43 matches
-
decembrie 1940 Dragoman Matei 1 decembrie 1944 - 1 noiembrie 1946 Pușcariu Ioan 1 noiembrie 1946 - 15 mai 1947 Păcurar David 15 mai 1947 - 1 noiembrie 1948 Moldovan Gheorghe 1 noiembrie 1948 - 1 iulie 1949 De la această dată, adică din momentul raionării, domnii notari devin tovarăși secretari. A te mai adresa unui factor administrativ cu apelativul domnule, însemna a-ți asuma riscul de a fi calificat drept răzvrătit împotriva noului regim democrat impus țării prin cea mai abjectă farsă electorală sub directa
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aproape întreg teritoriul plășii Herța a județului Dorohoi. După tratatul de pace de la 10 februarie 1947 și abolirea monarhiei de la 30 decembrie 1947, împărțirea administrativă din 1950 avea să pună în aplicare un sistem sovietic de organizare administrativ-teritorială, acela al raionării teritoriului, punându-se capăt „păienjenișului de linii frânte" în alcătuirea fostelor județe, „hotarele îmbucătățite și ferfenițite" în disproporționarea teritoriului și a populației. Motivând reîmpărțirea teritoriului Republicii Populare Române, noile modificări erau explicite: „Fostele clase stăpânitoare - se făcea aluzia și la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
consultarea documentațiilor specifice se studiază și se selectează informațiile obținute anterior din arhive, bănci de date și publicații, de exemplu: - rapoarte geologice, studii geologico-tehnice și geotehnice, rapoarte de expertiză, lucrări de specialitate și alte documentații; - hărți topografice, geologice, geologico-tehnice (inclusiv raionări geotehnice), aerofotograme; - date regionale sau locale cu privire la seismicitate și adâncimea de îngheț. 3.1.2. Prin recunoașterea prealabilă a amplasamentului se culeg informații generale asupra terenului din zona respectivă, inclusiv asupra căilor de acces și posibilităților de amplasare a lucrărilor
NORMATIV din 8 mai 2007 privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii - INDICATIV NP 074-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188248_a_189577]
-
11. Terenuri sărăturate și acide 12. Terenuri poluate cu substanțe chimice, petroliere sau noxe 5.*) Descrierea sumara a condițiilor pedolitologice (se vor descrie sumar tipurile - subtipurile de sol și rocă de bază) *) Se vor folosi cartările agropedologice și agrochimice existente, raionările și studiile pedoameliorative de la sistemele de îmbunătățiri funciare, studiile existente în amenajamentele silvice, cele de la oficiile județene de studii pedologice și agrochimice de la unitățile de gospodărire a apelor și de la agențiile pentru protecția mediului. 6. Condițiile de relief al terenurilor
REGULAMENT din 30 decembrie 1993 privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, precum şi componenta, functionarea şi atribuţiile comisiilor de specialisti constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168448_a_169777]
-
de teren 2.3.5. Elemente generale privind cadrul natural 2.3.6. Caracterizarea cadrului natural 2.3.6.1. Geomorfologia 2.3.6.2. Geologia 2.3.6.3. Hidrologia 2.3.6.4. Clima 2.3.6.5. Raionarea climatică 2.3.6.6. Regimul termic 2.3.6.7. Precipitațiile atmosferice 2.3.6.8. Regimul eolian 2.3.6.9. Concluzii privind condițiile climatice 2.3.6.10. Condiții pedologice (soluri) 2.3.6.11. Stațiunile de
GHID DE FINANŢARE din 13 august 2009 a Programului de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214586_a_215915]
-
de teren 2.3.5. Elemente generale privind cadrul natural 2.3.6. Caracterizarea cadrului natural 2.3.6.1. Geomorfologia 2.3.6.2. Geologia 2.3.6.3. Hidrologia 2.3.6.4. Clima 2.3.6.5. Raionarea climatică 2.3.6.6. Regimul termic 2.3.6.7. Precipitațiile atmosferice 2.3.6.8. Regimul eolian 2.3.6.9. Concluzii privind condițiile climatice 2.3.6.10. Condiții pedologice (soluri) 2.3.6.11. Stațiunile de
