77 matches
-
Ținte: 1 sesiune de informare/an. Acțiunea nr. A.3.5. Includerea, în cadrul tematicilor programelor de formare profesională destinate funcționarilor publici, a domeniilor vizate de prevederile prezentei Strategii. Descrierea acțiunii specifice: În vederea creșterii rezilienței instituțiilor publice față de mesajele antisemite, xenofobe, radicalizate și instigatoare la ură, INA va include în cadrul tematicilor programelor de formare profesională destinate funcționarilor publici, dar și altor categorii de personal din administrația publică, domeniile vizate de prevederile prezentei strategii, acolo unde tematica respectivă are relevanță pentru grupul
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]
-
sub forma unei "săptămâni împotriva antisemitismului, xenofobei, radicalizării și discursului instigator la ură", inclusiv cu implicarea unor persoane publice reprezentative. Campaniile sunt menite să contribuie la informarea și sensibilizarea publicului larg cu privire la impactul negativ al discursului antisemit, xenofob, radicalizat și instigator la ură, în scopul adoptării unei conduite preventive, care să permită evitarea acestui tip de discurs și pro-active, care să permită respingerea și semnalarea situațiilor către autoritățile competente. Materialele promoționale elaborate în cadrul acestor campanii vor fi diseminate
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]
-
în combaterea acestor fenomene și reprezentanții autorităților naționale de aplicare a legii, în baza reglementărilor naționale și europene în domeniu. Dialogul va urmări și necesitatea prevenirii expunerii și vânzării ilegale a simbolurilor, obiectelor de colecție și a literaturii naziste, xenofobe, radicalizate și instigatoare la ură, în mediul online. Se va avea în vedere, de asemenea, dezvoltarea și diseminarea unor materiale informative și de sensibilizare pentru industria și companiile IT și OSP-uri, precum și organizarea de workshop-uri și training-uri
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]
-
urma întâlnirilor organizate, a reprezentanților platformelor de socializare pentru alocarea de resurse umane pentru moderarea conținutului online; gradul de implicare al reprezentanților companiilor care dețin platforme de socializare în desfășurarea de acțiuni în ceea ce privește eliminarea conținutului cu caracter radicalizat, xenofob sau incitator la ură, din proprie inițiativă sau la solicitarea autorităților de aplicare a legii. Cantitativi Numărul de întâlniri și discuții organizate cu reprezentanții industriei și ai companiilor IT; numărul de materiale educaționale și de sensibilizare elaborate și distribuite
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]
-
numărul de politici și proceduri interne ale companiilor IT dezvoltate sau îmbunătățite; numărul de workshop-uri comune cu reprezentanții OSP; numărul de training-uri organizate de OSP cu reprezentanții structurilor de aplicare a legii; numărul de mesaje cu caracter antisemit, radicalizat, extremist, incitator la ură, identificate și eliminate. Ținte: 10 întâlniri cu industria; 10 materiale educaționale distribuite în industria IT; 20 de companii care au adoptat politici interne referitoare la discursul urii. Acțiunea nr. A.4.2. Organizarea unei conferințe naționale pe tema
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]
-
acțiunii specifice: Grupul de lucru va dezvolta campanii educaționale și de conștientizare comune, inclusiv cu implicarea unor personalități sportive, care vor fi derulate la nivel național, în scopul sensibilizării publicului cu privire la incidentele, mesajele și comportamentele antisemite, rasiste, xenofobe, radicalizate și instigatoare la ură în cadrul evenimentelor sportive, inclusiv în rândul spectatorilor și, respectiv, cu privire la cele mai bune modalități de prevenire a acestor manifestări. Campaniile vor avea în vedere și organizarea de activități de informarea suporterilor/participanților, de către
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]
-
