157 matches
-
insatisfacție pe care ți-o lasă încercarea de a gîndi tragicul în raport cu creștinismul. Pe de o parte, știi că sursa măreției umane stă în tragism, pe de altă parte afli că religia creștină nu cultivă ideea eroismului tragic. Un bătrînel ramolit care are privilegiul credinței este mai cîștigat decît un luptător. Latura netragică a creștinismului nu are cum să nu te indispună. Ai fi vrut ca ceva din ținuta gravă a cavalerului să se regăsească în atitudinea credinciosului, și cînd acolo
Tragic sau creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7379_a_8704]
-
cu "brutalitatea lui de nou", superficialitatea întreprinderii și, în orice caz, distanța dintre "proiect" și "practică". La fel cu Nicolae Davidescu odinioară, junele insurgent amenda sclerozarea dinamismului inițial, neuitând să noteze și că "'onomatopeismul' își are un fotoliu numerotat în 'ramolita' Academie fascistă"... Cum au arătat lecturile critice mai vechi și mai noi, filonul futurist a rămas, totuși, unul dintre cele mai fecunde pentru avangarda românească, fiind receptat de marea majoritate a militanților ei, sub semnul acelei dinamici inițiale curajoase, dărâmătoare
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
ai făcut să râd”. În tot scrisul său a urmărit claritatea exprimării și tot Ecaterina Logadi își amintește de vorbele marelui stilist: „[...] trebuie să vorbești pe limba timpului, dacă vrei că fii înțeles. Trebuie să te priceapă și o babă ramolită”.2 Dar Caragiale nu era numai inteligență, nu se reducea la ipostaza zeiței Atena, născută din capul lui Zeus, el avea și o bogată viață afectivă, o sensibilitate pe care și le ascundea sub vălul volubilității dialogului și al capcanelor
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
atât de bătrână, încât se făcuse mică de tot, ca un bob de mazăre și îi ziceau Măzărichea. Cât era ziua de lungă o auzeai grăind: „Tare-s mândră că fi-meu e primarul Două Cingători!”. Fiind bătrână, gârbovită și ramolită, uitase și să vorbească și doar atât mai știa să zică. Dacă o întreba cineva ce dorește să mănânce la cină, răspundea: „Tare-s mândră că fi-meu e primarul Două Cingători!”, când o întrebau dacă îi era frig, răspundea
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
cu bastonul de mareșal în mînă, cu fața congestionată, cu mănuși, pe care le-a predat aghiotanților săi, aflați în poziție de drepți, smirnă; în dreapta sa, generalul-colonel Stumpf, locțiitorul lui Goering, mititel, mohorît, absent; în stînga sa, generalul-amiral von Friedeburg, ramolit, adus de spate, de asemenea nepăsător.” Totul se face (și se scrie) cu ochii pe ceas, ritmul sacadat, punctat însă de amănunte pitorești, surprinse minimalist, amintind extraordinarul „145 de minute la Mizil” al lui Geo Bogza. Ritmul impune de altfel
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5552_a_6877]
-
un magician suprem, Agamiță reușește să transforme comunitatea belicoasă, din orașul blestemat de ideologii pragmatice, într-o unitate de îngeri cântăreți, de făpturi verticale, în haine de gală, populând spațiul dintre pământ și cer! Atâta sfințenie izvorâtă din înțelepciunea ușor ramolită a lui Agamiță te face să-ți dea lacrimile! Agamiță este un vultur cu aripi de molton și cu o inteligență diminuată în aparență, din cauză luptelor acerbe începute la 48, diminuată, da, da, însă, în același timp, avantajată de
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
Nu voi intra însă aici în detalii privind simbolistica numerelor. Basmele animaliere, pline de haz, ilustrează cel mai bine stilul direct și frust, pe care Viorel Bageacu l-a pigmentat savuros cu neologisme („De ce să iau cu mine un bătrân ramolit?” Totuși, l-a luat pentru o bucată de drum, ”că și așa e bine”). Animalele se adresează democratic și fără inhibiții celor mai înalți dregători și sunt buni sfetnici ai omului. Pe lângă obișnuitele jivine domestice și sălbatice din toate basmele
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
ca vîrstă, picilor care au fost, e că scriu cu cinstea temătoare cu care-i spune adultul o poveste copilului care o știe de mult pe dinafară. Adică: nu inventează, reproduc. Senzațiile, chiar dacă luate peste picior, nu cu nostalgia ușor ramolită a domnului cu responsabilități care-ar putea să se gîndească, ia uite, fraier mai eram, ci, dimpotrivă, cu superioritatea băiatului mai mare (doi frați, cu dublurile lor adulte, se fac, de fapt, patru, întreținînd un foarte subtil joc de ,mentalități
Orășelul copiilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10782_a_12107]
-
