70 matches
-
sau KOSMA din Elveția cu diametrul antenei de 30 m, pot recepționa unde cu lungimi de ordinul milimetrilor. Radiotelescoapele sunt utilizate și la observarea corpurilor cerești lansate de om, prin recepționarea datelor emise de sondele spațiale îndepărtate. Cel mai mare radiotelescop fix din lume este telescopul rusesc RÂTAN 600 din Republică Karaciai-Cercheză, iar cel mai mare radiotelescop mobil din lume (proporțiile antenei: 100 x 110 m) este Robert C. Byrd Green Bank Telescope, aparținând observatorului Green Bank Observatorium din West Virginia
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
ordinul milimetrilor. Radiotelescoapele sunt utilizate și la observarea corpurilor cerești lansate de om, prin recepționarea datelor emise de sondele spațiale îndepărtate. Cel mai mare radiotelescop fix din lume este telescopul rusesc RÂTAN 600 din Republică Karaciai-Cercheză, iar cel mai mare radiotelescop mobil din lume (proporțiile antenei: 100 x 110 m) este Robert C. Byrd Green Bank Telescope, aparținând observatorului Green Bank Observatorium din West Virginia, SUA; pe locul doi urmează radiotelescopul de 100 m al institului radioastronomic Max Planck din Bonn
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
rusesc RÂTAN 600 din Republică Karaciai-Cercheză, iar cel mai mare radiotelescop mobil din lume (proporțiile antenei: 100 x 110 m) este Robert C. Byrd Green Bank Telescope, aparținând observatorului Green Bank Observatorium din West Virginia, SUA; pe locul doi urmează radiotelescopul de 100 m al institului radioastronomic Max Planck din Bonn, Germania, care este amplasat în apropiere de cartierul Effelsberg al orășelului Bad Münstereifel din regiunea Eifel, Germania. Cel mai mare radiotelescop cu lungimi de unda de ordinul milimetrilor este radiotelescopul
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
Observatorium din West Virginia, SUA; pe locul doi urmează radiotelescopul de 100 m al institului radioastronomic Max Planck din Bonn, Germania, care este amplasat în apropiere de cartierul Effelsberg al orășelului Bad Münstereifel din regiunea Eifel, Germania. Cel mai mare radiotelescop cu lungimi de unda de ordinul milimetrilor este radiotelescopul de 50 m din statul federal mexican Puebla, iar cel mai mare radiotelecop "array" este Very Large Array din Socorro, New Mexico, SUA, format din 27 de telescoape fiecare cu un
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
radiotelescopul de 100 m al institului radioastronomic Max Planck din Bonn, Germania, care este amplasat în apropiere de cartierul Effelsberg al orășelului Bad Münstereifel din regiunea Eifel, Germania. Cel mai mare radiotelescop cu lungimi de unda de ordinul milimetrilor este radiotelescopul de 50 m din statul federal mexican Puebla, iar cel mai mare radiotelecop "array" este Very Large Array din Socorro, New Mexico, SUA, format din 27 de telescoape fiecare cu un diametru de 25 m, amplasate sub forma literei Y
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
un diametru de 25 m, amplasate sub forma literei Y. Un proiect important al radioastronomiei este localizarea hidrogenului în univers că indicator al existenței unei galaxii. În emisfera sudică acest proiect este deja încheiat; cele mai multe date au fost găsite cu ajutorul radiotelescopului Parkes din Australia.
Radiotelescop () [Corola-website/Science/302450_a_303779]
-
3 la 14. Sistemul Ț Tăuri este compus din cel puțin trei stele, dintre care una singură emite în spectrul vizibil; celelalte două emit mai ales în infraroșu, precum și în domeniul radio, cel puțin una dintre ele. Observații efectuate cu ajutorul radiotelescopului Very Large Array au arătat ca astrul cel mai tânăr (steaua Ț Tăuri propriu-zisă) și-a schimbat brusc orbită după ce a trecut foarte aproape de una din companioanele sale, si poate chiar a fost ejectata din sistem. Foarte aproape de sistemul stelar
T Tauri () [Corola-website/Science/319000_a_320329]
-
fotonilor a fost ușurată. Radiațiile în forma fotonilor au caracteristicile gazului. Din momentul în care radiațiile au fost eliberate, totul s-a răcit până la -270 °C, numindu-se radiație cosmică de fond. Aceste radiații au fost detectate prima dată de către radiotelescoape și apoi de către sonda spațială COBE. Între anul 2 milioane și anul 4 milioane după Big Bang s-au format quasarii, galaxii extrem de energice. O populație de stele s-a format din gazul și praful interstelar, apoi s-au contractat
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