luni de la lansarea platformei digitale create în urma implementării acțiunii A.6.1. Indicatori Calitativi Programe de sprijin eficiente, centrate pe victimă, care să le ofere sprijinul de care au nevoie pentru a depăși impactul advers al actelor antisemite, discriminatorii, xenofobe, radicalizate și instigatoare la ură. Cantitativi Numărul de workshop-uri; număr de participanți la workshop-uri; număr de programe dezvoltate; număr de parteneri atrași/angrenați. Ținte: Realizarea efectivă a secțiunii specializate în cadrul platformei. Acțiunea nr. A.6.3. Realizarea unor campanii de conștientizare
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]
-
suplimentare. Termen: Implementarea primei campanii - 2024. Indicatori Calitativi Creșterea gradului de informare a publicului cu privire la instrumentele de raportare a incidentelor existente; încurajarea societății pentru luarea de măsuri pentru prevenirea și combaterea discursului și a manifestărilor antisemite, discriminatorii, xenofobe, radicalizate și instigatoare la ură, prin semnalarea unor astfel de cazuri către organismele competente. Cantitativi Numărul de persoane care accesează informațiile comunicate prin campanii; număr de mesaje postări/sloganuri comunicate în cadrul campaniei; Ținte: 1 campanie de promovare a instrumentelor de raportare
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]
-
semnalarea unor astfel de cazuri către organismele competente. Cantitativi Numărul de persoane care accesează informațiile comunicate prin campanii; număr de mesaje postări/sloganuri comunicate în cadrul campaniei; Ținte: 1 campanie de promovare a instrumentelor de raportare a incidentelor antisemite, discriminatorii, xenofobe, radicalizate și instigatoare la ură. OBIECTIV GENERAL B: Promovarea educației pentru incluziune OBIECTIV SPECIFIC B.1. Implementarea programelor școlare, universitare și post-universitare Acțiunea nr. B.1.1. Monitorizarea programelor universitare relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură Descrierea acțiunii
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]
-
de asigurare a respectării legii și a cooperării judiciare și pe combatere a structurilor criminalității organizate. ... 26. La nivel european continuă să se mențină un risc determinat de acțiunile teroriste organizate, facilitate sau săvârșite de grupări teroriste ori de indivizi radicalizați violent. ... 27. Un alt palier care necesită atenție și poate genera riscuri și vulnerabilități la adresa siguranței publice este reprezentat de acțiunile de dezinformare, amenințările hibride, activitățile cibernetice malițioase, precum și criminalitatea informatică, sub toate formele ei de manifestare. Dintre
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276419]
-
prevenirii și combaterii fenomenelor radicalizării și terorismului - nr. participări la întâlniri de lucru intra/interinstituționale de analiză a cadrului normativ raportat la evoluția fenomenului terorist Bugetul de stat Anual 2.3.1.2. Elaborarea unor mecanisme de cooperare instituțională, care să permită identificarea persoanelor radicalizate sau care prezintă indicatori de radicalizare, aflate în centrele de arestare preventivă, în vederea facilitării schimbului permanent de date necesare în prevenirea și gestionarea adecvată a acestui fenomen MAI -IGPR MJ-ANP SRI 2023 - mecanisme de cooperare elaborate Bugetul de stat
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276419]
-
fi cu ușurință interpretate În sensul susținerii unor limitări și excluderi. În timpul celui de-al doilea război mondial, preocuparea pentru modernizarea tehnologiilor educaționale, atât structuri, cât și metode de mobilizare și control social a fost treptat Înlocuită de o retorică radicalizată și de o politică a excluderii. Decidenții au Încercat să construiască un sentiment identitar și comunitar prin distanțarea anumitor grupuri ale populației de „ceilalți” definiți În termeni de diferențe biologice ereditare și nu au fost dispuși să exploreze potențialul pozitiv
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