și tinere, ,tinerețea pe care el însuși o avusese cîndva", trăindu-și cu ultime, discrete juisări anii de la șaizeci încolo. Nu-i totuși vorba - și Adrian Costache are, trebuie spus, suficientă finețe în descrieri - de invidiile și ticăielile unei lumi ramolite, vestind cu voce tare sfîrșitul grabnic al liceului pe care ei, ,bătrînii", l-au apucat și-n vremi mai bune. Nu. E un soi de curiozitate contrariată, șocul, amortizat în fiecare zi, de-a vedea cum se tot schimbă lucrurile
Întîmplări de școală veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10902_a_12227]
-
am promis că vi le arăt și pe-ale soțului. Sunt mult mai puțin spectaculoase, evident, ca orice note de olimpic național în repetate rânduri, mereu foarte aproape de podium (sau chiar pe podium, uneori, nu mai țin minte, că sunt ramolită și nici nu e acum lângă mine, să-l întreb). Până și BAC-ul l-a dat în sesiune specială, la Lazăr, că era la București cu lotul național de fizică. Și, cu toate astea, nici un 5 la nimic, după cum
Notele lui Nic de la BAC by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19144_a_20469]
-
să țină discursuri! Bate câmpii prin cafenele! Nu-i mai convine Regatul! Poporul din care se trage! „Republica” din Regat - Stațiunea! Un zăbăuc! Vorbește de elită! Elitele se plămădesc de-a lungul secolelor, nu le caci peste noapte, minte constipată! Ramolitul ăsta îmi încurcă treburile, năucește lumea, o dezorientează de tot. Or, eu indicasem o direcție: Domeniul! Vrea să schimbe Ordinea! Nici măcar nu știe cu care... Pentru un popor educat, orice formă statală e bună, pământul e plin de exemple. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
aduc clar aminte că m-am gândit că e o oră nepotrivită să îți faci un ceai. Sau chiar să faci curățenie, că așa se auzea. Bineînțeles că nu puteam să spun asta poliției, nu? Ar fi zis că sunt ramolită. Dar tu nu crezi asta, nu-i așa? Ochii ei mă implorau. Am scuturat din cap și am zis rar. Nu, nu. Nici vorbă. 5tc "5" în drum spre casă îmi treceau prin cap tot felul de speculații. Oricine ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
din ziua când sosise. Oamenii nu primesc întotdeauna rolul care li se potrivește. Ai fi zis că e o larvă acest Mazerulles, un nerod, un slugarnic, cineva în care nu poți avea încredere. Asta din pricina înfățișării sale, din cauza trupului lui ramolit care părea că de abia se mai ține în straniul lui înveliș. Am început să vorbesc cu el despre micuță și i-am spus ce i se întâmplase. Nici dacă l-aș fi izbit în moalele capului nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
și a rămas tăcut. Bătrânii care stăteau pe partea cealaltă a străzii aproape că nu-și mai ziceau nimic. După ce terminaserăm filmările, am dat mâna cu fiecare. Toți aveau mâinile uimitor de moi. O moliciune care nu se datora oaselor ramolite, ci pielea sau carnea de sub ea părea flască precum un burete. Era o senzație atât de stranie Încât mă temeam ca nu cumva să-mi fi rămas lipite de palmă bucăți de carne sau fluide ale corpului lor, a cărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
autorității? Fără această siguranță revoluție e întotdeauna un lucru primejdios, în orice caz îndoielnic prin urmările lui pentru cel ce o face. Revoluții (adică mai exact răscoale) nu fac fără permisiunea autorității decât golanii (sic! -n.m), cetățenii niciodată.” Dacă ramolitul de Leonida, cel ce va confunda revoluția cu „lăsata secule”, impresionat de ceea ce seara citise la gazetă, face teoria revoluției în budoar, peste papucii acestuia, Ibrăileanu, și mai miop, își va mai trage încă o pereche de galoși, căci te
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
Momuloaiei.” Asemenea eroului din Cântecul Nibelungilor, unde Volker mânuiește și sabia și lăuta, la sfârșitul unei poezii intitulată amicului meu Gion, Caragiale scrie: „Scuză-mi, Gion, acest pripelnic indigest ola padrio ( ... ) ghiveci amestec talmeș balmeș.” Haimanaua se referea la „ipersensibilitatea ramolitei jupânițe ce se cheamă Academia.” Pe Caragiale, cel despre care se spunea că nu și-a terminat niciodată liceul (să fi fost de vină participarea sa la revuluție?), refuzându-i-se mai târziu și dreptul de a fi distins de
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
nu cânți bine; Te dezacordezi cam des, Îți slăbesc strunele. Pe măsură ce timpul trece, Cântecul se ridică la cer; Îți înflorește sufletul. Când te învechești, Îngeri se-adună pe corzi, Dar ce păcat... Vei fi scoasă la licitație, Adjudecată de-un ramolit bogat Și te va păstra într-un ungher, Să te mângâie din când în când, Gelos pe acei virtuozi Care ți-au dat strălucire, Să se laude la prieteni, La jocul de cărți, Câți bani a dat Pe tine. Maestrul
