509 matches
-
ca să nu se piardă spiritul de mahala atât drag lor. Deci, foarte trist, Vergică redeveni consumatorul banal huiduit acum de toți și alungat de Brabete când nu mai avea bani. Era și timpul deoarece se vehiculase chiar ideea că „marele rapsod al poporului” să fie introdus ca materie de studiu în școli, așa cum se mai întâmplase și cu alții. Probabil însă că lui Dumnezeu îi place poezia și din când în când ne mai ajută... Mihai Batog-Bujeniță Referință Bibliografică: ARS POETICA
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Politica_salariala_mihai_batog_bujenita_1394014328.html [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
promotor al relațiilor culturale între românii din țară și cei din străinătate.” (Elena Trifan) Poetului ajuns la cea de-a 65-a aniversare, Mariana Moga i-a dedicat versurile: „Ți-ai pus în vers simțirea, iar îngerii se miră./ Auzi rapsozi pe scena ce devora destine,/ Cu arii tălmăcite născând fecunde rânduri./ Te strânge necuprinsul...adulmecând din tine,/ Sub plumburiul sunet ce-n asfințit se-așterne./ De dincolo de creste faci pact cu Dumnezeu,/ Ții strâns apusu-n palme, într-un popas
PUIU RĂDUCAN, TRIPLĂ LANSARE DE CARTE LA CENTRUL „JEAN-LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1461054191.html [Corola-blog/BlogPost/342926_a_344255]
-
Horia Roman Patapievici, prin Institutul Cultural Român, a promovat "afară"valori adevărate ale acestui popor. Despre Patapievici se spun tot felul de lucruri. Realitatea este că a schimbat multe. Eu m-am dus la el cu un proiect amplu, "Ultimii rapsozi". L-a analizat cu atenție, l-a finanțat și a ieșit senzațional. La reprezentanțele institutului din marile capitale ale lumii a numit oameni tineri, inteligenți și bine pregătiți. E adevărat, Patapievici nu mai trimite în străinătate ansambluri, lălăitori și tot
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
mic și nu se ocupa nimeni de mine, o perioadă în care eu m-am ocupat de alții și, acum, a venit vremea să mă ocup și de mine. La vârsta asta trebuie să-mi adun gândurile. Unii imi spun rapsod pentru că mă văd că apar singur pe scenă cu pălăria mea și cânt. Iar alții care vin și cântă cu zeci de instrumente, ăia sunt “artiști”. Eu nu sunt nici din tabăra aceea, nici din cealaltă. Atunci m-am întrebat
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului (de sub cazanul de țuică) și coceam porumbi cu lapte”. În poemul „LUI EMINESCU” pe care l-a recitat actrița Doina Ghițescu, voi aminti doar câteva versuri ce mi-au înrâurit întreaga viață
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1422007796.html [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
-
interviu scris cu ,,cerneala iubirii în peniță”. Ați cutreierat desculț prin iarba plaiului basarabean ,,dorind să deveniți simplu ca ea”. Ați plâns cu frații dumneavoastră în aceeași limbă, ați cântat psalmii și ați colindat eroii neamului, ați fost, pe rând, rapsod național, Patriarh al cuvintelor, membru al Academiei Române, propus la Premiul Nobel pentru Pace. Ați urcat Golgota Basarabiei ,,dezmărginind lumea prin ființa și taina poeziei”, sporind dragostea de cuvânt, de neam, de Limba Română, de pământ și de Cer deopotrivă. Ați
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
TUDOR GEORGE (zis Ahoe). Așadar, dragi confrați care vă depărtați de muzicalitatea pe care o dau ritmul și rima în poezia care conține poezie și care vă amăgiți că vă va cânta vreodată versurile albe vreun Tudor Gheorghe sau alt rapsod ori cantautor modernist (și lălăist...), am un sfat: orice ați scrie și descrie, faceți să sune a ritm și rimă versurile voastre, faceți să pară că silabele cântă spre a încânta, chiar dacă scrieți din nepricepere cu ruperi de ritm fără de
