118 matches
-
adevăr o deține - nu poate fi împărtășită unor grobieni. Nu știu pe nimeni, în urbea asta, capabil să sesizeze inefabilul. Poate Actorul, dar e, deja, bătrân. Când se îmbată, are viziuni apocaliptice; trage bășini devastatoare, vomită, plânge. Filozoful s-a ramolit și el, și-a pierdut toată sensibilitatea față de Frumos și Adevăr. O fantoșă. Eremitul era - dintre toți - cel mai potrivit să devină un inițiat, avea o experiență, dar precis că s-ar fi împotmolit la ultima probă: ispita sexului. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
mărului. Perfecțiunea imperfecțiunii. Cititorului îi place personajul care moare pentru dreptate. Un fals: a murit dintr-o neînțelegere care i-a fost fatală. Acum vreau să vorbesc, beat, cu Filozoful despre Balerină, minciuna noastră cea adevărată. Iepuri! Tratat! S-a ramolit de tot, încă nu a împlinit cincizeci de ani, dar parcă a trecut de șaizeci. Suntem de-o seamă. Încă o mai iubesc pe Balerină. El doar o regretă; o diferență oglindită de înfățișarea lui. Era înaltă și subțire. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
o dictatură vulgară: un suplinitor - sau croitor - ar fi un dezastru: Magistratul, cel puțin e rasat, are gusturi, școală, lucrează cu Legea și cu mintea, nu cu foarfeca și cu acul. Filozoful; ar imprima mulțimii o ideologie. E confuz, uneori, ramolit de tot mâine-poimâine. Actorul e mai potrivit: a fost, pe rând, Cromwell, Ivan cel Groaznic, Robespierre, îi va fi ușor. Era potrivit Eremitul - l-ai ucis prea repede; e bine să pui în fruntea mulțimilor un răspopit. Romancierul nu: el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
unde-ai ajuns: șapte luni! Mai mare rușinea! — Lasă, plaiul meu drag, că în cinci săptămâni ne întoarcem - spuse Vodă. — Mi-ai mai zis așa - făcu Ruxăndrița. — Poftim? - nu înțelese Vodă. — Mi-ai mai zis așa - repetă Ruxăndrița. Te-ai ramolit de tot. Cum ți-am zis? — Așa, „plaiul meu drag”. Nu mai ții minte? — Când? - zise Vodă. — în toamnă, la Soveja - răspunse Ruxăndrița. — Atunci - șovăi Vodă căutându-și cuvintele - hai scoală-te, țărișoara mea scumpă, că ne-apucă noaptea. Episodul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în persoană îl iniția într-o știință subtilă, fără ca Noah să înțeleagă ceva din ea. Când Charlie a venit din nou în vizită, Noah dormea. Judit era acasă și-i povestea: - Ar fi fost mai bine dacă s-ar fi ramolit în loc să înnebunească. Acum își închipuie că Dumnezeu îi vorbește într-o limbă necunoscută. Își răspunde singur crezând că Dumnezeu însuși i-a vorbit. Cred că s-a sfârșit cu el, e gata copt pentru cădere! Deodată Noah deschise ochii, spunând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
loc sigur. - Și tu cunoști acest loc? Întrebă poetul În șoaptă, apropiindu-se instinctiv de prietenul său. - Se spune că l-ar ști Credincioșii. De ce crezi că m-aș fi asociat În acțiunea asta nebunească? Ai impresia că m-am ramolit, cum crede curva aia de Becchina, doamna mea? Se pare că secretul ascunzătorii a ajuns, Într-un fel sau altul, În Franța, la Credincioșii din Toulouse, dar că recuperarea ei ar fi o treabă nespus de anevoioasă. De aceea s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
așa că vorbeam. O oră, două ore, cred că aș fi putut vorbi zile întregi fără să se plictisească. Găseam stranie această pasiune pentru copila mea moartă, dar îmi spuneam că trebuie să fie de vină vârsta, că începuse să se ramolească, asta e tot, și că îl frământa faptul că este singur și nu are copii. Într-o zi, mă întrebă chiar dacă nu am să-i dau o fotografie a micuței. Fotografiile, gândiți-vă, costă, așa că nu făceam prea des. Aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
cățel sau ceva, oricum nu-i dădeam numele tău, da oricum nu mi-aș lua niciodată, Contesa - cealaltă - e o femeie frumoasă care când m-am trezit eu în cameră cu blondu ăla... blondu ăla... fantastic, da chiar m-am ramolit! Domnul Popa disimulează cu tot calmul de care este în stare: se ridică încet din genunchi, își face o cruce mică în fața mormântului Contesei și se uită cu coada ochiului la blond. Blondul se joacă aparent nepăsător cu un yo-yo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > CUCUL MEU Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1384 din 15 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Dragii mei, v-o spun cinstit, Știți, nu umblu cu perdea, Cucul meu s-a ramolit, Martoră-i nevastă-mea; Singurul cadou primit De la tata, când mi-a spus, “Fii, băiete, mulțumit Că pe lume te-am adus !”; Vin aseară prăfuit, Cum vin eu de obicei Dup-un șpriț mai prelungit Cu amicii buni ai mei