EŞTI CA O VIOARĂ, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360794_a_362123]
-
țața Dumitra era să leșine de emoție, și eu am rămas cu gura căscată, cu ochii la secretară care era frumoasă și foarte tânără și-și făcea mereu vânt cu un evantai din pene de struț. Conu Iorgu era un ramolit puțin grebănos, care avea un tic, facea mereu cu ochiul stâng, eu am crezut că face pe șmecherul și-mi face mie cu ochiul și m-a bufnit râsul. El s-a înfuriat și i-a spus ceva în franțuzește
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
cu intenția de a le utiliza cândva. Totuși, multe din acestea le întrebuința doar în povestirile lui orale. Predilecția lui era pentru oamenii simpli și le căuta compania cu o curiozitate neobosită. Putea să stea ore întregi cu o babă ramolită, cu zarzavagioaica din piață, cu țărani sfătoși, cu meseriași muncitori de tot felul. Căci, spunea el, „oamenii ăștia au darul să nu spună niciodată prostii, înveți multe de la ei”. Îi urmărea cu atenția binevoitoare pe care nu o avea totdeauna
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
pături de cititori, pe lângă conștiință, onorabilitate literară, cinste profesională și prestigiu de atelier, trebuie să aibă o limbă vie, pe înțelesul tuturor: „[...]trebuie să vorbești pe limba timpului dacă vrei să fii înțeles. Trebuie să te priceapă și o babă ramolită!”, spunea el copiilor, după cum își amintește fiica sa, Ecaterina Logadi. Indiscutabil, în complexul personalității și al operei lui Caragiale domină desigur talentul dramatic. Din statornica preocupare pentru dramaturgie s-au născut cronicile dramatice atât de pătrunzătoare în înțelegerea fenomenului și
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
prezentat deja prima parte a unei analize “la sânge” pe care profesorul Constantin Barbu, discipolul lui Constantin Noica, i-o face atât lui Simion cât broșurii în cauză. Maestrul Constantin Barbu, revoltat, a publicat în replică lucrarea “Eugen Simion - Inchizitorul ramolit”, în care sunt redate și extrase din “operele” lui Simion din organul PMR și PCR “Lupta de clasă”. Cum ar fi: „Epoca dintre cele două războaie a fost o epocă agitată de intensă lupta ideologică între cele două culturi. Clasa
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
încă voinic. Ce cauți tu pe la uși după aprobări? - Din greșeală. Am avut niște probleme cu una și ... - Vezi bre, vezi? Ți-am spus eu? De la femei ni se trage la toți ... Așa ai să ajungi tinerețe, ca voinicu' ăsta ramolit. - Domnuuu!! ... - Mișu! Domnu' Mișu mă cheamă! ‘Nea Cocoș profită din plin de momentul prezentării pentru a se răzbuna. - Hă! Domnu' Pișu! Și mai făcea pe figurantu' cu femeile. Cred că te scăpai pe tine când striga muierea la tine. Lui
ULTIMUL CUVÂNT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342141_a_343470]
-
plagiat... S-o fi-ntâmplat, nu zic, s-or fi lovit, Vreo frază, vreun catren, două sau trei, Căci, muza când mă prinde în condei Și-ajung s-o iau, la rime, pe ulei, Nici gând să copiez vr’un ramolit !... Așa că, observați, io-s plagiat ! ‘nainte chiar să scriu poemu-acel... De-un clasic ! Ce Rușine ! Ce mișel !... Și mă gândesc să pun mâna pe el, De nu ar fi de-un secol decedat ! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Plagiat / Valeriu Cercel
PLAGIAT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342199_a_343528]
-
trebuie tăcerea mea și pentru asta îi las timpul necesar! Lea se strânse oftând lângă tatăl ei, care o cuprinse cu dragoste și respect în brațe, sărutându-i părul cu nemărginită duioșie. - Vezi, ce-ți spuneam eu? Sunt un moș ramolit care nu a priceput nimic! Nici nu știi cât de fericit mă faci! Sunt mândru de tine, Lea! Iartă-mă că nu te-am înțeles! - Nu am ce să îți iert tată! Te iubesc enorm și ești modelul meu de
DILEME ( FRAGMENT 30) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375441_a_376770]
-
arătau ca niște... mastodonți jumuliți. Complexați, s-au înverșunat să facă, neapărat, mai mare, mai spăimos, mai altfel decît distinșii lor antecesori. Au dărîmat hoțește, noaptea, Academia veche, cocoțînd imediat, în loc, un fel de siloz locuibil. Au găsit un arhitect ramolit și, sub schița lui, au atașat unei clădiri de o clasicitate indestructibilă ca Teatrul Național încă un fund. Au intrat în perimetrul unor curți ale memoriei veșnice și au... inovat pînă la desfigurare, făcînd ca fostele locuri încîntătoare să semene
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]