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1471524521.html [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
simplu ca ea... E atât de mare binele ce-l aștept - scrie poetul - Că orice suferință-mi pare-o fericire. Plânge cu ai lui: mamă, frați, compatrioți, în aceeași limbă, cântă psalmii și colindă cu eroii neamului. Devine, pe rând, rapsod național, apostol al frumuseții românești, membru al Academiei Române, propus la Premiul Nobel pentru pace, unindu-și vocea cu marii poeți români, urcând Golgota Basarabiei, topindu-se în muzica eternei poezii.” Iată, în cuvinte puține, ce magistral portret al poetului român
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
să intru-n cetate./ Culeasă de tine fruct neînceput, / Purtată apoi pe țărmu-nplinirii, / Ales îmi erai pentru-ntâiul sărut - / Cum spune-o-nțeleaptă lege a firii. / Și doar împreună am fi renăscut, / Trăind o simfonie a iubirii”. Poeta, un autentic rapsod al meleagului, ar cânta dintr-o frunză ori din fluier, dorul de meleagul natal, care o mistuie. Conștientă de iscusința ei de a preface cuvintele-n cântec, Ioana Stuparu dorește să-și facă un altar din toată creația ei, sub
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_sfintei_lumini_ioana_stuparu_sfesnic_tarziu_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
făcut o scurtă „încălzire” a atmosferei, prezentând numerosului public o doină. „Noi o cântăm de douăzeci de ani în catedrale. Este ca o rugăciune. Se numește «Doina lui Petre Uc». Eu o știu de la Efta Botoca - a fost un mare rapsod și muzician, a cântat cu Zamfir treizeci de ani. E o doină foarte fumoasă!” După acest scurt preludiu muzical, a început concertul, cu un colind așa cum domnia sa declara, „pentru că am venit aici la Salina Turda să vă colindăm, înainte de toate
MAESTRUL NICOLAE VOICULEŢ – DE NAŞTEREA DOMNULUI LA SALINA TURDA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1483063817.html [Corola-blog/BlogPost/379259_a_380588]
-
tolbă plină de pilde, proverbe, zicători sau vorbe de duh. Cred că pentru fiecare greșeală omenească bunica avea în tolba ei un raspun. Și ca bunica, câți alți oameni înțelepți nu avea satul?” Vechile cântece populare din zona Teleormanului și rapsozii locurilor se regăsesc într-o prezentare amănunțită în cartea doamnei Elena Buică. Iată ce spune autoarea despre regretatul Liviu Vasilică: “Interpretarea lui Liviu Vasilică este cea care a prins cel mai bine specificul cântecelor de haiducie, de voinicie, de joc
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_elena_buica_intoa_georgeta_resteman_1346065144.html [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
iunie 2015 Toate Articolele Autorului Dimineață își scrie cu penița de aur O nouă pagină de poveste În jurnalul trecerii mele printr-o lume jucăușa și veselă, Descoperită Acasă, Presărată cu sclipiri solare Și ritmuri electrizante de cântăreți din natură, Rapsozi înnăscuți. Natură virgina își pictează splendoarea ei sălbatică Pe pânză infinită a orizontului, Fremătând de prospețime și culoare. Vântul ștrengar a luat-o haihui prin lanurile verzi, Fugar într-un picior prin iarbă înfiorata de atâta tinerețe, Hoinărind printre fluturi
VIS DE VARA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1433791668.html [Corola-blog/BlogPost/352721_a_354050]
-
dintre romanțele eminesciene și cu intonarea imului "Eminescu" (cântat, de atâtea ori, de regretații soți Teodorovici) ce a ridicat sala în picioare. Momente încărcate de semnificații și de o vibrație specială, care au bucurat sufletele participanților la memorabilul eveniment. Un rapsod popular din Țara Vrancei a făcut o demonstrație de virtuozitate, cântând la peste 15 instrumente și recitând o frumoasă baladă păstorească - una dintre creațiile proprii. Evenimentul de la Focșani a fost unul necesar și util. Atât oaspeții, cât și concurenții au
