82 matches
-
român recent, care își traduce spaimă de a nu se putea defini, într-un amestec de îndrăzneala neconținutistică și o privire venită de ,,sus,,. Nimic din toate acestea în alcătuirea inactuala a Melaniei Cuc, unde ceea ce creează, într-un fel rapsodic, se aseamănă cu încrederea absența, fără nici o clătinare, ce ne impresionează. Scriitoarea scrie cum respiră. Este autoarea unui tip singular de tablete”.- (Artur Silveștri ,din volumul Mărturisire de credință literară, și preluat în Răsunetul, Bistrița) - ,,Tablete nu pot scrie decât
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
multor stiluri și, la nevoie, își modifică fără dramatism temele. Nicolae Dabija dă impresia, în tot ceea ce scrie, de onestitate și forță morală. Îl „crezi” pe cuvânt și participi sufletește la tragedia mocnită pe care o sugerează poezia lui fluentă, rapsodică, penetrantă. Un moment de grație lirică în viața hârșită a unui poet adevărat, substanțial, care-și asumă cu responsabilitate și admirabil curaj sarcina lumii sale. A lui și a noastră, se înțelege. Trebuie să spun că Nicolae Dabija își îndeplinește
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
ancorat la formula unei poezii ermetice, de viziuni interioare, de prelungire a visului în realitate, a unei poezii onirice...” Chiar Barbu ne spune că „Uvedenrode” sugerează la început un Olimp translucid și germanic, apoi o evadare în vis, totul tratat rapsodic, conform canoanelor poetice ce mi le-am trasat, cu acea sonoritate imanentă...” Remarcăm aici gândirea plastică a abstracțiunilor din poem care atinge limpezimea de cristal. Cu „Oul dogmatic” intrăm în gândirea simbolistă, unde se cântă creația, oul având- zice Nicolae
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
și să se poată exprima într-unul sau altul dintre genuri. Trebuie considerate ca fiind eșuate toate încercările de a explica genurile literare prin derivarea unuia de celălalt. Astfel a existat tendința de a considera apariția vorbirii directe în stilul rapsodic ca o punte între epopee și dramă. O tradiție nu se menține de dragul tradiției în sine, ci prin prezența ei, prin capacitatea de a se mai preta încă la o actualizare. Tradiția se stinge iremediabil îndată ce devine incompatibilă cu concepțiile
UNITATEA GENURILOR LITERARE ESTE DAT[Ă DE UNITATEA OPERELOR LITERARE, ESEU DE AL [Corola-blog/BlogPost/369125_a_370454]
-
răgușit de-atâtea ecouri ziua a-nnebunit prin salcâmii doldora de alb fluturând pe cer rufe uitate pe culme bătute de vânt behăie luna nebună-n călduri dolofană fântânile cântă țâșnind din izvoare toate râurile noastre se grăbesc către mare rapsodice sunete se-aud de la soare răsare în cer spânzurată privighetoarea spintecă singură cerul și zarea dealul și valea alunecă lin prin memorie amintindu-ne de copilăria în plină glorie în pădure concertul nu s-a terminat orchestra se-aude pe
SPECTACOLUL PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354433_a_355762]
-
Patrimoniu > ALTEȚA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. LIRA THALIEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Fiecare artă își are o liră a sa, firește nu una și aceeași cu cea rapsodică. Lira Thaliei e scena! Ea simfonizează înaripat spiritul actorului, îi cântă fluviul de idei și îi configurează pastelat coloristica personajului. Între personalitatea actorului și rol nu e o vastă spațialitate, ci câțiva metri de scenă, în care se desfășoară o
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. LIRA THALIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353204_a_354533]
-
închise ea ochii. El o duse chiar pe pământul din care avea să-și ridice casă și o iubi acolo pe răcoarea lui curată, păzit de lumina mare a zilei.” Marin Preda realizează adevărate poeme ale universului câmpenesc, cu tonalități rapsodice, pline de un lirism sfâșietor.: „Soarele începu să răsară; câmpia se limpezește de spuma argintie a aburilor de rouă și întinderea ei care joacă acum în nemărginiri de foc rece pătrunde prin ochi înăuntrul omului, îl împrăștie afară, îl golește
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
legi regești. La temeliile orașului s-a așezat un castel pentru sport care ar fi uimit pe arhitecții Olimpului: Sala Polivalentă „Nadia Comăneci”, poate cea dintâi în frumusețe, a României. În jurul ei, munții vor celebra, înalți și grațioși, în riturile rapsodice ale pădurilor, și vor laurea lupta sportivă, de acum înainte! Pentru inaugurare a venit chiar Nadia. Prima ei oprire, ce spune despre ruta sentimentală a amintirilor pe care le poartă cu ea pretutindeni în lume, a fost la Clubul Sportiv
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
închise ea ochii. El o duse chiar pe pământul din care avea să-și ridice casă și o iubi acolo pe răcoarea lui curată, păzit de lumina mare a zilei.” Marin Preda realizează adevărate poeme ale universului câmpenesc, cu tonalități rapsodice, pline de un lirism sfâșietor.: „Soarele începu să răsară; câmpia se limpezește de spuma argintie a aburilor de rouă și întinderea ei care joacă acum în nemărginiri de foc rece pătrunde prin ochi înăuntrul omului, îl împrăștie afară, îl golește
