65 matches
-
mult o boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora sau pe cei dezveliți de către ciori.Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu pot fi separate mecanic iar la baza lor și în rahis se observă o colorație cenușie produsă de multitudinea de spori negri . Agentul patogen Nigrospora oryzae (Berk
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
maturare a acestora sau pe cei dezveliți de către ciori.Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu pot fi separate mecanic iar la baza lor și în rahis se observă o colorație cenușie produsă de multitudinea de spori negri . Agentul patogen Nigrospora oryzae (Berk. et Br.) Petch., fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul infecțios al ciupercii este reprezentat de un tal ramificat pe care apar
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Br.) Petch., fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul infecțios al ciupercii este reprezentat de un tal ramificat pe care apar spori negri, turtiți sau globuloși, cu episporul neted, de 12-15 µm în diametru. Ciuperca se dezvoltă în rahisul știuleților pe care îl distruge și afectează puțin și facultatea germinativă a boabelor. La atacul știuleților în depozite, boabele nu sunt afectate, sunt distruse doar țesuturile rahisului. Epidemiologie. Ciuperca este vehiculată din depozite în câmp și din câmp în depozite
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
globuloși, cu episporul neted, de 12-15 µm în diametru. Ciuperca se dezvoltă în rahisul știuleților pe care îl distruge și afectează puțin și facultatea germinativă a boabelor. La atacul știuleților în depozite, boabele nu sunt afectate, sunt distruse doar țesuturile rahisului. Epidemiologie. Ciuperca este vehiculată din depozite în câmp și din câmp în depozite, de către molia cerealelor Sitotroga cerealella. Aceasta depune sporii care s-au prins de franjurile aripilor, pe știuleții dezgoliți de către păsări sau pe cei care nu sunt bine
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
compacți, cu boabe presate, deformate (Creață de Banat). 6.4. Lungimea și gradul de lignificare a pedunculului , interesează mai ales la soiurile de masă, fiind un indicator tehnologic important. 6.5. Forma strugurelui este definită de lungimea ramificațiilor (aripioare ale rahisului și poate fi cilindrică (Furmint), conică (Polonino) sau sub formă de pâlnie (Trebbiano Toscano). 6.6. Numărul de aripioare la strugurile principal 7. Bobul este elementul morfologic la care se examinează cele mai multe caractere și anume: lungimea, lățimea (lărgimea), uniformitatea mărimii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de boape pe ciorchine la toți strugurii proveniți de pe 10 lăstari. 8.6. Lungimea pedunculului (cod OIV 206; UPOV 60; IBPRG 4.2.3.) se determină prin măsurarea acestuia de la punctul de inserțiea pe lăstar, până la prima ramificație principală a rahisului. 8.7. Lignificarea pedunculului (cod OIV 207; UPOV 61; IBPRG 6.2.8.) este caracter determinat de soi, dar depinde de condițiile mediu în care a avut loc maturarea strugurilor. 9. Bobul, după frunză, reprezintă organul cel mai important pentru
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
propune pentru strugure încă trei descriptori: forma, gradul de ramificare și gradul de aripare al strugurelui. 1.2.1. Forma strugurelui. Observațiile se fac la maturitate, la toți strugurii de pe 10 lăstari, iar în raport de lungimea ramificațiilor secundare ale rahisului, rezultă formele de bază ale strugurilor (: cilindrică (Riesling italian), conică (Traminer roz), cilindo-conică (Fetească regală). 1.2.2. Gradul de ramificare al strugurelui. Este dat de ramificarea axului principal al strugurilor , deosebindu-se: struguri uniaxiali (Chasselas doré), biaxiali (Negru vârtos
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
dat de ramificarea axului principal al strugurilor , deosebindu-se: struguri uniaxiali (Chasselas doré), biaxiali (Negru vârtos, biotipul cu flori femele), multiaxiali (Raisin de Palestina). 1.2.3. Gradul de aripare al strugurelui. Este dat de lungimea primelor ramificații secundare de pe rahis , deosebindu-se: struguri nearipați, uniaripați (Riesling italian), biaripați (Merlot), sau triaripați (Cruciuliță) și rămuroși (Muscat de Hamburg). 1.3. Bobul 1.3.1. Culoarea mustului . Mustul la strugurii pentru vin poate fi: necolorat, slab colorat (Merlot) și puternic colorat la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și se explică prin aceea că în flexie, spre deosebire de ortostatism, liniile de forță ce acționează asupra discurilor intervertebrale nu se fac pe toată suprafața lor, ci numai pe o suprafață redusă, totdeauna în porțiunea lor anterioră. Mobilitatea acestui segment al rahisului are o importanță deosebită, deoarece asigură independența corpului în raport cu trunchiul, condiția esențială pentru vigilența organelor senzoriale. Practic, mobilitatea coloanei cervicale poate fi analizată fie segmentar (etajul superior cu două vertebre atls și axis și inferior cu celelalte 5 vertebreă fie
