182 matches
-
parfumat; are mare valoare economică. CIRC GLACIAR depresiune semisferică în etajul muntos, formată prin acțiunea de eroziune a ghețarilor situați pe versanți sau la obârșia văilor glaciare, zănoagă; sinonime: căldare glaciară, zănoagă. CLIMĂ media vremii, rezultată în urma interacțiunii dintre factorii radiativi, circulația generală a atmosferei și condițiile fizico-geografice; media vremii pe o perioadă lungă de timp și pentru o suprafață mai întinsă. COLA arbore de origine tropicală, cu înălțimi de 10 - 15 m, cu fructe albe sau roșii de mărimea unei
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
albumine serice (albumina serică bovină, ovalbumina). Studiul spectrofotofluorimetric al interacțiunii proteinelor cu liganzi specifici Considerații teoretice Diagrama Jablonski, prezentată în lucrarea Evidențierea procesului de denaturare termică a proteinelor, folosind metoda spectroscopiei de fluorescență, prezintă nivelurile energetice și schimbul de energie, radiativ și neradiativ, dintre acestea: absorbția unor fotoni, de pe starea electronică fundamentală, pe stări electronice excitate; emisia fluorescentă a unor fotoni, de pe starea electronică excitată singlet, S1, pe starea electronică fundamentală; emisia fosforescentă a unor fotoni, de pe o stare triplet, T
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
zăpezii, facilitându-se astfel acumularea, an de an, a zăpezii în aceste areale polare. Pierderea constantă de căldură prin intermediul radiației terestre va duce la înregistrarea unor temperaturi foarte scăzute, minimele lunare fiind înregistrate undeva înaintea echinocțiului de primăvară, după ce bilanțul radiativ a căpătat valori foarte mici în timpul nopții polare. Mediile termice anuale au valorile cele mai reduse în climatele reci, menținându-se aproape peste tot sub 0șC. Iernile sunt extrem de reci, generând amplitudini termice anuale destul de mari. Precipitațiile atmosferice la latitudini
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
1. Climatul polar este caracteristic Groenlandei interioare și Antarcticii, deasupra cărora se formează cele mai reci mase de aer (masele de aer arctic și antarctic). Acțiunea predominantă a acestor mase de aer rece pe tot parcursul anului, asociată unui bilanț radiativ negativ în cea mai mare parte a anului, determină înregistrarea unor temperaturi foarte scăzute. Temperaturile medii anuale înregistrate în Groenlanda interioară, de exemplu, sunt de cca.-30șC sau chiar -35șC, iar în Antarctica, de -50șC. Temperaturile medii lunare în lunile
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
intensității radiației solare în timpul verii (în condițiile unui grad mare de transparență a atmosferei, a unei durate mari a zilelor și a unei altitudini mari a reliefului), însă, ca urmare a valorilor ridicate ale albedoului din zona calotei glaciare, bilanțul radiativ are valori extrem de mici (peste 80% din radiația primită fiind reflectată). Pe spații restrânse, unde suprafața activă este reprezentată de stânci care ies deasupra calotei de gheață, bilanțul radiativ poate înregistra valori mai mari, determinând topirea zăpezii în zona acestor
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
urmare a valorilor ridicate ale albedoului din zona calotei glaciare, bilanțul radiativ are valori extrem de mici (peste 80% din radiația primită fiind reflectată). Pe spații restrânse, unde suprafața activă este reprezentată de stânci care ies deasupra calotei de gheață, bilanțul radiativ poate înregistra valori mai mari, determinând topirea zăpezii în zona acestor petece de piatră. La nivelul pietrei încălzite temperatura poate crește până la 35șC, însă, ca urmare a valorilor deosebit de mari ale gradientului termic vertical în stratul de aer inferior, la
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de acțiune a acestor vânturi reci, ce variază între 600-800km. b. Climatul polar oceanic se întâlnește în forma cea mai tipică în zona Oceanului Înghețat de Nord, unde suprafața oceanului este acoperită cu ghețuri permanente. În această situație, valorile bilanțului radiativ sunt extrem de reduse, apropiindu-se de zero. Doar în unele regiuni periferice ale mărilor din Bazinul Arctic valorile bilanțului radiativ sunt ceva mai ridicate. Față de climatul polar continental, climatul polar oceanic se caracterizează prin valori ceva mai ridicate ale temperaturii
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
tipică în zona Oceanului Înghețat de Nord, unde suprafața oceanului este acoperită cu ghețuri permanente. În această situație, valorile bilanțului radiativ sunt extrem de reduse, apropiindu-se de zero. Doar în unele regiuni periferice ale mărilor din Bazinul Arctic valorile bilanțului radiativ sunt ceva mai ridicate. Față de climatul polar continental, climatul polar oceanic se caracterizează prin valori ceva mai ridicate ale temperaturii aerului, puse pe seama prezenței oceanului care, deși la această latitudine nu are o influență prea mare asupra valorilor termice, totuși
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