povestește. Într-o astfel de literatură - afirmă exegeta - deschiderea permanentă este programată, ca și obținerea obscurității prin analogii și simboluri, ca și tendința autoreflexivă și relativizarea viziunii prin pluralitate spațio-temporală ori fenomenologizarea răsfrângerii esențialiste. Toate, descoperiri mai vechi ale literaturii, radicalizate însă de novatorii contemporani. Această schiță va fi dezvoltată în Romanul poetic (1977) pe o plajă extinsă și la alte literaturi: engleză, americană, austriacă. M. încheagă astfel una dintre cele mai compacte imagini, la noi, a Noului Roman francez ca
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
drept continuatori - ori, mai bine zis, epigoni, imitatori inferiori esteticește - ai lor, în vreme ce nouăzeciștii, în replică, accentuează asupra diferențelor. În același timp, scriitori din generații - ori promoții - mai tinere, emergenții „douămiiști”, fie se revendică de la unele direcții nouăzeciste în calitate de continuatori radicalizați ale acestora, fie le contestă nouăzeciștilor specificitatea, considerându-i o varietate de optzeciști. Toate aceste delimitări, adeziuni ori respingeri sunt deseori exagerate din rațiuni tactice în vâltoarea polemicilor vizând autopromovarea ori autolegitimarea „generaționistă”, în vreme ce o examinare atentă și imparțială dezvăluie
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
inovația. A. Giddens, în consens cu U. Beck, consideră că, în loc să susținem că intrăm într-o nouă perioadă, cea a postmodernității, ar fi preferabil să considerăm că „ne deplasăm către una în care consecințele modernității devin mai universalizate și mai radicalizate decât înainte. Este vorba, din nou, despre modernitatea reflexivă, care se bazează pe disoluția evoluționismului, pe dispariția teleologiei istorice, dar și pe recunoașterea „reflexivității constitutive și extinse” sau pe „evaporarea poziției privilegiate a Occidentului”. Sursele dominante ale modernității ar fi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o populație pauperizată, derutată, Înfometată, iar la vârf... Vladimir Tismăneanu: ...le Roi s’amuse! Mircea Mihăieș: Miniștrii organizează, ca În cele mai bune perioade ale ceaușismului, mari partide de vânătoare. Poate ar mai trebui vorbit și de conflictul destul de evident, radicalizat, dintre premierul Năstase și președintele Iliescu, cuantificat În niște replici destul de dure de ambele părți. La un moment dat, Năstase spune, extrem de obraznic: „Domnul Ion Iliescu nu este medicul meu de familie”. Nu admite să primească o consultație medicală din partea
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pirat și mai marginal (deși, când ajung la microfon, trântesc câte un „Bush e un dobitoc notoriu”). Un echilibru e greu de găsit și teama mea e că or să pățească exact ca noi cu Piața Universității. Prodemocrații sunt prea radicalizați ca mesajul lor să nu sperie o majoritate atașată clar mult mai mult valorilor siguranței și shopping-ului. Apropo de asta, exact acum cinci minute au anunțat la știri că Al Qaida va lovi din nou la ținte mai „ușoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
parte în adolescență din „al doilea val”, ca emuli și discipoli ai lui Geo Bogza, trecînd inclusiv printr-o fază de militantism proletar realist-socialist. Spre deosebire însă de suprarealismul incipient al „uniștilor”, creația principalilor reprezentanți ai micului „grup” - maturizată și radicalizată artistic la un deceniu după ce mișcarea franceză își trăise momentul de climax, dar mult mai apropiată de sursele ei intelectuale - se caracterizează printr-o dominantă fantasmatică, „nocturnă”, care imprimă compozițiilor poetice și plastice un caracter „centripet” în jurul unui nucleu obsesional
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Arabia Saudită, țara care părea cea mai stabilă din zonă. După atentatul de la Ryad, din 16 mai 2003, soldat cu 34 de morți, autoritățile saudite au pornit o adevărată vînătoare de teroriști. Într-adevăr, și aici se manifestă un curent islamist radicalizat, iar țara se confruntă cu grave probleme sociale și cu afirmarea tot mai puternică a identității minorității șiite din est, zona cea mai bogată în petrol. Aceasta se petrece și în încercarea de a mai îndulci puțin relațiile cu S.U.A.