paturi lângă colegiul medical din Education City. Spitalul este în prezent în construcții și va fi terminat în următorii câțiva ani. Universitatea Cornell deține și operează multe alte facilități în întreaga lume. Observatorul Arecibo din Puerto Rico, este cel mai mare radiotelescop monolitic acționat de Cornell pe baza unui contract cu Fundația Națională de Științe. Laboratorul marin Shoals, acționat în parteneriat cu Universitatea din New Hapshire, este folosit periodic ca domeniu maritim de stiudiu pentru studenți pe o suprafață de 0,4
Universitatea Cornell () [Corola-website/Science/322091_a_323420]
-
Science". Controlul robotilor pe Marte s-a mutat între NASA Jet Propulsion Laboratory de la Caltech și Cornell Științe Spațiale de construcții. Mai mult, cercetătorii de la Cornell au descoperit inele din jurul planetei Uranus și au construit si opereaza cel mai mare radiotelescop din lume situat în Arecibo, Puerto Rico. Proiectul de cercetare The Automotive Crash Injury Research a fost început în 1952 de către John O. Moore la laboratorul de aeronautică Cornell, desprins în 1972 sub numele Calspan Corporation. El a explorat modoul de
Universitatea Cornell () [Corola-website/Science/322091_a_323420]
-
de kilometri distanță. Ochiul și instrumentele optice (luneta și telescopul) sunt sensibile la lumină, însă aștrii emit și radiații invizibile: unde radio, infraroșii, ultraviolete. Pentru captarea acestor radiații invizibile, sunt utilizate telescoape deosebite. Undele radio sunt captate la sol cu ajutorul radiotelescoapelor. Celelalte radiații sunt oprite, mai mult sau mai puțin, de atmosferă. Pentru a le percepe, trebuie să te ridici deasupra solului. Au fost trimise în spațiu instrumente, la bordul sateliților artificiali. Întrucât sunt aproape de Pământ, Luna, precum și planetele care se
Instrument astronomic () [Corola-website/Science/333504_a_334833]
-
aici temperatura acestora. Pentru captarea luminii aștrilor, se folosesc îndeosebi două tipuri de instrumente: luneta și telescopul. Dar aștrii nu emit doar lumină; ei emit și unde radio. Acestea pot fi captate la sol cu ajutorul aparatelor cunoscute sub denumirea de radiotelescoape. Luneta astronomică și telescopul au un tub în care se află un sistem optic, numit obiectiv, îndreptat spre obiectul de observat (un ansamblu de lentile pentru lunetă și o oglindă pentru telescop). Acest dispozitiv captează lumina aștrilor spre care este
Instrument astronomic () [Corola-website/Science/333504_a_334833]
-
fie cam de 12. Trecerea în apropierea Soarelui, care corespunde teoretic vârfului de activitate al unei comete, are loc la 25 octombrie 2014. Observații au fost planificate înainte și după survolul lui Marte utilizând vreo zece telescoape (VLT, Lowell...) și radiotelescoape (Nançay, Arizona) terestre cât și observatoare spațiale Hubble, Kepler, Chandra, SWIFT, ...).
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
(prescurtat ALMA, care înseamnă "suflet" în spaniolă) este un radiotelescop interferometric situat la altitudinea de 5100 m, în deșertul Atacama din Chile. El constă dintr-o rețea de 66 de antene (54 cu diametrul de 12 m și 12 cu diamerul de 7 m), care observa în domeniul lungimilor de unde
Atacama Large Millimeter/submillimeter Array () [Corola-website/Science/328847_a_330176]
-
diamerul de 7 m), care observa în domeniul lungimilor de unde milimetrice și submilimetrice. ALMA va furniza date referitoare la apariția stelelor în Universul timpuriu și imagini detaliate despre formarea stelelor și planetelor. Prima antenă a fost montată în noiembrie 2009. Radiotelescopul a devenit complet funcțional și a fost inaugurat oficial la 13 martie 2013. Cu un buget de circa un miliard de euro, ALMA este cel mai mare radiotelescop din lume. El reprezintă un parteneriat între Europa (European Southern Observatory - ESO
Atacama Large Millimeter/submillimeter Array () [Corola-website/Science/328847_a_330176]
-
formarea stelelor și planetelor. Prima antenă a fost montată în noiembrie 2009. Radiotelescopul a devenit complet funcțional și a fost inaugurat oficial la 13 martie 2013. Cu un buget de circa un miliard de euro, ALMA este cel mai mare radiotelescop din lume. El reprezintă un parteneriat între Europa (European Southern Observatory - ESO), SUA (Național Radio Astronomy Observatory - NRAO) și Japonia (Național Astronomical Observatory of Japan - NAOJ). De la punerea parțială în serviciu, în octombrie 2011, ALMA permite observarea a două galaxii
Atacama Large Millimeter/submillimeter Array () [Corola-website/Science/328847_a_330176]
-
Five hundred meter Aperture Spherical Telescope, prescurtat: , (în chineză: 五百米口径球面射电望远镜, iar în ), este un radiotelescop aflat într-o depresiune din districtul Pingtang, provincia Guizhou, China, fiind considerat "cel mai mare radiotelescop din lume". Construcția telescopului a început în 2011 și a fost terminat în iulie 2016. Va fi operațional din septembrie 2016. "FAST" este al