menținând climatele reci și climatele Terrei, în ansamblu, în limitele cunoscute astăzi. Or, diminuarea suprafețelor acoperite cu gheață nu înseamnă altceva decât scăderea acestui albedou, modificând astfel chiar albedoul mediu al planetei, lucru care se materializează apoi prin sporirea bilanțului radiativ și deci accentuarea tendinței de încălzire climatică. Așadar, încălzirea climatică are ca efect scăderea albedoului, iar această scădere devine la rândul ei cauza pentru o încălzire climatică suplimentară! Nu e singurul exemplu de efect ce devine cauză, sau de consecință
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
nucleu)- aflat într-o sferă de rază 250.000 Km, cuprinde plasmă solară, cu temperaturi ce ating 15 milioane șC, iar hidrogenul este transformat în heliu prin fuziune nucleară; are un diametru de 27 de ori diametrul Pământului ; 2. zona radiativă - cuprinsă între nucleu și zona convectivă, unde energia generată migrează sub formă de fotoni (particule de lumină) și se răcește; fotonii interacționează permanent cu materia, pe traiectorii aleatorii și au nevoie de un milion de ani pentru a ieși din
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
fel lungimea mediului activ devine de câteva ori mai mare decât lungimea reală. Oglinzile creează un rezonator optic (cavitate optică rezonantă). Emisia stimulată de radiație poate să apară și la o joncțiune p-n, radiația provenind din procesul de combinare radiativă a electronilor cu golurile. Există laseri care au ca mediu optic activ nu un cristal, ci un gaz sau un amestec de gaze (laseri cu He-Ne, cu CO2 și multe altele). Principiul de funcționare este același cu cel al
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fapt, chiar organismele heterotrofe sunt capabile a realiza, dar în foarte mică măsură, un proces de asimilație, ca o consecință a unui mecanism de protecție față de radiația electromagnetică, folosind în acest scop melanina care, în ciclul circadian melaninăOX-melaninăRED, transformă energia radiativă absorbită în energie chimică [41] sau/și o folosește pentru însăși formarea melaninei din precursori organici oxidați [42]), denumit dezasimilație, organismele autotrofe îl dublează cu procesul de asimilație, care constă în producerea de substanță organică reducătoare din substanță anorganică oxidată
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
unei valori rH este deosebit de lesnicioasă și precisă, rezumându-se la alegerea și menținerea poziției relative a electrozilor în raport cu „incinta“ - reală sau fictivă - în care are loc procesul controlat. Detalii sunt disponibile în [1, 8]. 2.2.3.3. Modularea radiativă a rH-ului Exclusiv din interes științific, întrucât utilizarea unei astfel de metode de modulare redox se dovedește într’un caz concret prohibitivă - așa cum va rezulta din cele ce urmează - expunem un alt mod de modulare redox, bazat pe acțiunea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
trata astfel nu noțiunea generalizatoare de caracter redox, ci noțiunea de rH. În cadrul spectrului vizibil însă, acțiunea modulatoare redox rămâne totuși întotdeauna reductivă. Alte detalii, ca și un plus de argumentație, sunt disponibile în [2, 8]. Este evident că modularea radiativă, în condițiile de performanță ale surselor de radiație actuale, nu poate fi folosită în scopul deplasării rH-ului apei de răcire într’un sistem industrial concret. Pentru a obține în final un rH al apei în jurul valorii 20 - cât se
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mai precis inducerea mutagenezei pentru a le reduce șansele de existență sau/și efectul biocorosiv [16]. în ceea ce ne privește, această metodă potențială este complet inacceptabilă din mai multe motive. Este vorba de necesitatea menținerii acțiunii agentului mutagen - chimic sau radiativ - în permanență, oricât de riscantă ar fi această întreprindere, pentru a împiedica repopularea spațiului tehnologic cu omologii sălbatici ai organismelor mutante. Altă limită constă în caracterul aleatoriu al efectelor mutagene, implicit obținerea, de la un moment la altul, a altei palete
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
încrengătura Arthropoda (păianjeni) aerobioză - viață exclusiv dependentă de oxigenul molecular alelopatie - secreția de mesageri chimici care inhibă orice alogen, fie aparținând altei specii, fie aceleiași specii, dar de vârstă diferită, în scopul eliminării ca și concurent la sursa de energie (radiativă - plante - sau chimică - chemoautotrofe și heterotrofe) algicid - biocid cu specificitate pentru alge anaerobioză - viață exclusiv în absența oxigenului molecular antropogen - factor de mediu produs (substanță, obiect) sau vehiculat (formă de energie) de om; generat de om areal - spațiu cu caracteristici
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
populații ale altor specii autotrof - al doilea (din punct de vedere evolutiv) tip de organisme, concretizat în folosirea ca sursă de energie a uneia primare; în stadiul actual al evoluției dar și al cunoașterii, există fotoautotrofe, care folosesc energia solară (radiativă) și chemoautotrofe care folosesc energia fixată chimic în alte substanțe reduse, anorganice sau organice, dar rezultate întotdeauna prin fixarea energiei radiative a Soarelui pe calea abiotică sau biotică, în trecut (fosilă) sau în prezent. Aceste organisme transformă energia primară în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
