47 matches
-
pedepsele terminate, ne-o dus la Constanța la cercetări... „Ce-ați vrut să faceți? C-ați rupt niște uși”... „Domne, nu se poate, dumneavoastră nu respectați drepturile omului!” Noțiunea aceasta de drepturile omului am Învățat-o foarte bine de la Remus Radina... Ei, după multe cercetări, deci din aprilie până În decembrie ’54, ’nainte de Anul Nou, se-nchide dosarul: „Nu vă facem nici un proces”... Ei voiau să ne facă proces pentru c-am făcut greva foamei și nu ne-am supus disciplinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
315 Popovici Mircea 42, 248, 253-254 Poștoacă (plutonier) 332 Potra Octavian 16 Prună (colonel) 342 Prună (primar) 360 Purice (deținut) 100 Pușa 207 Pușcaș (deținut) 172 Pușcaș (doctor) 52 Pușcașu Vasile 60, 68, 238 R Racoviță 48 Rada Ilie 249-250 Radina Remus 217, 220 Radu cel Mare 257 Radu Constantin 174, 176, 214 Radu Paisie (Petru de la Argeș) 257 Rafila (chestor) 50 Raica Aurel 33 Râmboiu Septimiu 137, 139-140, 143 Rațiu (părintele) 19 Răduca Petre 326, 328 Rădulescu Constantin 300 Rebreanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
trecerea frontierei”. În instanță, deși s-a apreciat că Popescu Gheorghe este bolnav psihic, a fost condamnat pentru discuții calomnioase la adresa Paridului Muncitoresc Român și a guvernului și pentru tentativă de dezertare. Un alt caz este cel al „neînfricatului” Remus Radina, „primul ofițer care și-a cerut demisia din armată, în ziua de 21 octombrie 1946, chiar în timpul lecțiilor de politizare”, după care intră în mișcarea de rezistență a generalului gorjean Ion Carlaonț. În cartea sa „Testamentul din morgă”, apărută la
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ego Sărata Pitești-Gherla-Aiud. Scurtă istorie a devenirii mele, Marineasa, Timișoara, 1994. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Cartea Românească, București, 1990. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, Humanitas, București, 1990. Măgirescu, Eugen, Moara dracilor. Amintiri din Închisoarea de la Pitești, text stabilit de Remus Radina, Fronde, Alba Iulia - Paris, 1994. Merișca, Costin, Tărâmul Gheenei, Porto-Franco, Galați, 1993. Merișca, Costin, Tragedia Pitești, Institutul European, Iași, 1999. Muntean, Ioan, La pas prin reeducările de la Pitești, Gherla și Aiud, București, 1997. Pandrea, Petre, Reeducarea de la Aiud, ediție Îngrijită
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Liberă, 1975; Grigore Dumitrescu, Demascarea, München, 1978; Paul Goma, Patimile după Pitești, Radio Europa Liberă, 1978; Paul Goma, Gherla, Paris, 1989; Richard Wurmbrand, Cu Dumnezeu în subterană, Paris, 1978. 265 Constantin Noica, Rugați-vă pentru fratele Alexandru, București 1990; Remus Radina, Testamentul din morgă, București, 1990; Gheorghe Mazilu, În ghearele Securității, București, 1990; Nicolae Mărgineanu, Amfiteatre și închisori, Cluj-Napoca, 1991; Teodor Mihadaș, Pe muntele Ebal, Cluj-Napoca, 1990; Doru Novacovici, În România după gratii, București, 1990; Max Bănuș, Cei care ne-au
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
național”, „Varia”, „Puncte și contrapuncte”, „Tribuna liberă”, unele fiind miscelanee de actualități culturale, politice și de opinie. Multe contribuții sunt semnate cu pseudonim. Au mai colaborat Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Andrei Iustin Hossu, Horațiu Comăniciu, Cicerone Ionițoiu, Radu Cornățeanu, Șerban Milcoveanu, Remus Radina, Paul Miron, Octavian Bârlea, Theodor Capidan, Leontin Jean Constantinescu, Nicolae Lupan, Teodor Onciulescu, Dumitru Nimigean. L. Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
fost izolați pentru 45 de zile. In mina de la Cavnic, în seara zilei de 24 decembrie 1953 deținuții au cântat “Bună dimineța la Moș Ajun”, ”O, ce veste minunată”, etc. La canal, celula în care se afla fostul ofițer Remus Radina, după ce a prezentat datinele strămosești, a încheiat ajunul Crăciunului cu “O brad frumos “ de Radu Gyr: “Omătul spulberat de vânt Se cerne prin zăbrele, Si-mi pare temnița mormânt Al tinereții mele“ Acum poate aceste lucruri par adevărate banalități dar
