504 matches
-
12 spre Gară de Nord, toți oamenii de atunci nu mai spuneau „Coborâm la Cișmigiu”, ci „Te dai jos la Zavaidoc?”, „Coborî la Zavaidoc?”, „Hai nenicule, fă-mi loc!... eu cobor la Zavaidoc”, fiindcă vatmanul Bimbirel, care era prieten cu rapsodul, cam de prin dreptul Cercului Militar (cum cobora pe bulevardul Elisabeta), strigă la călători cât îl țineau plămânii (bojocii): „Stația Zavaidoc!!!...” (informațiile aparțin scriitorului-muzicolog Marin Voican Ghioroiu, București). Ca recunoștința față de marele artist, nu ar fi prea mult ca o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a cântat renumitul Zavaidoc), în stația lui Zavaidoc și parcă auzi vocea vatmanului care anunța: „Dă-te neamule jos, Să bei un vin spumos/ Să mănânci peste batog/ Și să-ți cânte Zavaidoc. Tramvaiul pleacă, dar rămâne zumzetul tenor al rapsodului celebru interpretând „Cântecul lui Zavaidoc” ce debutează prin întrebarea: „Cine mă puse pe mine/ Să viu seară pe la tine/ M-ai ofticat vai de mine/ C-am venit seară la tine./”, sau „Cocoșel cu două crește/ Bărbat cu două neveste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
artist Zavaidoc, și ea o artistă celebra, să trăiască în astfel de condiții? „Acum trăiesc în condiții cum nici un câine nu ar trăi. Poate după moarte o fi mai bine!” spunea artista, fiica celui care pe drept cuvânt este primul rapsod al țării, care și-a servit țară prin cântecul sau, prin muzică lui lăutăreasca, reprezentând sufletul poporului român, cănd bucuros, cănd îndurerat, cănd umilit, cănd demn, ilustrat cu multă sensibilitate într-un repertoriu variat și bogat în același timp. Iată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mă și bată. Luat prin surprindere nu am mai avut timp să-i spun domne profesor, căci era profesorul de lucru manual Constantin Popian, ci l-am luat cu Nea Costică cum îi spunea toată lumea. Constantin Popian era un adevărat rapsod organizând prin toate satele din Vâlcea spectacole cu piese de teatru, în special cu Iancu Jianu sau cu Haiduci. Odată a prezentat la mine în comuna și piesă”Zori de Zi”de Zaharia Bârsan. El locuia în Râmnic, pe strada
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
părăsească pe tot parcursul activității mele, adică până la pensie. Poate că de aici, adică nu poate, ci precis, mi se trage carieră de actor și regizor artistic. Prin anii 1975-1976, fiind regizor artistic la televiziune și realizând niște emisiuni cu rapsozi mi-am adus aminte de Nea Costică. Știam că în afară de a interpreta piese de teatru cântă și niște balade haiducești acompaniindu-se la vioară. Adeseori dădea spectacole cu alt rapsod vestit, Gheorghe Bobei din Bărbătești. Așa aveam să aud pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fiind regizor artistic la televiziune și realizând niște emisiuni cu rapsozi mi-am adus aminte de Nea Costică. Știam că în afară de a interpreta piese de teatru cântă și niște balade haiducești acompaniindu-se la vioară. Adeseori dădea spectacole cu alt rapsod vestit, Gheorghe Bobei din Bărbătești. Așa aveam să aud pentru prima dată Balada lui Ciprian Porumbescu sau serenada lui Tosseli, interpretate de Bobei iar poeziile erau recitate de Popian. M-am interesat și aflând că încă trăiește, m-am dus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fermentativă» organizată de comitetul secției chimice a Consiliului Central A.S.I.T. , în colaborare cu Ministerul Industriei Alimentare“. (Drapelul Roșu din 7 iunie 1953). 25 ani „Renumitul taragotist Luca Novac participă în aceste zile la festivalul zonal «Maria Tănase» de la Craiova. Rapsodul s-a înscris în concurs cu un recital de opt melodii populare bănățene“. (Drapelul Roșu din 3 iunie 1978). „Noi lauri pentru Universitatea. Antrenorul Constantin Lache și elevele sale se pot declara fericiți cu bilanțul succeselor dobândite în actuala ediție
