70 matches
-
fotonilor a fost ușurată. Radiațiile în forma fotonilor au caracteristicile gazului. Din momentul în care radiațiile au fost eliberate, totul s-a răcit până la -270 °C, numindu-se radiație cosmică de fond. Aceste radiații au fost detectate prima dată de către radiotelescoape și apoi de către sonda spațială COBE. Între anul 2 milioane și anul 4 milioane după Big Bang s-au format quasarii, galaxii extrem de energice. O populație de stele s-a format din gazul și praful interstelar, apoi s-au contractat
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
un instrument astronomic de măsură prevăzut cu antene speciale, metalice, folosit la recepționarea și la studierea undelor radio cuprinse între frecvențele de la câțiva kHz până la 3 GHz, emise de unele corpuri cerești. Cea mai mare antenă parabolica monolitica o deține radiotelescopul de la Arecibo, Puerto Rico, cu un diametru de 300 m. Undele radio din univers (mai precis din Calea Lactee) au fost descoperite în anul 1932 de către fizicianul american Karl Guthe Jansky (1905 - 1950); acest eveniment a determinat dezvoltarea radioastronomiei.In cinstea lui
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
determinat dezvoltarea radioastronomiei.In cinstea lui a fost denumită unitatea de măsură pentru densitatea spectrala a fluxului de radiație folosită în radioastronomie ("Unitatea Jansky"): formulă 1 Deoarece pe atunci această descoperire n-a avut un ecou deosebit în lumea astronomilor, primul radiotelescop a fost construit abia în anul 1937, si anume de către inginerul american Grote Reber (1911 - 2002) din Wheaton, Illinois. În cinstea lui asteroidul 6886 a fost denumit "Grote". În 1956 se construiește în Germania primul radiotelescop mobil (cu un diametru
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
în lumea astronomilor, primul radiotelescop a fost construit abia în anul 1937, si anume de către inginerul american Grote Reber (1911 - 2002) din Wheaton, Illinois. În cinstea lui asteroidul 6886 a fost denumit "Grote". În 1956 se construiește în Germania primul radiotelescop mobil (cu un diametru al antenei de 25 m), supranumit „Stockert” (Astropeiler), lângă localitatea Eschweiler din regiunea Eifel (din 1999 obiect de muzeu). Cele mai multe radiotelescoape au o antenă din metal parabolica, care joacă rolul unei oglinzi concave, concentrând prin reflexie
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
cinstea lui asteroidul 6886 a fost denumit "Grote". În 1956 se construiește în Germania primul radiotelescop mobil (cu un diametru al antenei de 25 m), supranumit „Stockert” (Astropeiler), lângă localitatea Eschweiler din regiunea Eifel (din 1999 obiect de muzeu). Cele mai multe radiotelescoape au o antenă din metal parabolica, care joacă rolul unei oglinzi concave, concentrând prin reflexie, într-un focar, undele recepționate. Azi radiotelescoapele constau din mai multe antene parabolice (engl. "array" = ordonare, așezare, serie, câmp, rețea). Antenele dintr-un "array" sunt
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
de 25 m), supranumit „Stockert” (Astropeiler), lângă localitatea Eschweiler din regiunea Eifel (din 1999 obiect de muzeu). Cele mai multe radiotelescoape au o antenă din metal parabolica, care joacă rolul unei oglinzi concave, concentrând prin reflexie, într-un focar, undele recepționate. Azi radiotelescoapele constau din mai multe antene parabolice (engl. "array" = ordonare, așezare, serie, câmp, rețea). Antenele dintr-un "array" sunt cuplate între ele, astfel încât suprafață tuturor antenelor sale constituie o suprafata totală mare. Avantajul este că pot fi observate concomitent mai multe
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
engl. "array" = ordonare, așezare, serie, câmp, rețea). Antenele dintr-un "array" sunt cuplate între ele, astfel încât suprafață tuturor antenelor sale constituie o suprafata totală mare. Avantajul este că pot fi observate concomitent mai multe obiecte (surse) cerești. Azi astfel de radiotelescoape obțin imagini de o rezoluție comparabilă cu imaginile telescopului optic. Există radiotelescope fixe (fixate permanent spre zenit) dar și mobile, care pot fi rotite, mărind cosiderabil domeniul de recepție. Calitatea rezultatelor obținute e influențată nu numai de diametrul antenei, dar
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