Telescopul FAST () [Corola-website/Science/335134_a_336463]
-
Five hundred meter Aperture Spherical Telescope, prescurtat: , (în chineză: 五百米口径球面射电望远镜, iar în ), este un radiotelescop aflat într-o depresiune din districtul Pingtang, provincia Guizhou, China, fiind considerat "cel mai mare radiotelescop din lume". Construcția telescopului a început în 2011 și a fost terminat în iulie 2016. Va fi operațional din septembrie 2016. "FAST" este al doilea cel mai mare radiotelescop din lume (după RATAN-600), cu o sensibilitate de trei ori mai
Telescopul FAST () [Corola-website/Science/335134_a_336463]
-
din districtul Pingtang, provincia Guizhou, China, fiind considerat "cel mai mare radiotelescop din lume". Construcția telescopului a început în 2011 și a fost terminat în iulie 2016. Va fi operațional din septembrie 2016. "FAST" este al doilea cel mai mare radiotelescop din lume (după RATAN-600), cu o sensibilitate de trei ori mai mare decât a Observatorului Arecibo. Iniția s-a crezut că va costa 700 milioane de yuani (în jur de 110 milioane de dolari americani), în total au fost cheltuiți
Telescopul FAST () [Corola-website/Science/335134_a_336463]
-
Națională și Reformă din China (NDRC) în iulie 2007. Pe 26 decembrie 2008, o celebrare a punerii fundației a avut loc la locul de construcție. Construirea a început în martie 2011 și s-a programat să fie terminată în 2016. Radiotelescopul este constituit din de panouri triunghiulare dispuse într-un carst care permite suportarea structurii, având configurația asemănătoare celei a Radiotelescopului Arecibo. Cum indică numele, diametrul cupolei este de 500 de metri. Spre deosebire de "Radiotelescopul Arecibo", care are o curbură sferică fixă
Telescopul FAST () [Corola-website/Science/335134_a_336463]
-
loc la locul de construcție. Construirea a început în martie 2011 și s-a programat să fie terminată în 2016. Radiotelescopul este constituit din de panouri triunghiulare dispuse într-un carst care permite suportarea structurii, având configurația asemănătoare celei a Radiotelescopului Arecibo. Cum indică numele, diametrul cupolei este de 500 de metri. Spre deosebire de "Radiotelescopul Arecibo", care are o curbură sferică fixă, "FAST" folosește o optică activă, care se reglează pentru a crea parabole în direcții diferite, cu un diametru efectiv de
Telescopul FAST () [Corola-website/Science/335134_a_336463]
-
a programat să fie terminată în 2016. Radiotelescopul este constituit din de panouri triunghiulare dispuse într-un carst care permite suportarea structurii, având configurația asemănătoare celei a Radiotelescopului Arecibo. Cum indică numele, diametrul cupolei este de 500 de metri. Spre deosebire de "Radiotelescopul Arecibo", care are o curbură sferică fixă, "FAST" folosește o optică activă, care se reglează pentru a crea parabole în direcții diferite, cu un diametru efectiv de 300 metri. Antena va putea observa până la o distanță unghiulară de 40° de
Telescopul FAST () [Corola-website/Science/335134_a_336463]
-
0,3 și 3,0 GHertz cu o precizie de 4 secunde de arc. Directorul științific al proiectului este Nan Rendong, cercetător la "Observatorul Astronomic Național Chinez" al Academiei de Științe a Chinei. Este creat pentru a detecta viața extraterestră. Radiotelescopul are antene speciale, metalice folosite la recepționarea undelor radio emise de corpuri cerești aflate la milioane de ani lumină depărtare. În plus, radiotelescopul va detecta semnale din alte galaxii, exoplanete și stele neutronice.
Telescopul FAST () [Corola-website/Science/335134_a_336463]
-
Observatorul Astronomic Național Chinez" al Academiei de Științe a Chinei. Este creat pentru a detecta viața extraterestră. Radiotelescopul are antene speciale, metalice folosite la recepționarea undelor radio emise de corpuri cerești aflate la milioane de ani lumină depărtare. În plus, radiotelescopul va detecta semnale din alte galaxii, exoplanete și stele neutronice.
Telescopul FAST () [Corola-website/Science/335134_a_336463]
-
După ani întregi de planificare, construcție și asamblare, un observator gigantic, considerat drept cel mai complex sistem de radiotelescoape de pe Pământ, s-a deschis în America de Sud și a realizat prima sa imagine. Observatorul ALMA (Atacama Large Millimeter/submillimeter Array) a fost inaugrat în Anzii din Chile. Giganticul radio telescop, în valoare de 1.3 miliarde de dolari, este o
Prima fotografie făcută de cel mai complex telescop din lume () [Corola-journal/Journalistic/68791_a_70116]