Agenda2003-22-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281068_a_282397]
-
Holovati, refugiat Bucovinean, un om rău. Mult timp pentru mine Bucovineanii erau oameni răi având exemplu pe profesorul de fizică Jitaru și pe pedagogul Holovati. Abia mult mai tărziu, cutreerând toată Bucovina pentru a filma obiceiuri de Crăciun sau vestiții rapsozi Maria Surupatu, Cazacu sau Lăcătuș aveam să cunosc adevărații Bucovineni, să-i respect și să-i iubesc. De fapt, Dumnezeu să-l ierte pe Holovati, căci după doi ani avea să se sinucidă. Poate că asta era explicația răutății lui
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_467]
-
Restaurantul Bănățeana. De câteva zile, Nino D’Angelo și-a lansat pe piața autohtonă noul single „Jesce Sole“, care are parte și de un videoclip. ZOLTAN VARGA Concurs de muzică populară l Pentru interpreți amatori Interpreții amatori de muzică populară (rapsozi, soliști vocali și instrumentiști) se mai pot înscrie, până în data de 10 noiembrie, printre participanții la cea de-a XXXVI-a ediție a Festivalului - concurs național „Pe deal la Teleormănel“, care va avea loc la Turnu Măgurele în 16 și
Agenda2004-45-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/283016_a_284345]
-
I, premiu care în acest an va fi de șase milioane de lei. Premiului al doilea (5 milioane de lei) și al treilea (4 milioane de lei), acordate soliștilor vocali, li se adaugă două distincții speciale, pentru cel mai bun rapsod și, respectiv, cel mai bun instrumentist (câte 2 milioane și jumătate). Preselecția va avea loc în 16 noiembrie la Alexandria. Poveste despre curaj l Cu Compania de teatru Petit Monde Centrul Cultural Francez din Timișoara invită în data de 6
Agenda2004-45-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/283016_a_284345]
-
texte, în satul uitat de lume, pe care să le transmită apoi prin intermediul corzilor și al baghetei dirijorale în veritabile doine. Setea de autentic a fost și este o caracteristică forte a maestrului. De curând, marea familie a soliștilor și rapsozilor bănățeni a avut onoarea de a-l felicita pe Vanu Odrobot, cu ocazia împlinirii a 80 de ani. Octogenarul artist, legendă vie a folclorului românesc, dar mai ales bănățean, nu se dezminte și nu-și dorește decât să descopere noi
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
să ne luăm după imaginile acelea, de atunci eram în Europa", a spus Dorina Lazăr, mulțumindu-i lui Stelian Tănase care a "mijlocit" prezentarea respectivului filmuleț, luni seară, la Teatrul Odeon. Momentul memorabil al serii s-a produs în timpul piesei "Rapsozii", când o parte din tavanul mobil al Teatrului Odeon a fost retras, spectatorii din primele rânduri ale sălii putând să vadă cerul. Finalul evenimentului a fost marcat de aplauze lungi. "Consider aplauzele pentru toți actorii care 100 de ani au
100 de ani de la inaugurarea Teatrului Odeon, pe muzică de Wagner şi versuri de Arghezi () [Corola-journal/Journalistic/24234_a_25559]
-
Fostul judecător al CSM Adrian Toni Neacșu a scris un articol, cu dedicație pentru Dan Tapalagă, în care critică modul cum a fost 'degradat' maestrul Tudor Gheorghe în HotNews. "Zilele trecute am aflat cu stupoare că Tudor Gheorghe este un rapsod popular. Oarecum nedumerit am dat fuga la DEX-ul din biblioteca mea. Nu frecventez foarte des arta practicată de Tudor Gheorghe, dar chiar și așa stiu cine și ce este. Cum demersul său artistic mie mi se pare o formă
Tudor Gheorghe, apărat de Toni Neacșu. Articol cu dedicație pentru Dan Tapalagă by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21704_a_23029]