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
5 vertebreă fie în ansamblu ei. În practica reeducării funcțiomnale a cifo-lordozelor problema se va pune, totdeauna, numai în totalitatea acestei curburi, care își va accestua lordozarea, ca o compensare a accentuării curburii cifotice dorsale. Ca limite normale de amplitudine rahisul cervical se înscrie pentru flexie cu valori cuprinse între 35˚ și 50˚, iar pentru extensie valorile sunt ceva mai mari, între 35˚ și 60˚. Cât privește înclinarea laterală a capului, aceasta se realizează între 30˚ și 45˚, iar răsucirea capului
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
pentru extensie valorile sunt ceva mai mari, între 35˚ și 60˚. Cât privește înclinarea laterală a capului, aceasta se realizează între 30˚ și 45˚, iar răsucirea capului și gâtului poate ajunge până în limite în jur de 75˚. 2.3. BIOMECANICA RAHISULUI DORSAL Acest segment al coloanei, de care este atașată cutia costală, are cea mai redusă mobilitate, ea situându-se la aproximativ 5˚ de fiecare etaj vertebral pentru flexie și extensie la 3˚5˚ pentru latreroflexie și 3˚ - 8˚ pentru răsucire
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
postulată, că perioada claselor I-IV, adică a anilor 7-11, este cea mai propice pentru intervenția gimnasticii corective, deoarece structura corpurilor vertebrale este încă modelabilă, ceea ce permite nu numai blocarea evoluției deficinței fizice, ci chiar corectarea ei. 2.4. BIOMECANICA RAHISULUI LOMBAR Mobilitatea la acest nivel al colanei vertebrale atinge cotele cele mai ridicate, situându-se pentru flexie, extensie, între 40˚ și 50˚, pentru lateroflexie între 25˚și 35˚, iar pentru răsucirile între 12˚ și 18˚, în medie, cu precizarea că
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
și 35˚, iar pentru răsucirile între 12˚ și 18˚, în medie, cu precizarea că este mult mai mare la copii (cu aproximativ 50%ă și mai scăzută la persoanele peste 50 - 60 de ani (cu circa 20% - 30%ă. Importanța rahisului lombar este considerabilă, deoarece, în ortostatism, întrega greutate a trunchiului, capului și membrelor superioare se sprijină pe acest segment vertebral de tranziție, cu deosebire pe prima vertebră sacrată. De poziția acestei vertebre (S1ă, mai exact de înclinarea ei în plan
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
sacrată. De poziția acestei vertebre (S1ă, mai exact de înclinarea ei în plan sagital, depinde cât de amplă va fi adâncimea curburii lobare, știut fiind că, anteversia acestei adevărate platforme sacrate accentuează lordoza, în timp ce retroversia ei o reduce. Analizând biomecanica rahisului cervico-dorso-lombar, în relație cu poziția centrului de greutate al corpului omenesc în poligonul de susținere, trebuie făcută observația că reechilibrarea staticii și echilibrului în ortostatism se poate realiza numai prin redresarea în extensie a trunchiului, ceea ce duce la accentuarea curburii
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
Iași și care a fost preluată și de către alte instituții de profil din țară (Anexa 1ă. Pentru cazurile ce au fost luate în observație și urmărite timp de 6 luni, au fost trecute numai măsurătorile ce interesau deviațiile de la curburile rahisului în plan sagital, talia, vârsta și greutatea. Nu s-a apelat la testarea mioartro-kinetică, deoarece cazurile care au făcut obiectul lucrării de control erau, în general, consecința unor permanentizări de atitudine vicioasă, nedepășind stadiul stadiul de gravitate medie. 4.2
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
așa zisele posturi seriate, care se fixează cu ajutorul ortezelor amovibile, pe măsură ce se câstigă din deficitul de corectat. 5.2.2. TRACȚIUNILE VERTEBRALE Prin tracțiuni vertebrale se înțelege o serie de manevre manuale sau mecanice, care, folosin capacitatea de extensie a rahisului contribuie la redresarea curburilor vertebrale, precu și la sedarea durerii instalate ca urmare a unor compresiuni mecanice pe nervi radiculari. Practic, tracțiunile efectuate asupracoloanei vertebrale indepărtează vertebrele una de alta. Tracțiunile vertebrale sunt recomandate și pentru combaterea proceselor de retracție
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
