88 matches
-
publicist, licențiat în științe fizico-chimice la Facultatea de Științe a Universității din București. a fost unul dintre cei mai importanți și apropiați colaboratori ai lui Dragomir Hurmuzescu. El a militat și activat pentru introducerea radiodifuziunii în România. Publicist în domeniul radiofoniei, a colaborat intens la revista "Radiofonia". Începând din octombrie 1934 a înființat, ajutat și de "V. I. Bălțatu", propria publicație săptămânală, "Radio Universul", care a apărut până în 1945 și a fost un concurent loial pentru "Radiofonia", "Radio Adevărul", "Radio România
Ion C. Florea () [Corola-website/Science/333926_a_335255]
-
Facultatea de Științe a Universității din București. a fost unul dintre cei mai importanți și apropiați colaboratori ai lui Dragomir Hurmuzescu. El a militat și activat pentru introducerea radiodifuziunii în România. Publicist în domeniul radiofoniei, a colaborat intens la revista "Radiofonia". Începând din octombrie 1934 a înființat, ajutat și de "V. I. Bălțatu", propria publicație săptămânală, "Radio Universul", care a apărut până în 1945 și a fost un concurent loial pentru "Radiofonia", "Radio Adevărul", "Radio România" sau "Radio", publicații oficiale ale Societății
Ion C. Florea () [Corola-website/Science/333926_a_335255]
-
România. Publicist în domeniul radiofoniei, a colaborat intens la revista "Radiofonia". Începând din octombrie 1934 a înființat, ajutat și de "V. I. Bălțatu", propria publicație săptămânală, "Radio Universul", care a apărut până în 1945 și a fost un concurent loial pentru "Radiofonia", "Radio Adevărul", "Radio România" sau "Radio", publicații oficiale ale Societății Române de Radiodifuziune. Ani buni a găzduit în paginile revistei și "YR5-Buletin, Organ științific și informativ al Asociației Amatorilor Români de Unde Scurte". Au fost găzduite numerele 3-38, începând din prima
Ion C. Florea () [Corola-website/Science/333926_a_335255]
-
echipamentului Marconi importat din Anglia, pe care I. C. Florea l-a inspectat, fiind membru al comisiei de recepție, ci reliefului României. Respectul pe care l-a acordat lui Dragomir Hurmuzescu, îi stă mărturie dedicația făcută în cartea sa "Toate tainele radiofoniei", tipărită în 1931. În perioada 1928-1934 a condus revista Societății Române de Radiodifuziune, în colaborare cu "Emil Pătrașcu". În paralel cu activitatea publicistică, el acordă timp și preocupărilor de concepție științifică. Împreună cu "Marton Abramovici", înregistrează două brevete de invenție: "Antena
Ion C. Florea () [Corola-website/Science/333926_a_335255]
-
sau în comutație. Cei trei electrozi sunt catodul, încălzit de un filament, grila și anodul. A fost inventată în 1906 de Lee De Forest prin adăugarea grilei la o diodă. Inventarea triodei a inaugurat era electronicii și a permis dezvoltarea radiofoniei și a telefoniei la mare distanță. Triodele au fost folosite mult în aparatele electronice de consum, ca televizoarele și aparatele de radio. Începând cu anii 1970 au fost înlocuite de tranzistori. Actual principala lor utilizare este în emițătoarele radio de
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
-
român, specialist în domeniul telecomunicațiilor și profesor la Institutul Politehnic din București. A avut cercetări și invenții privind comprimarea benzii de frecvențe a semnalelor de televiziune (1930 - 1935), precum și contribuții la analiza și sinteza rețelelor și sistemelor utilizate în telefonie, radiofonie și televiziune. Inginerul , profesor la Institutul Politehnic din București, a efectuat cercetări în domeniul rețelelor și sistemelor de telecomunicații. A brevetat la Paris o invenție privind bazele multiplexiunii cu diviziune de timp. În 1935 a inventat o metodă de comprimare
Sergiu Gh. Condrea () [Corola-website/Science/306688_a_308017]
-
