fost bunic și tată. Prin merele încă necoapte copilul și-a arătat recunoștința și dragostea pentru cel care l-a crescut. Era și el asemenea luminii ce încerca să cucerească rădăcinile arcuindu-se prin frunze
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
cucerească rădăcinile arcuindu-se prin frunze și ramuri. Așa cum lumina reușește după mai multe încercări să prindă de picior câte o rădăcină, să străbată cele mai dese păduri și să trezească mugurii vieții spre a gusta vara, tot așa și Radian a reușit să demonstreze prin gestul lui că dragostea nu are niciun stăvilar. Ea curge asemenea luminii și se revarsă peste toate. Acolo unde unghiul este ascuțit și peștera stâncii întuneacată lumina insistă și câștigă într-un final bătălia. Acolo
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
Forms in Stories. "Poetics" 9:87-98. Jolles, André. 1956. Einfache Formen. Halle: M. Niemayer. Kayser, Wolfgang. 1958. Wer erzählt den Roman? In Wolfgang Kayser. Die Vortragsreise: Studien zur Literatur, pp. 82-101. Bern: Francke Verlag. [Kayser. 1979. Determinarea autorului. Trad. H.R. Radian. In Opera literară. O introducere în știința literaturii, pp. 60-74. București: Univers.] Kerbrat-Orecchioni, Catherine. 1980. L'Enonciation: De la subjectivité dans le langage. Paris: Armand Colin. Kermode, Frank. 1967. The Sense of an Ending. New York: Oxford University Press. Kintsch, Walter, Teun
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Constantin, Pedagogie, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Iași, Polirom, 2002 Ezechil, Liliana, Prelegeri de didactică generală, Editura Paralela 45, 2003 Huizinga, Johan, Homo ludens. Încercare de determinare a elementului ludic al culturii, Traducere din olandeză de H. R. Radian, Cuvânt înainte de Gabriel Liiceanu, București, Humanitas, 2003 Mitu, Florica; Antonovici, Ștefania, Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar, Ediția a 2-a, revizuită, București, Humanitas Educațional, 2005 Moise, Constantin, Metodele de învățământ, în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Literatura pentru copii, București, Editura Albatros, 1988 Hobjilă, Angelica, Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2003 Huizinga, Johan, Homo ludens. Încercare de determinare a elementului ludic al culturii, Traducere din olandeză de H. R. Radian, Cuvânt înainte de Gabriel Liiceanu, București, Humanitas, 2003 Jurcău, Nicolae; Megieșan, Gabriela Maria, Psihologie generală și a dezvoltării, Cluj-Napoca, Editura U. T. Pres, 2001 Kelemen, Gabriela; Leucea Ilica, Laurențiu Iulian; Cozma, Janina; Sorițeu, Emilia (coord.), Psihopedagogie preșcolară și metodica activităților în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Iași, 1993 51. Blaise Pascal, Cugetări, Aion, Oradea, 2000 52. Platon, Opere VII (Philebos, Timaios, Critias), Editura Științifică, București, 1993 53. Marcel D. Popa, Horia C. Matei, Mica enciclopedie de istorie universală, Editura științifică și enciclopedica, București, 1983 54. H.R. Radian, Cartea proporțiilor, Editura Meridiane, București, 1981 55. Hieronymus Reussner, Pandora (die edelste Gabe Gottes), Basle, 1582 56. Alexander Roob, The Hermetic Museum: Alchemy & Mysticism, Benedikt Taschen Verlag, Köln, 1997 57. R. Samuel, Die poetische Staatsund Geschichtsauffassung Friedrichs von Hardenbergs (Novalis