-
prin excelență cultă, am insistat în documentare. I-am citit biografia, mi-am reamintit discografia sa, am rememorat câteva spectacole, multe transmisiuni TV, mi-am reîmprospătat propria părere despre arta sa a maestrului. Nu, categoric Tudor Gheorghe nu este un rapsod popular. Cu toate acestea o spusese HotNews, cum să se înșele? Apoi am înțeles. Tudor Gheorghe, trimițând un mesaj de sprijin postului de televiziune Antena 3, făcuse o eroare, un gest nepotrivit, o mișcare inadecvată. Tudor Gheorghe trecuse Rubiconul corectitudinii
Tudor Gheorghe, apărat de Toni Neacșu. Articol cu dedicație pentru Dan Tapalagă by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21704_a_23029]
-
postului de televiziune Antena 3, făcuse o eroare, un gest nepotrivit, o mișcare inadecvată. Tudor Gheorghe trecuse Rubiconul corectitudinii. Iar pentru asta merita să fie degradat, trimis la nivelul de jos al artei, trebuia deconspirat așa cum este cu adevărat: un rapsod popular. Și doar atât", a scris Toni Neacșu, pe jurindex.ro, adăugând că "acest tip de terorism practicat în numele eticii absolute caracterizează societatea noastră de azi". Toni Neacșu subliniază că "mare parte din presa noastră este un cor de behăieli
Tudor Gheorghe, apărat de Toni Neacșu. Articol cu dedicație pentru Dan Tapalagă by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21704_a_23029]
-
ea îi salvează viața. În ordinea străvechii interdicții orientale de a reproduce figura umană, părintele fetei se indignă și cere poza, dar i se oferă... o dischetă! Ostilitățile par a se stinge totuși într-o trainică amiciție între familia modestului rapsod popular și cea a snobului diplomat - om de afaceri. Tinerii își trăiesc din plin idila, înfățișată eliptic în secvențe comice sau lirice: splendidul dans al surorilor în ploaie, senzuala "lecție" de yoga pe creste circular panoramate, jocul de-a v-ați-ascunselea
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
lume ce tinde spre globalizare, amprenta originală, identitară a culturii muzicale a unui popor și ea nu se rezumă - așa cum s-a crezut până nu demult, și cum unii mai cred și acum - la grupuri folclorice sau la prestația vreunui rapsod brunet. Artiștii români (dirijori, instrumentiști, cântăreți) sunt prezenți, fără îndoială mai mult decât în trecut, în contextul muzical internațional, dar nu printr-o politică de stat, ci prin inițiative particulare; este bine așa, chiar dacă ar fi utile și unele proiecte
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
Fără să lupte pentru vreun ideal, dar fără să aibă nici eleganța ușor fanată a retragerii din lume, "arta" pe care o critică este un fel de miles gloriosus, de soldat fanfaron: "vremea noastră nu e vremea cronicarilor și a rapsozilor, ci a teologilor lacomi, ipocriții unei vieți și cinicii unui minut de sinceritate, a cabotinilor bătrîni și a tinerilor fără alt ideal decît idealul unei vieți trîndave..." Trimiterea la Epigonii lui Eminescu (trecînd prin mult mai "violenta" Scrisoare aIII-a
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
ar bălăci, așadar, într-un bazin electoral de 90 de procente. Parcă o și văd pe Carmen Harra la Interne, interogând morții ca să afle cine i-a ucis, sau pe Axinte la Cultură, deoarece a dovedit că e un competent rapsod popular. La Sănătate, fără discuție, vine Vadim, odată fiindcă știe sistemul din interior, al doilea fiindcă e nevoie de o Coaliție de largă audiență, în care să intre toate forțele patriotice, revoluționare. Chiar și Pavelescu, care, mi-a spus prezicătorul
Ziare, la zi: Adevărul sare în apărarea Elenei Udrea () [Corola-journal/Journalistic/27980_a_29305]