semnate cu pseudonime - Pescatore di perle - și inițiale C., C.B. sau T.) în „Muzica”, „Muzică și poezie”, „Cuvântul”, „Epoca”, „Curentul”, „Rampa”, „Universul”, „Dimineața”, „Adevărul”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Luptătorul”, „Ultima oră”, „Revista vremii”, „Cele trei Crișuri”, „Timpul”, „Dreptatea”, „Radio și Radiofonia”, „Adevărul literar și artistic”, „Credința”, „Izbânda”, „Argus”, „Politica”, Almanahul ziarelor „Adevărul”, „La Politique”, „L'Independance Roumaine”, „L'Orient”, „Le Progres”, „Journal de Geneve”, „La Vie Musicale” (Lausanne), „Tribune de Lausanne”, „Gazette de Lausanne”, „Feuilles d'avis de Lausanne”, „Le Monde
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
la data de 7 mai 1963 la București, la vârsta de 69 de ani. Este înmormântat la Bozovici, în localitatea sa natală. A fost distins cu titlul de "Artist Emerit" (1955), pentru merite deosebite în activitatea artistică și în domeniul radiofoniei. La 7 mai 1983, la împlinirea a 20 de ani de la moartea sa, Radiodifuziunea Română i-a dedicat o emisiune omagială. Prezentarea a fost făcută de Maria Banu și Traian Buhlea. La emisiunea respectivă au fost invitați să vorbească apropiați
Ion Luca-Bănățeanu () [Corola-website/Science/307309_a_308638]
-
cultural bine formați, putea să încânte până acolo încât să smulgă și aplauzele opoziției. Nu mă pot abține să nu exemplific. în 1935, fizicianul D. Hurmuzescu, senator liberal, venea în senat cu un discurs-răspuns la Mesajul Curții Regale asupra extinderii radiofoniei la noi și covârșitoarea ei importanță culturală în consolidarea statului român. Discursul se și intitula Cultura și știința în organizarea statului. Exordiul discursului, construit cu știința figurilor elocinței, e o piruetă verbală admirabilă numită preteriție: ,Dacă am cerut să iau
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
peste cei treizeci de kilometri ai Canalului Mînecii", primele audiții radiofonice, "despre care, într-o adunare a "Uniunii Intelectualilor", în casa Didinei Cantacuzino, onoratul comitet, toți granguri intelectuali, au început să rîdă prostește cînd le-am evocat însemnătatea viitoare a radiofoniei în relațiile dintre popoare". Sub unghi artistic, după stilul Secession și Moderne-Style, "conturat și tarabiscotat, de la 1900", după futurismul lui Marinetti, care a trimis Noii Reviste Române "o lungă și apologetică epistolă în chip de mesagiu, care însă n-a
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
A inventat dielectrina și a construit electroscopul care-i poartă numele (1894). A pus bazele primului laborator de electricitate din țară, transformat apoi în Școala de Electricitate de pe lângă Universitatea din Iași, prima școală de fizică experimentală. A fost ctitor al radiofoniei românești. El repetă și realizează la Iași în anul 1901 experimentele de comunicație prin radio ale lui Guglielmo Marconi, Alexandr Popov și ale altora din perioada 1895-1901. În 1922, sub conducerea sa, a început să funcționeze Societatea Română de Radiodifuziune
Dragomir Hurmuzescu () [Corola-website/Science/298286_a_299615]
-
masele nu au avut această posibilitate. Ștefan Borbély: Depinde pe cine asimilăm categoriei intelectuale. Foarte mulți au făcut, de fapt, lucrul acesta: ingineri, medici, muncitori luminați, prin diferite forme. De exemplu: grupuri de jazz, internaționalismul stimulat prin pasiunea pentru filatelie, radiofonia personală, cu carduri de confirmare și de schimb pentru stabilirea legăturilor etc. A existat o asemenea normalitate. Ruxandra Cesereanu: Da! Dar la nivelul majorității poporului reeducarea a reușit. Ștefan Borbély: Firește. Nu trebuie să mergem neapărat la București. Este suficient
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