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
1. Modernitate și postmodernitate imagini teoretice / 67 2.2.2. Modernitate versus postmodernitate? / 73 2.2.2.1. Proiectul nedesăvârșit al modernității / 73 2.2.2.2. Disputa Habermas Lyotard. Scurtă privire de ansamblu / 78 2.2.2.3. Modernitatea radicalizată și auto-clarificată / 83 2.2.2.4. În urma disputelor, importantă rămâne dezbaterea / 86 2.2.3. Condiții ale postmodernității și idei ale postmodernismului. Dispute semantice / 87 2.3. PostMODERNism sau POSTmodernISM? Din culisele unui agon cultural / 93 2.3.1
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
consideră pe ei înșiși ca fiind înregimentați în vreun curent anume, astfel încât libertatea lor de exprimare este de obicei neîngrădită de amendamentele vreunui soi de coerență pe care "susținătorii" unei idei trebuie să o promoveze. 2.2.2.3. Modernitatea radicalizată și auto-clarificată Anthony Giddens, la rândul său, aduce o serie de obiecții postmodernității, rămânând la convingerea că în întreaga lume, dar mai ales în societățile industrializate, ne aflăm într-o etapă a modernității târzii. Chiar dacă acceptă că un număr important
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
deși se poate percepe dincolo de modernitate posibilitatea conturării unei lumi postmoderne, aceasta, din punctul său de vedere, este destul de diferită de ceea ce mulți alți teoreticieni numesc "postmodernitate". Prin urmare, schimbările observate față de modernitatea "clasică" decurg din "reflexivitatea extensivă" a "modernității radicalizate", ideea de "depășire" fiind astfel anulată: "A vorbi despre post-modernitate ca depășind modernitatea înseamnă a invoca tocmai acel lucru despre care se spune (acum) că este imposibil: a da o anumită coerență istoriei și a indica locul nostru în ea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a conceptului de modernitate radicalizată de cel de postmodernitate, Giddens oferă o perspectivă sintetică prin intermediul unui tabel comparatist, în care asumpțiile fundamentale ale celor doi termeni se află în opoziție: O comparație a concepțiilor de "post-modernitate" (PM) și de "modernitate radicalizată" (MR)132 PM MR 1. Înțelege tranziția actuală în termenii epistemologiei sau ca dizolvând epistemologia în întregul ei. 2. Se concentrează asupra tendințelor centrifuge ale transformărilor sociale actuale și asupra dislocării produse de acestea. 3. Vede sinele ca dizolvat sau
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
particula "modern" și lecturează postmodernismul în termenii unei mutații în interiorul modernismului însuși. Aici sunt incluși gânditorii care combină discursul modern cu cel postmodern și chiar dacă utilizează categoriile postmoderne, nu abandonează nucleul dur al caracteristicilor moderne, ci le regândesc prin intermediul mijloacelor radicalizate. În pofida defectelor poziționării și radicalismului postmodernismului extrem, el are o serie de virtuți care rezidă în special în capacitatea de "a ne forța să regândim presupozițiile de bază, metodele și modalitățile de practică"161, în interogația acidă îndreptată asupra discursurilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sfere teoretice diferite, în fapt ele sunt corelate, prin fenomenul de structurare și, mai ales, prin stractificare, adică prin interdependența biunivocă dintre acțiunea socială și stratificare. Lista tabelelor și graficelor Tabel 1. Comparație a concepțiilor de "postmodernitate" și de "modernitate radicalizată" / 29 Tabel 2. Instanțe constitutive ale modernității și schimbării asociate / 34 Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia / 102 Tabel 4. Exemple de seturi de semne și acronime familiare internaționale / 121 Tabel 5. Unele acronime și seturi de semne
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]