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și semi-triunghi (gr. hemitrígonon) (scalenul) au fost împrumutați din pitagorism de Platon, altminteri fiind neobișnuiți (se mai întîlnesc numai în Timaios 54 B). S-a arătat nu demult că aceste construcții au mari afinități cu secțiunea de aur. (Vezi H.R. Radian, Cartea proporțiilor, 1981: în cap. "Triunghiul dreptunghic isoscel", p. 68, fig. 13, se demonstrează această afinitate prin utilizarea unui pătrat cu latura construită dintr-o ipotenuza și înscrierea lui pe diametrul unui cerc; cf. Filosofia greacă pînă la Platon, vol
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Petre Chiricuță, „Apărarea are cuvântul”, „Gazeta”, 1934, 134; D. St. Rădulescu, Petre Bellu, „Apărarea are cuvântul”, „Naționalul nou”, 1934, 88; Vlaicu Bârna, Un scriitor umanitarist: Petre Bellu, „Umanitatea”, 1934, 1; Is.[abela] Sadoveanu, Povestitori, ALA, 1934, 721; E. R. [Emanoil Radian], Petre Bellu, „Apărarea are cuvântul”, FRZ, 1934, 8; AL. Iacobescu, Dar altă ediție?, „Jurnalul”, 1934, 25; Eugen Constant, „Apărarea are cuvântul” de Petre Bellu, „Meridian”, 1934, caiet 6; Ghiță Popescu, Petre Bellu, „Cazul doamnei Predescu”, RVM, 1935, 18-20; Adrian Verea
BELLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285693_a_287022]
-
FAPTA, publicație apărută la București, săptămânal, de la 11 octombrie până la 24 decembrie 1930, având subtitlul „Revistă de luptă democrată”. Prim-redactor este Eugen Titeanu, iar redactori - C.I. Pancu, R. Patrulius, S. Șerbescu, Al. Radian. Continuând programul „Faptei” din anii 1919-1920, revista își propune ca „indiscutabila preeminență a chestiunii morale” să fie „adevărul care trebuie să ne călăuzească pe toți”. Publicația este interesantă prin colaboratorii ei, tineri ai unei generații de intelectuali nonconformiști, dornici de
FAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
mort pe front. SCRIERI Pe malul fluviului, departe..., București, 1968. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Pe malul fluviului, departe...”, RL, 1968, 3; Cornel Ungureanu, „Pe malul fluviului, departe...”, O, 1968, 12; Nicolae Prelipceanu, „Pe malul fluviului, departe...”, ST, 1969, 1; Sanda Radian, „Pe malul fluviului, departe...”, VR, 1969, 2; Carmen Cociu, „Pe malul fluviului, departe...”, IL, 1969, 4; Ermil Rădulescu, „Pe malul fluviului, departe...”, AST, 1969, 5; Popa, Ist. lit., II, 894; Vasile, Proza, 263-266. O.S.
STOIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289947_a_291276]
-
fi prefăcute în obiecte de contemplație, în valori spirituale de circulație." Nu cu mult diferit, după cum ne demonstrează autorul eseului, au stat lucrurile în cazul lui Eminescu. Despre traducerea poemelor, numai de bine; atît cele din portugheză, aparținînd lui H.R. Radian și Aurel Covaci, cît și cele din română ale lui Victor Buescu și Carlos Queiroz au deja o vîrstă venerabilă, așa încît le putem considera, de pe acum, "canonizate". Notă aparte face transpunerea de dată mai recentă (1998), a Luceafărului în
O ediție bilingvă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14992_a_16317]
-
versiunea lui Dinu Flămând, completează sumarul revistei, care mai cuprinde articole cu caracter politic, istoric, documente, știri din actualitatea teatrală, revista presei, o cronică cinematografică, comentarii sportive, curiozități, reclame, ilustrații. Alți colaboratori: Dorin Prunilă, Adrian Matache, Nicolae Boca, H. R. Radian, Iuliu Bud, Aurel Pop. M. W.
SOLSTIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289789_a_291118]
-
Stoienescu, N. I. Porfiriu (sub pseudonimul Escamillo), Ion Scurtu, Ion C. Bacalbașa, Radu Corbea, Z. C. Arbore, Ion Lupu, Ilie Bărbulescu, C. I. Dicescu, Ion Rădulescu-Joldea, Al. Filipescu, Ion Gorun, Ion D. Filitti, Emil Isac, C. Stere (rar, în 1915), I. Radian. O rubrică permanentă, „Săptămâna literară”, ce cuprinde însemnări și recenzii, este asigurată în 1910-1912 de Ion Scurtu. Cronica teatrală, la început nesemnată, este ținută de N. Pora și Ion C. Bacalbașa, apoi de Tudor Arghezi (printre altele, la spectacolele cu
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
1936). Sunt, de asemenea, apreciați în articole omagiale domnitorul Constantin Brâncoveanu, Vasile Conta, Ion Pillat, I. Al. Brătescu-Voinești, Gib I. Mihăescu, Nicolae Paulescu ș.a. Radu Donici traduce Poveste tristă de Crăciun de F. M. Dostoievski și Răzbunătorul de A. P. Cehov, Caterina Radian transpune din Gabriele D’Annunzio și Luigi Pirandello, Vintilă Horia dă versiunea Fiul tatălui, după Giovanni Papini, George Vaida se oprește la poezia lui Paul Verlaine și tălmăcește Cântec de toamnă, iar George Fonea transpune Prefață de Paul Claudel. Semnificativ
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
un imens rău pacificării spiritelor, ce trebuie desăvârșită în Transilvania” (În prag de drum). Sunt prezenți cu versuri Vlaicu Bârnă, Lucian Valea, Petre Păscu, Traian Dragoș, Ion N. Voiculescu, Virgil Olteanu, iar articole de critică și istorie literară semnează Emanoil Radian, Nicolae Albu, Victor Papilian, Al. Cerna-Rădulescu, Corneliu Maior. Ț. Ț. mai găzduiește articole politice, un interviu cu Tudor Arghezi, cronici teatrale, epigrame. Alți colaboratori: Aurel Tita, Mircea Pavelescu, Nic. Negulescu, C. Cristobald, N. Hanganu, Vasile Netea. A. P.
TRIBUNA TRANSILVANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290262_a_291591]
-
Cartea cu sânge, pâine și cocs, București, 1945; Franța în patru anotimpuri, București, 1967; ed. 2, Cluj-Napoca, 1980; Viscolul și armonia, București, 1967; Zbor prin subcuvinte, Cluj-Napoca, 1974; Artere de taină, Cluj-Napoca, 1979; Cânepa iubirii, București, 1982. Repere bibliografice: Emanoil Radian, „Cartea cu sânge, pâine și cocs”, „Tribuna Transilvaniei”, 1946, 14; Al. Piru, „Cartea cu sânge, pâine și cocs”, „Tinerețea”, 1946, 35; Dan Petrașincu, „Cartea cu sânge, pâine și cocs”, „Dreptatea nouă”, 1946, 232; Ion Oarcăsu, „Franța în patru anotimpuri”, TR
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
Zofia Nalkowska, Profesorul Spanner, București, 1956 (în colaborare cu Dan Telemac); Georges Sadoul, Charlot, București, 1956; Frida Vigdorova, Drumul în viață, București, 1956 (în colaborare cu Natalia Stroe); Jorge Amado, Subteranele libertății, I-III, București, 1957 (în colaborare cu H. Radian); Yves Montand, Cu inima plină de soare, București, 1957; Danuta Bienkowska, Pe urmele cuiburilor de vulturi, București, 1958 (în colaborare cu Rodica Ciocan); A. Gracev, Tainele lacului roșu, București, 1958 (în colaborare cu N. Bocunescu); Ivan Olbracht, Haiducul Nikola Suhai
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Nikola Suhai, pref. Constantin Măciucă, București, 1958 (în colaborare cu Ihor Lemnâi); Valentin Ovecikin, O primăvară buclucașă, București, 1958 (în colaborare); Jurnalul Annei Frank, pref. S. Damian, București, 1959; Pagoda vieții veșnice (Culegere de povestiri ale scriitorilor chinezi), pref. Sanda Radian, București, 1959 (în colaborare cu N. Bocunescu); Karel Capek, Opere alese, vol. I: Război cu salamandrele. Hordubal, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, 1961 (în colaborare cu Mihai Pop); Jan Drda, Orășelul de pe coline, pref. Georgeta Horodincă, București, 1961 (în colaborare cu
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]