GHID DE FINANŢARE din 24 iunie 2010 (*actualizat*) a Programului de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233425_a_234754]
-
de teren 2.3.5. Elemente generale privind cadrul natural 2.3.6. Caracterizarea cadrului natural 2.3.6.1. Geomorfologia 2.3.6.2. Geologia 2.3.6.3. Hidrologia 2.3.6.4. Clima 2.3.6.5. Raionarea climatică 2.3.6.6. Regimul termic 2.3.6.7. Precipitațiile atmosferice 2.3.6.8. Regimul eolian 2.3.6.9. Concluzii privind condițiile climatice 2.3.6.10. Condiții pedologice (soluri) 2.3.6.11. Stațiunile de
GHID DE FINANŢARE din 17 iunie 2011 a Programului de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor degradate, reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233417_a_234746]
-
de teren 2.3.5. Elemente generale privind cadrul natural 2.3.6. Caracterizarea cadrului natural 2.3.6.1. Geomorfologia 2.3.6.2. Geologia 2.3.6.3. Hidrologia 2.3.6.4. Clima 2.3.6.5. Raionarea climatică 2.3.6.6. Regimul termic 2.3.6.7. Precipitațiile atmosferice 2.3.6.8. Regimul eolian 2.3.6.9. Concluzii privind condițiile climatice 2.3.6.10. Condiții pedologice (soluri) 2.3.6.11. Stațiunile de
GHID DE FINANŢARE din 24 iunie 2010 (*actualizat*) a Programului de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224679_a_226008]
-
Rupturile de la Focul lui Ivan". Se extinde pe fundul pârâului și are un grad de colmatare ridicat, ca urmare a absenței lucrărilor de combatere a eroziunii solurilor. 1.3.2. Caracteristici geomorfologice și potențialul geomorfologic Din punctul de vedere al raionării geomorfologice, teritoriul se încadrează în ținutul Carpaților Orientali, subținutul munților flișului. 1.3.3. Potențialul hidrogeologic și hidrologic Lacul Bălătău este alimentat de pârâul Izvorul Negru, iar o cantitate echivalentă de apă iese din lac și se dirijează spre râul
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 martie 2016 al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
est, cu baza de la sud spre râul Pasărea și este împărțit în două părți egale de Bulevardul Eroilor ( așa-zisa Stradă Gării). Structura geologică a terenului zimnicean este formată din „soluri de lunca și delta” (N. Florea), iar în lucrarea „ Raionare pedogeografică a R.P.R.” ( N. Cernescu) se precizează că în „provincia danubio-getică,cu sectorul câmpia Zimnicea predomina cernoziomul, format pe terase acoperite cu depozite leossoide”. Climă orașului este, în general, temperat continentală, cu veri călduroase (42 °C - iulie 1985) și ierni
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
mărginită de abrupturi calcaroase (Lacila- 334 m.), la sud-est se află Șereniacul și Vârbița, către nord-vest și sud-vest versanții devin domoli, încununați de înălțimi ca Pinet (359 m.) și Goronice (445 m.) Zona studiată este formată din: În planul de raionare geomorfologică a României, încadrarea sintetizată a comunei Carașova, cu localitățile aferente: Iabalcea și Nermed, localizează arealul în grupa podișurilor și a munților calcaroși din Reșița- Moldova Nouă, regiunea geomorfologică mediană în care predomină relieful carstic, reprezentat prin polii, doline(numite
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
gropi de gunoi, sau dispuneri de material pământos de la diferite lucrări de construcții. Solurile au un scăzut conținut de humus, fiind slab aprovizionate cu azot, fosfor mobil și bine aprovizionate cu potasiu. Poziția geografică a zonei Carașova este determinantă pentru raionarea climatică a arealului pe care se dezvoltă comuna cu același nume. Încadrarea în ansamblul climatic al teritoriului României definește zona ca făcând parte din arealul climatic continental moderat submediteranean, cu predominanța frecvenței anilor călduroși față de cei răcoroși. O caracteristică a