131 Portul Constanța Aeroportul București-Otopeni 132 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ TELECOMUNICAȚIILE Înseamnă transmiterea la mai mică sau mai mare distanță, prin cablu sau prin eter (prin aer), a mesajelor, informațiilor, emisiunilor etc. Cele mai importante servicii de telecomunicații sunt: televiziunea, radiofonia, telefonia și telegrafia, ultimul fiind tot mai mult și eficient înlocuit de fax, E-mail ori INTERNET. La granița dintre cele două milenii, radioul, televiziunea, telefonul și alte mijloace de comunicare la distanță au devenit în țara noastră, la fel ca
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în general vorbind însă, moralitatea în artă e una dintre cele mai însemnate probleme ale vieții moderne. Lăsând la o parte celelalte moduri de manifestare ale artei, mult mai restrânse, cum sunt teatrele, expozițiile și muzeele, în vremea noastră imprimatul, radiofonia și cinematograful sunt mijloace universale de răspândire a cuvântului, a sunetului și a imaginii. Arta se produce într-un cerc mai îngust, dar se reproduce pe o rază imensă și invadează societatea întreagă. S-ar putea vorbi azi de o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
rom. kil(o) < kilogram, scopie < radioscopie, taxi < taximetru); unele sunt gramatical bivalente și pot fi polisemantice, atunci când provin din mai multe compuse: rom. radio este substantiv și adjectiv cu sensuri multiple, de regulă împrumutate din franceză (cf. radiodifuziune, radiocomunicație, radioreceptor, radiofonie, radiofonic, radioelectric etc.). Deducem din cele de mai sus că nu numai româna, ci și diverse alte limbi recurg la procedeul condensării compuselor tematice, iar variantele condensate, ca și compusele originare înseși, se răspândesc rapid în lume, devenind internaționale. În
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fr., it., sp., ol., rom., rus. radio, germ. Radio, magh. rádió "transmitere a sunetelor prin radiații electromagnetice; aparat de emisie și / sau recepție a acestor radiații", cf. fr. radiophonie (< lat. radius "rază, undă" + gr. φωνή), radiorécepteur, engl. radiophone, radiotelegraphy, rom. radiofonie, radioreceptor etc.; engl., fr., rom., magh. taxi, cf. engl. taximeter cab (taximeter "contor de taxare, aparat care înregistrează automat distanțele parcurse și suma de plată" [atestat din 1898]), fr. taximètre "vehicul cu contor de taxare" [atestat din 1907] (< [voiture à
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
, săptămânal apărut la București, cu întreruperi, între 23 septembrie 1928 și 21 decembrie 1938. Subintitulat „Jurnal practic, folositor, științific și distractiv”, R. este în primul rând o publicație pentru popularizarea radiofoniei. Nu se menționează echipa redacțională până la numărul 53/1929, când revista își schimbă titlul în „Radio și radiofonia”, avându-l ca director pe E. Petrașcu. Cu toate că are un profil tehnic, cuprinzând programele radio curente, publicația își propune și preocupări literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289091_a_290420]
-
septembrie 1928 și 21 decembrie 1938. Subintitulat „Jurnal practic, folositor, științific și distractiv”, R. este în primul rând o publicație pentru popularizarea radiofoniei. Nu se menționează echipa redacțională până la numărul 53/1929, când revista își schimbă titlul în „Radio și radiofonia”, avându-l ca director pe E. Petrașcu. Cu toate că are un profil tehnic, cuprinzând programele radio curente, publicația își propune și preocupări literare, deoarece în eter se trimit „lecturi și recenzii” ori sunt chemați în fața microfonului scriitori români. Astfel, aici apar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289091_a_290420]
-