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nu au văzut lumina tiparului decât după Revoluția din decembrie 1989. Toate aceste mărturii dau dovada ororilor comise de comuniști în timpul “dictaturii proletariatului”. Despre una dintre primele cărți de acest fel, apărute la noi, “Testamentul din morgă” scrisă de Remus Radina, ce cuprinde mărturii din închisorile comuniste, pentru delictul de trecere a frontierei României și a fugi în Occident, scriitorul Eugen Ionescu spune: “Testamentul din morgă nu este o carte literară. Literatura și stilul frumos sunt pentru timpurile fericite. De fiecare
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
literară. Literatura și stilul frumos sunt pentru timpurile fericite. De fiecare dată când mă găsesc în fața unui astfel de document, mă întreb cu îndoială și îngrijorare: eu însumi, într-o situație asemănătoare, aș rezista? Mă înclin înaintea curajului lui Remus Radina și-l invidiez de a fi îndrăznit totul”. Cartea, o mărturie a evenimentelor petrecute în timpul regimului comunist și a experienței în timpul încarcerării, a fost începută în 4 iulie 1978 la Paris și publicată doar în 1990 și în
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
invidiez de a fi îndrăznit totul”. Cartea, o mărturie a evenimentelor petrecute în timpul regimului comunist și a experienței în timpul încarcerării, a fost începută în 4 iulie 1978 la Paris și publicată doar în 1990 și în Romania. Remus Radina își amintește că pe 5 martie 1953 doctorul închisorii i-a spus: “ -Trebuie să-ți comunic o știre de importanță crucială pentru omenire: a murit cel mai mare călău din istorie”. “-Stalin ! am adăugat eu “ Și deținutul Remus Radina a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Remus Radina își amintește că pe 5 martie 1953 doctorul închisorii i-a spus: “ -Trebuie să-ți comunic o știre de importanță crucială pentru omenire: a murit cel mai mare călău din istorie”. “-Stalin ! am adăugat eu “ Și deținutul Remus Radina a conchis: “-Nici o crimă nu rămâne ascunsă (asta ar trebui să o știe toți criminalii din lume) “. Tristețea și revolta poetului Ovidiu Vasilescu la eliberare în 1964179 s-a manifestat în special față de colegii de breaslă. A avut senzația
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
câștiga: cine crede că o câștigă, o va pierde. Remus a câștigat-o”. SCRIERI: Testamentul din morgă, pref. Eugen Ionescu, München, 1981. Repere bibliografice: George Ciorănescu, Testamentul din morgă al unui supraviețuitor al temnițelor comuniste, „Apoziția” (München), 1982-1985, 8-9; Remus Radina, O mărturie, JL, 1994, 17-20; Popa, Ist. lit., II, 1041-1042; Manolescu, Enciclopedia, 584-585. M.P.-C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289090_a_290419]
-
fără turnuri, despre regimul din lagărele Oranki-Mânăstârca și teroarea recrutărilor pentru divizia „Tudor Vladimirescu”, ori Ultima întoarcere acasă, Tărâmul ochelarilor orbi și Strașnicul inchizitor ating cote remarcabile ca proză de război și a lumii penitenciare. SCRIERI: Drumul crucii, pref. Remus Radina, Freiburg, 1983; ed. I-II, București, 1993. Traduceri: Hans Magnus Enzensberger, Sfârșitul bufnițelor, București, 1974 (în colaborare cu Ileana Mălăncioiu); Ciabua Amiredjibi, Data Tutashia, Iași, 1981 (în colaborare cu Marcel Petrișor și Adina Niculescu). Repere bibliografice: Radu D. Rosetti, De
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
îl cunoștea pe un arhitect Cantacuzino și zicea: Bă, uite, ăsta-i arhitectul care-a construit Rexul. Și la Peninsula am stat până în noiembrie 1952, adică un an și vreo 3 luni, când s-a întâmplat ceva. Ați auzit de Radina Remus? A fost un ofițer de cavalerie, mai mare cu vreo 4 ani ca mine. Trăiește și-acuma, da-i bolnav tare... A fost refugiat politic la Paris, s-a-ngrijit și a scris o carte... Ei, acel om a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
terminate, ne-o’ dus la Constanța la cercetări... Ce-ați vrut să faceți? C-ați rupt niște uși... Dom’ne, nu se poate, dumneavoastră nu respectați drepturile omului! Noțiunea aceasta de drepturile omului am învățat-o foarte bine de la Remus Radina... Ei, după multe cercetări, deci din aprilie până în decembrie ’54, ’nainte de Anul Nou, se-nchide dosarul: Nu vă facem niciun proces... Ei voiau să ne facă proces pentru c-am făcut greva foamei și nu ne-am supus disciplinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și vecie, Editura Mușatinia, Roman, 2006. Lucinescu, Dan, Jertfa (Transfigurări), Editura Fides, Iași, 1997. Maxim, Virgil, Imn pentru crucea purtată, vol. II, 1948-1964-1989, Editura Gordian, Timișoara, 1997. Măgirescu, Eugen, Moara dracilor. Amintiri din închisoarea de la Pitești, text stabilit de Remus Radina, Editura Fronde, Alba Iulia, Paris, 1994. Merișca, Costin, Tragedia Pitești. O cronică a „reeducării” din închisorile comuniste, Editura Institutul European, Iași, 1997. Merișca, Costin, Tărâmul Gheenei, Editura Porto Franco, Galați, 1993. Muntean, Ioan, La pas prin „reeducările” de la Pitești, Gherla