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
2 km. Accesul auto în localitate este pe traseul local Rezina- Mateuți, continuat pe drum alb spre Șoldănești. Teritoriul reprezintă un relief deluros-ondulat, care face parte din înălțimea nistreană. Structura rocilor este formată din: argile, alivrite, nisipuri și calcaruri. Conform raionării agro-pedologice a Republicii satul are cernoziomuri levigate și podzolite, soluri cenușii de pădure și ale silvostepei înălțimii Rezina. Resursele naturale ale satului sunt: argila, calcarul, nisipul. Apele curgătoare sunt reprezentate de rîul Ciorna, care se varsă în rîul Nistru, apele
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
ca "Inspector Șef" D.G.L. București. Pe 1 august 1949 este transferat ca "Șef de Serviciu la Consiliul de Stat" pentru A...pe lângă Sfatul Popular București, M.A.I.. Pe 1 nov. 1951 este încadrat prin Decizia 11497 ca "Șef al Serviciului Raionării Teritoriale", din Direcția Generală a Treburilor Consiliului de Miniștri - Secția Organizatorică la București. Pe 1 decembrie 1952 este transferat prin decizia nr. 10611 ca "Șef de Serviciu la Direcția Generală T.C.L." a M.A.I. Între 1930 și 1936 a colaborat
Aurel Sava () [Corola-website/Science/314508_a_315837]
-
durează în medie 45-65 zile. Particularitățile agroclimatice - După gradul de asigurare cu căldură și umezeală necesare dezvoltării culturilor agricole, precum și după caracterul reliefului teritoriul rep. Moldova poate fi împărțit în 3 raioane agroclimatice principale și în două subraioane. Studiind harta raionării agroclimatice putem sesiza că primul raion agroclimatic ocupă partea de nord, al doilea raion agroclimatic ocupă centrul țării și al treilea raion agroclimatic ocupă partea de sud a țării. Raionul Nisporeni este situat cel deal doilea raion agroclimatic care ocupă
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
molibden ect. Clasificarea solurilor din raionul Nisporeni se bazează pe principiul profilo-substanțial și genetic, precum și pe factorii de pedogeneză. După geneză solurile raionului sînt soluri de pădure de 2 tipuri: fiind reprezentate de nr. 7 și 8 din cadrul hărții 1)“raionarea solurilor republicii Moldova” 2) “soluri cenușii de pădure, inclusiv varietățile lor hleizate. În dependență de relief se disting: 1) soluri cu profilul profund și slab erodate întîlnite mai ales în cîmpiile cu pante domoale, 2) soluri răspîndite pe pantele cu
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Sighișoara și la 77 km de municipiul Sibiu. Orașul este situat pe partea dreaptă a râului Târnava Mare, în regiunea de dealuri mijlocii a Podișului Transilvaniei, mai exact Podișul Târnavelor (43°13’ latitudine nordică și 42°12’ longitudine estică). Conform raionării fizico-geografice din „Geografia fizică”-1983, zona se încadrează în provincia centrală europeană, subprovincia carpatica, ținutul podișului înalt al Transilvaniei, realm deluros al Târnavelor. Morfogenetic orașul se încadrează în etajul dealurilor și podișurilor, în care predomina terenuri cu predispoziție la alunecare
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
primul cercetător care caracterizează și delimitează clar subunitățile de relief de pe latura vestică a Carpaților Orientali. A elaborat și utilizat un sistem original de cartografie geomorfologică, adoptat ulterior de numeroși alți specialiști. O altă contribuție remarcabilă este cea legată de raionarea geomorfologică a teritoriului țării ce se găsește inserată în Monografia geografică a R.P.R. (1960), prezentând raporturile tectonice-structurale și morfologice. Prin studiile și lucrările sale a ajutat la elaborarea planurilor și proiectelor de sistematizare a numeroase localități urbane și rurale, au
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]