-
până la ultima sursă în anii când nu exista nici un instrument bibliografic, ci și intuiții anticipative, cum este aceea a valorii prozei lui M.Blecher, un marginal atunci, sau a esenței artei lui Sadoveanu, văzută în 1968 ca o „prezență atemporală, rapsod arhaic, cu o viziune primordială a omului implicat în tainele firii”, „cu o dimensiune mitică ocultă” etc. În fragmentele acestei opere, mai amplă și mai diversă decât s-a putut vedea până acum, în ciuda condițiilor teribile în care a fost
Dinu Pillat by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2634_a_3959]
-
ținut de sute de ani. Maramureșenii păstrează și astăzi cu sfințenie virtuți și obiceiuri de o rară frumusețe. Deși satul tradițional a suferit transformări înnoitoare, pe dealurile Lăpușului și prin munții Maramureșului mai răsuna și astăzi fluierul păstoresc și doinele rapsozilor. Tradițiile, datinile, obiceiurile și folclorul din Maramureș sunt documente grăitoare privind istoria și cultura acestor locuri, constituind monumente de mare valoare. Imensul tezaur flocloric al acestei zone constituie o componentă valoroasă, o moștenire de preț pentru toți cei care trăiesc
Tradiții Maramureșene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
trebuie să ți-o transmită cîntecul, sentimentul acela care unește ebrietatea cu bucuria de a trăi și contemplarea liniștită a morții. Așa am învățat că, în lyrics-uri, se merge pe principiul „less is more”. Totul e să gîndești ca un rapsod, ca un menestrel, nicidecum ca un poet filozofic. Pe albumul ăsta sper că m-am apropiat întrucîtva de acest ideal; cred că au fost momente în care m-am apropiat de alde Dylan sau Brel (nu știu de Vîsoțki, asta
"Haos.ro", interviu cu Florin Dumitrescu [Corola-blog/BlogPost/97439_a_98731]
-
eseistul, luptătorul Nicolae Dabija, de la al cărui debut (1965, în ,,Tinerimea Moldovei”) s-a scurs aproape un semicentenar. Încă din 1991, Constantin Ciopraga vedea în poet ,,o conștiință vizionar patetică”(,,Nu-s poet, sunt cel născut din poeme.”), un ,, tribun, rapsod și evocator”, ceva mai târziu Eugen Simion (criticul cel mai apropiat de spațiul literar basarabean) aprecindu-l (prefața volumului Fotograful de fulgere ) ca ,,un poet adevărat, substanțial”, ce-și asumă o ,,copleșitoare misie, fără să trădeze limbajul autentic al poeziei”. Referințele
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
Toate Articolele Autorului Pentru voi dragi români, oriuunde v-ați găsi, vă ofer o melodie de suflet 3 GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC Din apa cristalină a melosului dulce ca un „fagure de miere” au băut să-și astâmpere setea de frumos rapsozi și instrumentiști minunați, care prin măiestria lor, dăruire sufletească și dragoste nețărmurită pentru obiceiurile și tradițiile strămoșești, ne-au lăsat o zestre inestimabilă. E bine să ne străduim cu toată puterea minții și a sufletului, să lăsăm generațiilor viitoare „o
PARTEA A II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378225_a_379554]
-
militant, autor al unei lirici predominant combative" (p. 120). Clișeele favorabile ale caracterizării critice îl promovează spre vârful piramidei valorice: pasiunea civică, originea țărănească ("ridicat din popor"), atitudinea revoluționară, identificarea cu spiritul colectiv, "poezia de luptă", "un poet-cetățean prin excelență, rapsod al vremii sale" - acestea erau aspectele literare, tendințele aflate la mare căutare. Pe următoarele două locuri se situează, în paragrafe speciale, Maria Banuș și Eugen Jebeleanu, prima "cântând tot mai puternic lupta poporului muncitor pentru noi cuceriri", al doilea "evocator
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]