CUCUL MEU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367792_a_369121]
-
dulce din cafea, “Pe la unșpe, draga mea” Îi zic io, nevinovat, Da, te cred “, confirmă ea, “Cucu l-am înumărat, Dar ceva este cu el, Vreo rotiță s-a slăbit, De o vreme, nu mă-nșel, Semne dă că-i ramolit, Uite,-aseară, a cântat De trei ori, când ai venit, S-a oprit și-ncă o dat', A cântat cam răgușit, Apoi, de vreo două ori A zis “cucu”, a tușit Și-ncă de vreo patru ori A cântat și-
CUCUL MEU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367792_a_369121]
-
din bolta infinită Cu-n tunet a-ntrebat-o răspicat : -De ce ești, fata mea, nefericită ? -Părinte, Ți-o declar fără sfială, De mere până-n gât mi s-a acrit, Sunt singură și mor de plictiseală, Iar șarpele, și el s-a ramolit, Grădina înflorită,-nmiresmată, Ce mi-ai făcut-o-arată de minune, Mă-ntreb, însă, ce rost am eu ca fată Aicea făr’ un pic de acțiune ? -Ei bine, draga mea, te voi servi, Un “om” am să îți fac, Mi-este ușor
GENEZĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367812_a_369141]
-
trădarea ta la o iubire ca a mea. Semnează soțul tău drăgălaș (!), Iordache cu un singur ,,I” Către Iordache, motănașul meu scump și drag: Vino acasă ciorditor bătrân că din tot ce mi-ai scris, am înțeles că te-ai ramolit și nu mai ești bun de nimic. Întoarce-te că se apropie alegerile și ăstora care vin din urmă, poate li s-o face milă și de tagma voastră, să te scoată și pe tine la pensie, că acuma chiar
DRAGĂ CERASELLA CU DOI ,,L , de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364939_a_366268]
-
că nu. - Mare măgar mai poți să fii! - Ascultă, bă, țâncule, cine ți-a băgat ție în cap chestia asta c-aș fi măgar? În noaptea asta te omor, pe toți dracii. - Ai înebunit? - Tu m-ai înebunit. - Te-ai ramolit, John, nu te mai recunosc, bătrâne. Te-ai clătinat de cap rău de tot. Până nu beau un whisky, nu mai fac un pas prin iadul ăsta. - Ai noroc că și mie mi-e sete, altfel... - Aș fi putut să
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
se răsti John la câine și-i trase un picior între coaste. Dulăul nu se dădu bătut, se apropie cu precauție de picioarele lui John și începu să-l lingă pe vârful cizmelor. - Ți-am spus eu că te-ai ramolit, bătrâne, să-ți intre bine-n cap chestia asta: ești cel mai mare nătărău ce l-am cunocut vreodată. - Slavă Domnului că nu mai sunt măgar. - Ba, ești un măgar needucat. - Ptiu, drace, uite cine-mi face mie educație! Dacă
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
Prietenie > SIDERALĂ Autor: Cavalerul Rătăcitor Publicat în: Ediția nr. 723 din 23 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului SIDERALĂ adunat timpul letală menghine strânge în teascul din coaste stelare rupe haotic geamătul orgasmic intelectual inima scapă un țipăt ora de zi ramolită-n noaptea reântoarsă pierdută prin curte domnească închisăde corset schizofrenic clipa - fabuloasă comoară prăfuită curge fâșii prin fisura ascunsă sub piramida de gânduri statuie pagână luând forma de mitologică fiară dispărută ca luna în eclipsa de suflet urlă jurnal de
SIDERALĂ de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351583_a_352912]
-
amuzant. DOAMNA CUCU: De unde știi că era amuzant, dacă nu mai ții mine? CUCU: Știam, dar mi-a ieșit din dovleac. DOAMNA CUCU: Notează Cuculeț pe o bucată de hârtie deh, că anii trec. CUCU:Nu, că nu m-am ramolit. Știu eu. Mi-am adus aminte. Ce bine că mi-am adus aminte! Așa, cum să nu, păi se putea...? DOAMNA CUCU: Mor de curioasă, nu alta. CUCU: Dimineață am avut un spectacol. Sus la deputata. DOAMNA CUCU: Haiti! Iar
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
democratice pentru alegători, nu mi le arunca mie în obraz! Deși... nicio babă nu le mai poate înghiți. Pe cine vrei să convingi că cetățeanul amărăștean are drept de proprietate pe izlazul comunal? Nu vezi că ești jalnic? Te-ai ramolit, primarule! Nu te pricepi să descâlcești matrapaslâcurile din primărie și acum dai în mine cu dreptu’ cetățeanului. --Ce să fac, coane? Încurcăturile le-au făcut cei din comisie acu’ cinșpe ani. --Descurcă-le! Dacă ești așa corect, anulează prostiile ălora și