PREMII SI LISTA LAUREATILOR.FELICITARI ORGANIZATORULUI, POETULUI IONEL MARIN ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Concursul_national_de_creatie_literar_mihai_marin_1339933605.html [Corola-blog/BlogPost/358326_a_359655]
-
om harnic și gospodar (de ce am ocoli ultimul termen doar pentru că are răsunet în vocabularul sovietic?! Omul harnic și cu aptitudini practice nu depinde de ideologie și naționalitate). Artist, nu încape nicio îndoială, din fibră, maestrul Mărin Cornea (e fiul rapsodului Florea Cornea, iar în familia sa muzica e patroană, prezentă și necesară ca fundație a casei) este în același timp om de treabă, iar toate lucrurile pe care le face sunt de asemenea trăinicie și folos, încât nu pot deveni
MĂRIN CORNEA. TRĂSĂTURI ALE CONDIŢIEI DE BIRUITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445245895.html [Corola-blog/BlogPost/364449_a_365778]
-
teamă oare ce-o să-i răspundă grâul?” „Paharnice și sfetnic, mai bine gustă cupii dulcea tristețe-a florii cum mi-au cules-o stupii. Nu-s gata pentru fagur, florii-mi așteptu-i rodul, să schimbe profeția scoate-mi din stei rapsodul, o, nu pe-acel cu scripca de ieftină poșârcă, ci pe solomonariul ce moartea-ți ia din cârcă”. Știa întreg regatul cum către nuntă caii vorbeau cum să-i dezlege Reginei nodul Khayi. Fu Khaya ce blestemul din chingile arșiței
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
lumini, catifelând poiana, Noiembrie în glas te strigă, împărțindu-mi ruga mea! Și ai venit în Universul magic...magia ta stelara Îmi tremura divin, pământul de se pierde-n cer, Grăbind secundele, ce curg în vocile din iar și iară, Rapsozi divini mi te vestesc!..Sărutul tău din pântec e mister! Culoarea dorului Nedumerita, urc în podul vechi al casei părintești, E vară și sunt singura în lutul prea uscat, Nu- mi găsesc loc, de dor de- a împleti povești, Genunchii
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1464772103.html [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
a condus revista Cronica, ce apărea la Baia Mare, publicație care a jucat un rol deosebit în educarea patriotică și culturalizarea locuitorilor de pe teritoriul județului Maramureș. La Chelința vede lumina zilei, în anul 1915, Emil Gavriș, unul din cei mai importanți rapsozi ai cântecului popular românesc, interpret al multor melodii de pe Valea Someșului și din satul natal. Este fiul învățătorului Vasile Gavriș, dascălul școlii din Chelnița în perioada interbelică, începând cu anul 1924, când a fost organizat învățământul școlar românesc din localitate
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
copil îndrăgostit de frumos și muzică, să conlocuiască atâtea sentimente? Gheorghe Zamfir: Am cunoscut naiul la vârsta de 14 ani, când în anul 1955 m-am înscris la Școala specială de muzică din București, unde era profesor renumitul naist și rapsod popular Fănică Luca. Prin el am îndrăgit naiul, intrând în tainele și secretele acestui instrument sacru, divin, inițiatic, care mai târziu mi-a deschis porțile către Lumină și Cunoaștere. Marin Voican-Ghioroiu: Istoria ancestrală pe care o are poporul nostru, fiind
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1449472606.html [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
și-n toate Floare de latinitate Sub un cer cu stele sudice. De avem sau nu dreptate, De avem sau nu dreptate, Emïnescu să ne judece. (prelucrare după versurile lui Ion Aldea Teodorovici) De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii; Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii... În izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut; Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut Poți să-ntâmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo? Înaintea acestora tu ascunde