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
uciși de un regim barbar la marginile civilizației europene.” În cuprinsul cărții, pe lângă dedicațiile pentru Aron Cotruș, Alexandru Busuioceanu, Vintilă Horia, D. C. Amzăr, G. face o serie de trimiteri și la I. V. Emilian, Aureliu Răuță, Eugen Lozovan, Remus Radina și la „românii din exil”, ceea ce configurează un univers românesc alcătuit în spațiul andaluz, oarecum mulat pe dimensiunile psihologice și trăirile existențiale ale celui care știe că nu se va mai întoarce niciodată în tărâmul obârșiilor: „Când o să vâslesc în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
de cabinet al Mareșalului”. La rubrica „Invitatul nostru” sunt găzduiți Marin Sorescu (Armata a avut rolul hotărâtor în revoluție), Florin Constantiniu, Valeriu Râpeanu, Banu Rădulescu ș.a. De o atenție deosebită se bucură scrierile lui Mircea Dem. Rădulescu, Nicolae Tăutu, Mircea Radina, Constantin Strună ș.a., comentate elogios în paginile revistei. Cronica literară e susținută de Vasile Preda, Nicolae Boghian, Paul Damian, Nicolae Baboi, cronica muzicală de Viorel Cosma, cronica teatrală de Cristina Dumitrescu, „Vitrina literară” de Aurel Martin, „Lumea artelor” de Laurențiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290515_a_291844]
-
aceștia - Ion Acsan, Leonida Neamțu, Horia Grămescu, Geo Bogza, Veronica Porumbacu, Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu, Victor Tulbure, Emil Manu, Florin Mugur ș.a. În ceea ce privește proza, e ilustrata de schițe, nuvele, fragmente de român, reportaje. Autori sunt Tita Chiper, Nicolae Mărgeanu, Mircea Radina, Vera Hudici, Sorin Titel, care debutează aici cu schița Drumul. Se include și un fragment din românul Cordovanii de Ion Lăncrănjan. Apar, de asemenea, scrieri ale lui Fănuș Neagu, Traian Coșovei, Ion Băieșu, Petru Dumitriu și Mircea Zaciu (pagini de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
personajele, și răspunsul plauzibil stă fie în cunoașterea lor nemijlocită, fie în cazul tragic al destinului lor. Pe unii i-a ales fiindcă a suferit lîngă ei, pe alții fiindcă drama lor l-a impresionat. În prima categorie intră Remus Radina, Ion Ovidiu Borcea sau Grigore Caraza, în a doua Aurel State, Vasile Paraschiv sau Ion Gavrilă Ogoranu. A înfățișa în amănunt cazul fiecăruia ar fi o întreprindere imposibilă, de aceea m-am întrebat la rîndul meu ce criteriu pot folosi
Galeria eliminaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2729_a_4054]
-
detaliate de amintiri ale lui Ion Ioanid (Închisoarea noastră cea de toate zilele, în 2 ediții!) și tot ceea ce se găsește în bibliotecile noastre sub semnătură lui D. Bacu, Radu Ciuceanu, Paul Goma, Cicerone Ionitoiu, Sebastian Mocanu, Oana Orlea, Remus Radina, Elisabeta Rizea din Nucșoara, Nicole Valéry-Grossu (la care se poate adaugă volumul Procesul Arnăutoiu și alte mărturii) cu ceea ce s-a publicat prin celelalte țări ce au suferit sub jugul comunismului sovietic (este drept, au fost scutite de ceausism!). Se
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
Bîlta Mielușei Cloșani Bîltișoara Nămete Costeni Bobaia Negoiești Costești Bobu Negomir Crețești Boca Obîrșia Curteana Boroșteni Orzu Dobrana Botorogi Piscoiu Drăgotești Brădiceni Piscuri Dumbrăveni Brănești Plopu Floresteni Brătești Poienița Frasinu Brătuia Prunești Gilortu Broșteni Răci Gornăcel Bucureasa Rachița Iliești Budieni Radine��ți Ionești Buduhala Roșia De Jos Izvarna Bumbești-Pițic Ruget Mătăsari Busuioci Schela Meri Capu Dealului �� Scradă Motru-Sec Cartiu Scurtu Murgilești Calești Slivilești Ohaba-Jiu Cămuiești Sohodol Peșteana-Vulcan Căpreni Stejeri Picu Căprenii De Sus Strîmtu Pîriu De Vale Cărbunești-Sat Șiacu Poiana Seciuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]