ce este pe bandă, și când a auzit imnul m-a lăsat și a plecat fără să mai spună nimic. S.B.: Noi, fiind la Bateria comandă de la Divizion, aveam stațiile de radiotelegrafie și le treceam în regim de telefonie și radiofonie și ascultam Europa Liberă. Dar intram, de regulă, când se culca ofițerul de serviciu, însă atunci prindeam doar muzică, momentul știrilor era trecut. Ascultam muzică și jucam table când eram de serviciu, noaptea. Noi am aflat după 17 ce s-
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
ai încredere în cel care te conduce, nu faci nimic așa. Deci, nu ascultam din alte considerente. Sigur că ați fost acolo și... S. B.: Asculta care cum ajungea. Atunci când nu erau cadrele în PC treceam stațiile de telegrafie pe radiofonie și prindeam Europa liberă, dar la orele acelea, noaptea, prindeam mai mult muzică. M. M.: Mai erau unii și mai comentau. S. B.: Nu circula bârfa? M. M.: Se mai bârfea, se mai discuta, dar, vedeți dumneavoastră, eu îmi amintesc
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
puțin, decât pe amfitrionul nostru. Cică nu Îndrăznește să spună ce-a discutat cu mine deunăzi la o... café. Pe bune! Las’, Nicule, c’o spun eu, dar am să-mi Însușesc paternitatea. Bârfa continuă: Eu sunt consecvent Întru ale radiofoniei, Încât nici pomeneală de televizor În casa mea, deși plătesc taxa..., dar el se dovedește trădător, prin Însăși paguba lui, precum constatând că atunci când vine vorba de viața animalelor - acea „Animal planet“ - abundă prădătorii, evident jucând În scene oripilante de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la Expoziția Internațională de Aero-Auto-Radio-Electricitate din Parcul Carol, fiind întâmpinați de membrii guvernului. S-a oficiat un serviciu religios, au luat cuvântul miniștrii responsabili și s-au vizitat pavilioanele Expoziției: Pavilionul Regal, Pavilionul „Bucovina”, Muzeul Tehnic al Școlii Politehnice, pavilioanele Radiofonie, Chrissoveloni, Banat, Oradea, Hangarul Bessoneaux, trenul de radiocomunicații. La Pavilionul Nirona, Carol și Mihai au încercat armele expuse pentru exercițiile de tir, dovedind o înaltă precizie. Mihai a tras trei gloanțe ce și-au atins toate ținta. La terminarea vizitei
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a Liceului „Gheorghe Lazăr” din București. Era însoțit de col. Tr. Grigorescu, col. E. Pălăngeanu și dir. gen. Bratu din Ministerul Instrucției Publice. Mihai a urmărit explicațiile date de prof. Slavkovschi privind exponatele ce constau din aplicații ale electricității și radiofoniei. Voievodul „a pătruns fiecare sistem și fiecare obiect în parte, experimentându-l și opinând asupra rostului și funcțiunii pe care fiecare îl are în timpurile noastre”. Apoi a vizitat amfiteatrul și terasa splendidă a liceului. Sâmbătă dimineață, 30 iunie. Regele
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ai încredere în cel care te conduce, nu faci nimic așa. Deci, nu ascultam din alte considerente. Sigur că ați fost acolo și... S. B.: Asculta care cum ajungea. Atunci când nu erau cadrele în PC treceam stațiile de telegrafie pe radiofonie și prindeam Europa liberă, dar la orele acelea, noaptea, prindeam mai mult muzică. M. M.: Mai erau unii și mai comentau. S. B.: Nu circula bârfa? M. M.: Se mai bârfea, se mai discuta, dar, vedeți dumneavoastră, eu îmi amintesc
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Elemente de strategie vocală (Iași, Editura Artes, 2006). Ca o recunoaștere a meritelor sale deosebite, prof. univ. dr. Ada Burlui a primit distincții: Diploma de Onoare a Academiei Europene de Arte (Belgia, 1996); Diploma pentru merite deosebite în promovarea valorilor radiofoniei românești (Societatea Română de Radiodifuziune, 1998); Diploma pentru merite deosebite în colaborarea cu Corul „Angelli“ (Societatea Română de Radiodifuziune, 2001), Diploma de Excelență (Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“, „Piatra-Neamț, 2005), Diploma de Excelență (Ministerul Culturii și Turismului Republica Moldova
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]