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
Acasa > Orizont > Selectii > RETROFABULĂ... Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 390 din 25 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Cumătra Vulpe, ramolită (anemie, ulcer, tremur ... ) (O legumă!) avu o brumă de ispită (O nevoie! ... ) din vremuri de memorie (și ”fabuloasă” glorie) și merse (anevoie) să-l ”perie” din nou pe legendarul Corb (asmatic, diabetic,orb ... ) și-i debită (fals afectiv): -Prietene! Iubite
RETROFABULĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360571_a_361900]
-
gândești în felul acesta, copile? Cu rabla aia, cum o numești tu, am văzut toată țara. Cine ți-a băgat așa idei în cap? - My God! Nu realizezi că văd foarte bine ce se petrece în jurul meu? Voi v-ați ramolit și alții, pe care-i considerați neîmpliniți sau proști, prosperă... - Fănel, nu-ți permit să... - Ce nu-mi permiți? Să spun adevărul? Să spun că sunteți depășiți? Nu ai vrut să știi ce mă preocupă? Ei bine, printre altele și
ISPITA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359599_a_360928]
-
fi vreo instituție intelectuală care-și permite să dea verdicte. Într-un fel, el este scheletul din propriul său dulap. După crizele de inchizitor vioi din Lupta de clasă și din Gazeta literară, a ajuns astăzi să aibă crize de ramolit care nu mai știe nici ce-a zis Noica și nu mai știe bine nici versurile lui Eminescu (a se vedea prefață lui Simion la volumul I din Eminescu, Opere, ed. D. Vatamaniuc). L-am provocat public pe Simion, l-
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
oprește din cadențat. - Dacă aveam trei picioare, ce dracu făceam? În perimetrul sălii noastre de așteptare pășește cu viteză de avion un pilot bătrân la vreo 80-90 de ani, hai 91 ... E moș Cocoș că prea e aviator țanțoș și ramolit de atâtea ore de zbor. 53, 54, 55 ... - E cu listă, taică? - Mda! Cu listă de nervi ... .Stăm ca proștii la rând pentru orice fleac de aprobare ... Listă mai lipsea. - Și la ce număr prost s-a ajuns? - Nu vezi
ULTIMUL CUVÂNT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342141_a_343470]
-
tot. - Și ce ar fi atât de deosebit? intră și mamă-sa în discuție. - Nimic. El este profesorul de matematică, cel care ne meditează pe mine și pe Emanuela. - Ăsta este? Dar este așa de tânăr! Credeam că-i vreun ramolit de profesor în vârstă. - Nu, nu, el este cel mai bun profesor de matematică din liceu, poate chiar și din capitală. Este serios și bine pregătit. - Dar nu ziceai că-i divorțat? De unde atunci atâta seriozitate? - Stai dragă, sări și
UN PRÂNZ ÎN FAMILIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342220_a_343549]
-
scaunului, numărul unui pește cu chip uman...Îmi amintește teribil de un solist în vogă, cândva. Caut numele lui: Buia! Cine, mama mă-sii, era ăsta? Un rapper? Un manelist?... Votez elevul Amir Novacovici, care l-a creat. Îmbătrânesc? Mă ramolesc? Sau doar “rătăcesc” informațiile inutile? Nu uit însă, cu siguranță, să-mi verific lunar contul la banca: câți ani mai am de trăit, ca să-mi achit împrumutul făcut pentru tratamentul din perioada 2075-2100? Mai am 10 ani. E mult? E
DIMINEAŢA DEVREME (POVESTIRE SF) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344406_a_345735]
-
Catarame cu...Swarovski ,pe când tu nici măcar „șlapi”! -Știu și eu așa o fi cum spui tu „scumpă”domniță Eu nu sunt papuc de firmă și n-am ifose de „fiță” Dar dacă mă uit mai bine (căt sunt eu de ramolit) Tot eu sunt dintre noi doi cel mai bine”tăbăcit”. -Poate ești din căprioară ,nu mă prea pricep la firmă Dar ascultă-mă pe mine ești doar ce se vede ,cizmă ! Morala: Oricare ți-ar fi natura Căt de mult
D-ALE CASEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342867_a_344196]
-
ocheade, intrigați și gândindu-se la efectele prelungite ale chefului din ajun, stropit din belșug cu vin ales... Papa și Babacul nu conteneau cu strigătele ba, mai mult, începuseră să-și arunce și deprecieri de genul hai, că te-ai ramolit de tot, ba tu ai luat-o razna, te crezi scriitor de science fiction... Patriarhul, râzăreț, interveni prompt: -Potoliți-vă, băieți, cu cât strigați mai tare, cu atât vă solicitați sistemul cardio-respirator... suntem în urcare, vreți să faceți vreun infarct, ceva
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]