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
dintre romanțele eminesciene și cu intonarea imului "Eminescu" (cântat, de atâtea ori, de regretații soți Teodorovici) ce a ridicat sala în picioare. Momente încărcate de semnificații și de o vibrație specială, care au bucurat sufletele participanților la memorabilul eveniment. Un rapsod popular din Țara Vrancei a făcut o demonstrație de virtuozitate, cântând la peste 15 instrumente și recitând o frumoasă baladă păstorească - una dintre creațiile proprii. Evenimentul de la Focșani a fost unul necesar și util. Atât oaspeții, cât și concurenții au
SPERANŢA CE VA DEVENI TRADIŢIE: FESTIVITATEA DE PREMIERE A CONCURSULUI NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ „BOGDANIA” – FOCŞANI, 2012 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_speranta_ce_va_deve_gheorghe_stroia_1340648041.html [Corola-blog/BlogPost/358148_a_359477]
-
I-ai dat putere trupului meu anemic și am mers și am mers mii de trepte ale disperării până la dorințele mele rupte. Mă credeai începutul durerilor noastre. Nu accept nicicând sfârșitul nu-l știu. Într-o zi ne vor cânta rapsozii curgerea durerilor noastre cu corzile rupte ale lăutei sorții. Ne vor cânta acea rapsodie pe care o așteptam de demult. *************** NE VOR CÂNTA (Ceva era tulbure) Gândeam sinuciderea în acea noapte. Totul îmi era ciudat. Mă tulbura și durerea și
DRITA NIKOLIQI BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 by http://confluente.ro/Poezie_albaneza_in_traducere_baki_ymeri_1393750607.html [Corola-blog/BlogPost/341310_a_342639]
-
poetice extinse, aprofundate, prin lecturarea operelor marilor poeți români, ruși, francezi, englezi și asiatici, vom putea discuta despre un glas poetic distinct al Chioarului. 2. ION C. DUȚĂ (Novaci, Gorj): DIN ȚARA PARÂNGULUI (versuri, 208 pagini, A5) GHEORGHE A. STROIA: Rapsod al Gorjului și Olteniei, în genere, culegător inveterat al folclorului zonei de apartenență, căruia îi redă strălucirea și prețiozitatea nativă, Ion C. Duță se dovedește a fi un creator liric autentic, revărsând în versuri de o simplitate cuceritoare, străbătute de
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 9 IUNIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1402316884.html [Corola-blog/BlogPost/365464_a_366793]
-
fost „recuperat” cu aportul grupului folcloric de la Aluniș, jud. Sălaj, condus de prof. Maria Croitoru, al localnicilor și a celor veniți de dincolo de Codru, de la Cuța și Soconzel, jud. Satu Mare, sub conducerea Malvinei Madar Iederan. A contribuit substanțial și cunoscutul rapsod al Țării Codrului Radu Ciordaș, respectându-se în detaliu fiecare element. S-a binecuvântat holda, s-a „târguit” plata, s-a cosit, s-au legat snopi, s-au făcut cruci și cununi, s-au horit vechile doine ale secerii, totul
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1437808957.html [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
Autorului Luceafărul românilor -odă poetului național- Peste vremuri încercate Stăbate dorul de-un veac, De Luceafărul din carte Ce din cer privește-n lac. Că pe versul său romantic Duce graiul moștenit, Ne-a lăsat dor singuratic, Luceafărul din zenit. Rapsozi iscusiți prin vremuri I-au pus versurile-n cânt, Din care stăbat ecouri De dor doinit la mormânt. Iar clinchetul de izvoare Îi cântă poezie, Pe codru să-l înfioare Cu tristă nostalgie. Somnoroase păsărele Închid pleoapa nopților, Și străbată
ODĂ POETULUI NAȚIONAL de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1441025751.html [Corola-blog/BlogPost/379510_a_380839]