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
acestui articol, a cărui tonalitate este în același timp surprinzătoare și semnificativă. Lupasco scrie, încîntat: "Această carte care se vrea, de la primele pagini, "o propedeutică la o filosofie a odihnei", nu vă lasă deloc să respirați. Totul e dens și rapsodic. Nu putem prin urmare [...] decît să schițăm o polemică în jurul a ceea ce se reclamă deja de la polemică. [...] polemica domnului Bachelard ține mai degrabă de Baletul rus decît de Curtea cu juri". Unde este fondul problemei? Lupasco o spune fără ocolișuri
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
partea a doua e o idilă (între Ioniță, nepotul domnitorului, și Anca, fiica pădurilor) plină de alinturi, emanând o poezie naivă. Din limbajul cu tentă arhaică și accent moldovenesc, autorul obține și efecte comice. Dincolo de lejerități și stângăcii, evocarea aceasta rapsodică are culoare și un anume fior. O cădere a fost, la premiera din 1919, comedia Una dintr-o mie, cu hazul ei căznit, poticnit în vulgarități. Satiră politică „în trei acte și un banchet”, Rațiunea de stat (o scenă s-
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
personajului, boem cumsecade și păgubos, ascunde o fire de misionar, sol disprețuit al ideii de resurecție morală prin artă. În „mica lui demență”, el se dovedește extrem de lucid și, observator ascuțit, spune într-o formă paradoxală sau bonom-ironică, de moralist rapsodic, adevăruri dintre cele mai crude. Se vede lesne aici, ca și în Hilda, deplasarea interesului de la individ la peisajul etico-social, dar nimic nu se încheagă în sensul epicii obiective. Mai târziu, scriitorul va schematiza și mai mult lucrurile, în sensul
BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
-
diversitatea intuițiunei, adică poate să-și cugete un obiect al acesteia. Această împărțeală a rezultat sistematicește dintr-un princip comun, adică din facultatea de-a judeca (care-nseamnă tot atâta cât facultatea de-a cugeta) și nu s-a iscat rapsodic din o căutare de noțiuni pure întreprinsă într-un noroc, despre deplinătatea numărului cărora nimeni n-ar putea fi sigur vrodată, de vreme ce aceasta ar fi conclusă prin inducțiune: făr-a mai pomeni că în acest din urmă mod n-am putea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
preferă balada din raționamente limpezi: prin baladesc obține dramatism și miracol, întâmplările fiind puse sub semnul trecerii timpului și al destinului. Eroul central al baladelor e Păcală, simbol al spiritului popular dominat de jovialitate, bun-simț și stoicism. Caracterul predominant poetic, rapsodic se imprimă și prozei lui M., impregnată de candorile adolescenței, naratorii fiind, de regulă, tineri care își trăiesc viața patetic, la hotarul dintre realitate și vis, ca în romanele Duda (1973), Bătuta (1975), Toamna porumbeilor albi (1979), Focul din vatră
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
simfonică, efectele antitetice, corespondențele cu trimitere simbolică vădesc marele talent de compoziție al lui R., darul lui de constructor. Ion e un solid edificiu epic realist, un univers perfect închegat, și totodată, prin discretele sclipiri etern umane și prin cadențarea rapsodică, o veritabilă epopee. În punctul de plecare imaginează o dramă socială, izvorâtă din legătura intimă, particulară, a sufletului țărănesc cu pământul, baza existenței rurale. Dacă în Ion R. o urmărește printr-un destin omenesc individual, în celălalt mare roman al
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
de actori Chicano care au jucat o piesă, au cântat și au dansat încercând să le sugereze participanților problemele speciale și bogăția traiului în două culturi. Cunoscutul antropolog Theodore Roszak a continuat pe același ton, lansându-și teoria despre „intelectul rapsodic”. Rhapsodic intellect era cam același lucru cu tacit knowing („cunoaștere tacită”) a lui Michael Polanyi. Ambele desemnează fenomene și procese care adâncesc și extind cunoașterea, precum search for larger („căutarea nemărginirii”), deeper meanings („înțelesuri mai profunde”) ș.a. Despre acestea nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Frânghii de ierburi îmi leagă picioarele goale,/ Rece, apa mi-a intrat în sandale,/ Îmi vestejesc aripile și căzând sună/ Ca un fluier cu găuri de lună”). Sugestia regăsirii dimensiunii sacre a existenței prin moarte, prin creație și jertfă, cuprinderea rapsodică, în cadru de baladă, prilejuiesc reușite pagini și atunci când poetul reface mari mituri folclorice - Miorița și Meșterul Manole. Singurătatea artistului ca ființă de excepție, un „ales”, fatalitatea cu rezonanțele ei de descântec („Trecea nesimțind/ În inimă cum/ Trandafir de fum