alta. Tracțiunile vertebrale sunt recomandate și pentru combaterea proceselor de retracție musculotendinoase, care în timp ajung să fixeze abaterile de la normal ale curburilor vertebrale, făcându-le din ce în ce mai puțin reductibile. Corectarea acestor curburi vicioase, însă, nu se rezolvă nzumai prin extensia rahisului, care trebuie considerată numai ca o etapă preliminară. Fixarea coloanei într-o poziție normală - sau cât mai aprope de normal - revine musculaturii de susținere acestuia, tonificând în condiții de scurtare grupele musculare de pe convexitatea curburilor și alungindu-le compensator pe
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
zis “orientată” , trebuie făcute cu mare discernământ, deoarece liniile de forță ce acționează asupra discurilor intervertebrale nefiind uniform distribuite pe toată suprafața lor, pot determina protruzia sau chiar factura inelului fibros, favorizând, in consecință, hernia nucleului pulpos. Tracțiunile exercitate pe rahis pot fi continue, pe distanța de ore, situații în care forța de tracțiune nu este mică, socotindu-se că durata prelungită contribuie la cedarea forței musculare. Cel mai frecvent și din rațiuni practice se folosește tracțiunea continuă de scurtă durată
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
col. 2000). Simptome. În toamnă atacul este sporadic și se manifestă prin apariția la vârful frunzelor a unor puncte galbene. Primăvara în aprilie, mai și începutul lunii iunie atacul se observă pe toate organele aeriene, limbul frunzelor, teci, tulpini, glume, rahis, ariste și chiar pe semințe. Pe aceste organe apar puncte mici de 0,5-1 x 0,3-0,5 mm, dreptunghiulare, galbene limonii, dispuse în șiruri paralele între nervuri și însoțite de zone albicioase liniare. Spre sfârșitul perioadei de vegetație apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu aspect cenușiu, cu puncte mici negre. În cazul unor veri umede și răcoroase, atacul este foarte puternic și frunzele se sfâșie. Pe tecile frunzelor și pe pai apar pete de decolorare alungite care devin apoi dungi brune. Glumele și rahisul și pot prezenta, în cazul în care sunt infectate, pete de decolorare pe care apar puncte mici negre, dispuse în șiruri scurte (fig. 10). Ciuperca S. nodorum produce pete eliptice, cu contur regulat sau sinuos, care au în zona centrală
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
masă neagră de spori. Paniculele sunt deformate, florile sunt mai dezvoltate iar știuleții au o formă globuloasă sau conică având pănușile intacte. Știuletele este însă distrus, transformat într-o masă neagră de spori printre care se mai observă resturi din rahis (ciocălău) fascicule de vase conducătoare (fig. 29). Transmitere răspândire.Ciuperca rezistă în sol sub formă de spori de rezistență care își păstrează viabilitatea chiar și 7-8 ani. Infecțiile sunt foarte puternice la porumbul semănat târziu, deoarece temperaturile de peste 15șC și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă în câmp, știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora, sau pe cei dezveliți de către ciori. Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului (ciocălăului) ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu pot fi separate mecanic, iar la baza lor și în rahis se observă o colorație cenușie produsă de spori negri, care sunt în număr foarte mare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a acestora, sau pe cei dezveliți de către ciori. Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului (ciocălăului) ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu pot fi separate mecanic, iar la baza lor și în rahis se observă o colorație cenușie produsă de spori negri, care sunt în număr foarte mare (fig. 31). Transmitere răspândire. Ciuperca este dusă din depozite în câmp și din câmp în depozite, de către molia cerealelor (Sitotroga cerealella). Aceasta depune sporii care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. Pe plantele infectate mai târziu se observă doar un miceliu albicios, slab dezvoltat, care pătrunde în rahisul (ciocălău) știuleților (fig. 33). Transmitere-raspândire. Ciuperca persistă de la un an la altul sub formă de miceliu de rezistență sau, spori în resturile vegetale. Sporii rămân viabili 2-3 ani. Sporii formați pe primele frunze bazale sunt transportați de vânt și vor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
celulele mielomotoase chiar și în formele neleucemice; leucemia fiind numai o manifestare periferică a procesului patologic. Osteoliza poate fi locală sau difuză. Când leziunile litice sunt focare, ele determină apariția durerilor osoase, fracturi patologice a oaselor care conțin măduvă roșie (rahis, pelvis, craniu, torace); dureri osoase care sunt prezente în 90% din cazuri. Leziunile osoase apar radiologic, suprapunându-se cu o demineralizare. Condensarea trabeculelor poate da aspectul de „baloane de săpun” sau „fagure de miere”. Frocherile patologice sunt frecvente în special
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]