energie a uneia primare; în stadiul actual al evoluției dar și al cunoașterii, există fotoautotrofe, care folosesc energia solară (radiativă) și chemoautotrofe care folosesc energia fixată chimic în alte substanțe reduse, anorganice sau organice, dar rezultate întotdeauna prin fixarea energiei radiative a Soarelui pe calea abiotică sau biotică, în trecut (fosilă) sau în prezent. Aceste organisme transformă energia primară în aceea chimică, organică, redusă a substanțelor macroergice, pe care o folosesc pentru ele însele dar și, prin intermediul lanțului trofic, o pun
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de organisme unicelulare neseparate prin membrane celulare, ci doar printr’un perete „colonial“ comun; poate fi asociată, la prima vedere, cu o citoplasmă comună mai multor nuclei cH - raport între înălțimea medie a plantulelor crescute pe un mediu tratat (chimic, radiativ etc.), respectiv pe aceluiași netratat chemoautotrof - v. autotrof cloroplast - organit citoplasmatic vegetal, sediul procesului de fotosinteză consumator - v. biocenoză cormofită - plantă cu organe individualizate, mai multe sau mai puține, după stadiul evolutiv, cu sistem vascular crH - raport între rH-ul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
netratat chemoautotrof - v. autotrof cloroplast - organit citoplasmatic vegetal, sediul procesului de fotosinteză consumator - v. biocenoză cormofită - plantă cu organe individualizate, mai multe sau mai puține, după stadiul evolutiv, cu sistem vascular crH - raport între rH-ul unui mediu tratat (chimic, radiativ etc.) și al aceluiași netratat crustaceu - reprezentant al unei clase din încrengătura Arthropoda, ca racul, homarul, superioare brahipodelor d - distanța descompunător - v. biocenoză diatomee - reprezentant al unei clase de alge unicelulare cu peretele celular alcătuit din două valve impregnate cu
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ale stării de triplet. Molecula face apoi o tranziție fără pierderi enegetice (fără emisie) către starea de triplet. O moleculă în starea de singlet S poate să se întoarcă la singletul fundamental prin emiterea de radiații și execută o tranziție radiativă permisă. Lumina emisă se numește fluorescență. Dacă această tranziție este permisă, timpul de viață al singletului excitat este extrem de scăzut, de ordinul 10-8 sec. Aceasta înseamnă că fluorescența încetează dacă sursa de excitație este întreruptă. Când o moleculă trece peste
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
undă mai mari decât spectrul de excitație. Spectrele de fluorescență și cele de excitație pot fi considerate imagini în oglindă. Pentru ca o moleculă să prezinte fluorescență este necesar ca molecula excitată să se întoarcă la starea fundamentală prin intermediul unei tranziții radiative. O condiție necesară pentru producerea fluorescenței este desigur absorbția puternică a luminii de către moleculă. Structurile aromatice, heterociclice și înalt conjugate sunt apte să inducă moleculei propietatea de fluorescență. Modificările structurale care cresc intensitatea absorbției pot ridica intensitatea fluorescenței, însă această
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
între banda de valență (VB) și banda de conducție (CB) a unui semiconductor poate mări eficiența conversiei până la aproximativ 63%. Spre deosebire de VB și CB al treilea nivel de energie - banda intermediară (IB) - nu este conectată electric în exterior, cu toate că tranzițiile radiative între IB și celelalte două benzi sunt permise. IB ne ajută să colectăm fotoni cu o energie mai mică decât lărgimea benzii interzise a materialului gazdă printr-un proces în două etape, care ne permite îmbunătățirea curentului de scurtcircuit fără
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stoica Viorica-Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92822]
-
la „Terrabank“ banii, adică energie. Să vedem acum cine e bancherul. Evident, acela care știe să numere „banii“. Pe Terra, doar planta o poate face. Ea ia „banii“, lumina adică și Îi depune În tezaur. Spălându-i, adică transformând energia radiativă a Soarelui În energie chimică: amidon, proteină, grăsime, adică În substanța de rezervă pe care o tezaurizează În sine sau În trăistuța cu de-ale gurii cu care-și Înzestrează succesorii: semințele... sau În substanța reducătoare, de la cărbuni și petrol
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu hibernala regenerare a unui sol pe potriva dorinței plantei? Dar generozitatea plantei, temelia energetică a vieții tuturora, e Încă mai mare: ea se revarsă și asupra sănătății celorlalți, supuși ca și ea unui permanent „bombardament“ mutagen, atât chimic cât și radiativ, activ de când lumea, dar și intensificat de nesăbuința noastră; iar aici am În vedere o diversitate demnă de o cauză mai nobilă a poluanților pe care i producem. Păi acea apă, din strugure ori chiar din lăstarii și cârceii care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]