cuplate între ele, astfel încât suprafață tuturor antenelor sale constituie o suprafata totală mare. Avantajul este că pot fi observate concomitent mai multe obiecte (surse) cerești. Azi astfel de radiotelescoape obțin imagini de o rezoluție comparabilă cu imaginile telescopului optic. Există radiotelescope fixe (fixate permanent spre zenit) dar și mobile, care pot fi rotite, mărind cosiderabil domeniul de recepție. Calitatea rezultatelor obținute e influențată nu numai de diametrul antenei, dar și de sensibilitatea instrumentelor care detectează impulsurile primite. În timp ce telescoapele mari pot
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
unde radio cu lungimile de unda cuprinse între metri și câțiva centimetri, telescoapele mai mici, ca de exemplu telescopul IRAM din Spania sau KOSMA din Elveția cu diametrul antenei de 30 m, pot recepționa unde cu lungimi de ordinul milimetrilor. Radiotelescoapele sunt utilizate și la observarea corpurilor cerești lansate de om, prin recepționarea datelor emise de sondele spațiale îndepărtate. Cel mai mare radiotelescop fix din lume este telescopul rusesc RÂTAN 600 din Republică Karaciai-Cercheză, iar cel mai mare radiotelescop mobil din
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
sau KOSMA din Elveția cu diametrul antenei de 30 m, pot recepționa unde cu lungimi de ordinul milimetrilor. Radiotelescoapele sunt utilizate și la observarea corpurilor cerești lansate de om, prin recepționarea datelor emise de sondele spațiale îndepărtate. Cel mai mare radiotelescop fix din lume este telescopul rusesc RÂTAN 600 din Republică Karaciai-Cercheză, iar cel mai mare radiotelescop mobil din lume (proporțiile antenei: 100 x 110 m) este Robert C. Byrd Green Bank Telescope, aparținând observatorului Green Bank Observatorium din West Virginia
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
ordinul milimetrilor. Radiotelescoapele sunt utilizate și la observarea corpurilor cerești lansate de om, prin recepționarea datelor emise de sondele spațiale îndepărtate. Cel mai mare radiotelescop fix din lume este telescopul rusesc RÂTAN 600 din Republică Karaciai-Cercheză, iar cel mai mare radiotelescop mobil din lume (proporțiile antenei: 100 x 110 m) este Robert C. Byrd Green Bank Telescope, aparținând observatorului Green Bank Observatorium din West Virginia, SUA; pe locul doi urmează radiotelescopul de 100 m al institului radioastronomic Max Planck din Bonn
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
rusesc RÂTAN 600 din Republică Karaciai-Cercheză, iar cel mai mare radiotelescop mobil din lume (proporțiile antenei: 100 x 110 m) este Robert C. Byrd Green Bank Telescope, aparținând observatorului Green Bank Observatorium din West Virginia, SUA; pe locul doi urmează radiotelescopul de 100 m al institului radioastronomic Max Planck din Bonn, Germania, care este amplasat în apropiere de cartierul Effelsberg al orășelului Bad Münstereifel din regiunea Eifel, Germania. Cel mai mare radiotelescop cu lungimi de unda de ordinul milimetrilor este radiotelescopul
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
Observatorium din West Virginia, SUA; pe locul doi urmează radiotelescopul de 100 m al institului radioastronomic Max Planck din Bonn, Germania, care este amplasat în apropiere de cartierul Effelsberg al orășelului Bad Münstereifel din regiunea Eifel, Germania. Cel mai mare radiotelescop cu lungimi de unda de ordinul milimetrilor este radiotelescopul de 50 m din statul federal mexican Puebla, iar cel mai mare radiotelecop "array" este Very Large Array din Socorro, New Mexico, SUA, format din 27 de telescoape fiecare cu un
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
radiotelescopul de 100 m al institului radioastronomic Max Planck din Bonn, Germania, care este amplasat în apropiere de cartierul Effelsberg al orășelului Bad Münstereifel din regiunea Eifel, Germania. Cel mai mare radiotelescop cu lungimi de unda de ordinul milimetrilor este radiotelescopul de 50 m din statul federal mexican Puebla, iar cel mai mare radiotelecop "array" este Very Large Array din Socorro, New Mexico, SUA, format din 27 de telescoape fiecare cu un diametru de 25 m, amplasate sub forma literei Y
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
un diametru de 25 m, amplasate sub forma literei Y. Un proiect important al radioastronomiei este localizarea hidrogenului în univers că indicator al existenței unei galaxii. În emisfera sudică acest proiect este deja încheiat; cele mai multe date au fost găsite cu ajutorul radiotelescopului Parkes din Australia.