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
anumite „conceperi a ființei, a adevărului și a cunoașterii în general” (Martin Heidegger). Încă de la început, raportarea față de „centru” era prezidată fie de geniala dezordine a gândirii aforistice, fie de rigoarea ambițioasă a reflecției sistematice. Există nu puține sisteme filozofice rapsodice precum niște „benzi desenate” (Michel Tournier), așa cum putem descoperi „benzi desenate” care rivalizează claritatea carteziană. Pentru că morfologia scriiturii filozofice codifică regulile propriului „joc de limbaj”, un modest survol de natură istorică ar putea identifica avatarurile problematicii „centrului” în raport cu tipurile de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
România Mare continuă să fie un partid unipersonal. Cum se explică acest lucru? Vladimir Tismăneanu: Ca și Partidul Libertății - sau cum se numește partidul lui Heider În Austria -, ei apelează simultan la beneficiarii și la adversarii globalizării. Se poartă moda rapsodică a iodlerelor și a costumului tradițional din Carintia, dar, pe de altă parte, există o mulțime de tineret high-tech care votează În direcția Partidului Libertății. În cazul lui Vadim s-a observat Într-adevăr și votul tineretului, care ține parțial
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
aminteam mai sus, procedează prin eliminări, denegații, contra-adevăruri sau alte antifraze, ci acele cuvinte care se apropie cel mai mult posibil de lucruri. Cuvinte care devin vorbire vie. Pur și simplu pentru că se mulțumesc să prezinte viața. Într-o mod rapsodic, trebuie să spunem și să spunem din nou schimbarea de fond care s-a operat în moravurile sociale. Să fim difuzorul acestei schimbări. Să spunem nu ceea ce ne-ar plăcea să fie, ci ceea ce este. Opera unui creator se dezvoltă
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
ordinea autenticității trăirii, cu supapele sale spre imaginar, cu descoperirile unor noi „miracole” zilnice, la Îndemîna omului acestui veac. Ulise trasează astfel de la Început mai multe filoane ale viziunii, ce se Întretaie și suprapun, Își fac ecou, Într-o alcătuire rapsodică: spectacolul orașului modern generează În egală măsură entuziasmul și angoasa, confesiunea solitarului frustrat și reveria eliberatoare a unor evaziuni dincolo de „mucegaiul birourilor”. Ca spectator-reporter al tumultului vieții pariziene, Voronca prelungește În Ulise viziunea din poemele „integraliste” Într-o sintaxă, totuși
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
arta sadoveniană e vorbirea lentă, ceremonioasă, în ritm de basm, îmbinată de culoare (Const. Ciopraga). În confesiunile sale disimulate, intervin imaginații enorme, evocări ale timpului și spațiului, realismul psihologic mergând la esența umană, natura, poporul, istoria unificate într-un limbaj rapsodic; evocări istorice, figuri și scene stilizate care descind din balade, monumentalul se confruntă cu simplitatea, adevărul istoric are interferențe cu legenda; registrul stilistic e apropiat de cărțile populare, de cronici. M. Sadoveanu e "martor, narator și rezonator, conștiință-oglindă". În arta
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tip Tristan și Isolda, Des Grieux Manon Lescaut, și în spiritul eroilor/eroinelor lui Stendhal sau Claudel), romanul istoric dublat de frescă, bildungsroman (viața, ucenicia și inițierea protagonistului) în cheie spiritualistă, epica romanescă alternând fericit cu frazarea ritualică dintr-un rapsodic poem crepuscular al barocului. Așadar, sosit de puțin timp din Europa la Constantinopol, Jean Ange își începe însemnările prin descrierea subitei sale îndrăgostiri de o misterioasă fecioară în fața catedralei Sf. Sofia. Este răvășit ca de un seism ce i-ar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de credința nestrămutată în Dumnezeul creștin, altul decât cel al rusului ateu Mukta, generator de însingurare și rătăcire, de putreziciune și pulbere, de frig și tristețe, de grotesc și animalitate. Omniprezentul filon spiritualist al Olgăi Tokarczuk insuflă romanului o aură rapsodică, din lumina căreia provine vraja epică și eficiența corală a personajelor, memorabile prin eternul uman convertit în istorie, vocație și destin. Ultimul vernisaj Ludmila Ulițkaia (n. 1943, după mamă, ascendență evreiască) este considerată cea mai importantă prozatoare din literatura rusă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
o scosese (mai înainte de pagina incriminatoare) din sutele de notații făcute vreme de cincisprezece ani cât stătuse cu ochii pe cer, aruncate într-o cutie și uitate apoi în podul casei părintești, i-au urmat, pe același registru al meditației rapsodice și monografice, Oglinzile. Dar Petru Creția nu se putea limita la un gen al scrisului. Era în fond un om al desfrâului și, în primul rând, al desfrâului cultural. A trecut cu o ușurință care pe mine, în acel moment
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]