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
permis să se întoarcă pe insule. Când insulele au fost retrocedate Japoniei în 1968, și evacuaților japonezi li s-a permis să se întoarcă pe insule. Actualmente, practic toți locuitorii sunt cetățeni japonezi, limba folosită de ei fiind japoneza. Un radiotelescop cu diametrul de 25 m se găsește pe insula Chichijima, ca parte a proiectului VERA de explorare astrometrică, el aparținând Observatorului Național Astronomic al Japoniei. Nu există aeroport pe nicio insulă, așa încât transportul se face cu vaporul. Se poate merge
Insulele Bonin () [Corola-website/Science/320498_a_321827]
-
3 la 14. Sistemul Ț Tăuri este compus din cel puțin trei stele, dintre care una singură emite în spectrul vizibil; celelalte două emit mai ales în infraroșu, precum și în domeniul radio, cel puțin una dintre ele. Observații efectuate cu ajutorul radiotelescopului Very Large Array au arătat ca astrul cel mai tânăr (steaua Ț Tăuri propriu-zisă) și-a schimbat brusc orbită după ce a trecut foarte aproape de una din companioanele sale, si poate chiar a fost ejectata din sistem. Foarte aproape de sistemul stelar
T Tauri () [Corola-website/Science/319000_a_320329]
-
permite acoperirea discului orbitor al Soarelui. Astfel se poate urmări coroana ca și în timpul eclipselor totale de Soare. Pentru a profita de avantajele acestui instrument el trebuie instalat pe un munte, acolo unde atmosfera este de obicei foarte curată. Anumite radiotelescoape și radioheliografe sunt folosite la înregistrarea undelor radio emise de Soare. Celelalte raze invizibile ale Soarelui (raze ultraviolete, raze X etc.) sunt studiate cu ajutorul unor instrumente instalate la bordul unor vehicule spațiale. O eclipsă de Soare are loc ori de câte ori Luna
Soare () [Corola-website/Science/296586_a_297915]
-
o caracteristică importantă, care decide asupra evoluției și sorții ei finale. Cu ochiul liber se pot observa aproape 6.000 de stele. Folosind un telescop se pot observa deja sute de mii de stele din Calea Lactee (galaxia noastră). Cu un radiotelescop se pot cerceta chiar milioane de galaxii din univers (numărul stelelor fiind extrem de mare, circa 7•10). În galaxia noastră, care poartă numele de Calea Lactee sau Calea Laptelui, există aproximativ 300 de miliarde de stele. Cele mai mari dintre ele
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
și zgomote de aparate, probabil completate de gonguri, ritmuri de percuție, rombo-uri, voci distorsionate sau orice altceva ar dori artistul să prelucreze (adesea procesat până în punctul sample-ul original nu mai e de recunoscut). Lucrări întregi pot fi bazate pe înregistrări radiotelescop, murmur de nou-născuți, sau sunete înregistrate prin microfoane de contact de pe fire de telegraf. Printre mulții artiști din această arie sunt Coil, Controlled Bleeding, CTI, Deutsch Nepal, Hafler Trio, Lustmord, Nocturnal Emissions, PGR, Thomas Köner, Zoviet France, Nine Inch Nails
Ambient () [Corola-website/Science/317513_a_318842]
-
Regional White Tank Mountain din comitatul Maricopa, Arizona, Statele Unite, a fost interpretat ca fiind prima reprezentare nord-americană cunoscută a supernovei. Rămășița de supernovă a acestei explozii a fost identificată abia în 1965, când Doug Milne și Frank Gardner au utilizat radiotelescopul de la Observatorul Parkes pentru a demonstra că ceea ce era anterior cunoscut drept sursa radio PKS 1459-41, din apropierea stelei Beta Lupi, părea a fi un înveliș circular de 30 de arcminute. De-a lungul următorilor ani, au fost detectate atât emisiile
SN 1006 () [Corola-website/Science/321529_a_322858]
-
engleză (în română "Căutarea Vieții Extraterestre Inteligente"). Este vorba despre căutarea în cosmos a unor semnale ce ar putea proveni de la civilizații extraterestre dezvoltate, inteligente. Există și un institut internațional de cercetare pe acest domeniu, numit SETI Institute. SETI folosește radiotelescoape pentru a căuta semnale radio din Univers cu lățime de bandă îngustă. Aceste semnale nu sunt cunoscute să apară în mod natural, în consecință detectarea lor poate furniza dovezi ale unei tehnologii extraterestre. În Sistemul Solar, chiar dacă ar exista viață
Search for Extra-Terrestrial Intelligence () [Corola-website/Science/326430_a_327759]
-
des, este pentru omenire mult prea devreme, dificultățile unei astfel de călătorii fiind încă de neînvins, cauza principală fiind distanțele copleșitoare dintre Pământ și alte planete (exoplanete), precum și timpul necesar, corespunzător distanței. În locul acestora, astronomii cercetează deja bolta cerească cu ajutorul radiotelescoapelor, sperând ca într-o bună zi să recepționeze semnale de la o civilizație de pe vreo planetă îndepărtată, de undeva din Univers. Această speranță impune ca civilizația îndepărtată să dispună la rândul ei de sisteme de producere și transmisie a semnalelor radio
Search for Extra-Terrestrial Intelligence () [Corola-website/Science/326430_a_327759]
-
este un radiotelescop situat în apropiere de orașul Arecibo, pe coasta de nord a insulei Puerto Rico. Este exploatat de Universitatea Cornell, cu un acord de cooperare cu Național Science Foundation. Observatorul este operat de către SRI Internațional în temeiul unui acord de cooperare cu
Observatorul Arecibo () [Corola-website/Science/326474_a_327803]
-
de Stiinte din SUA. Observatorul mai este numit și Centrul Național de Astronomie și Ionosfera (în , NAIC), desi ultima denumire se referă atât la observator cât și la personalul care-l operează,ambele denumiri fiind utilizate oficial. Până în 2016 acest radiotelescop era cel mai mare telescop simplu construit vreodată. El colectează date radioastronomice, de aeronomie terestră și date radar planetare pentru oamenii de știință din lumea întrega. Utilizarea telescopului se face după supunerea de propuneri unui comitet independent. Radiotelescopul este folosit
Observatorul Arecibo () [Corola-website/Science/326474_a_327803]