644 matches
-
capitalistă! Imperiu cosmic comunist, de esență sovietică, pe baze „marxist-leniniste “! Prin urmare, nu se va traduce „Fundația”, ci „Cor serpentis” (Inima șarpelui), de Ivan Efremov (două fascicule, nr.113-114) și „Nebuloasa din Andromeda” de Ivan Efremov (șapte fascicule, nr. 59-65), „Rapsodia stelelor” de Valentina Juravliova (nr. 123), „Întoarcerea din Cosmos” de Gleb Anfilov ( nr.135) alăturându-se creații proprii, de genul „Astrida” de Mircea Brateș (trei fascicule, nr. 25-27), „ O iubire din anul 41042” de Sergiu Fărcășan (patru fascicule, nr.83-86
COLECŢIA POVESTIRI STIINŢIFICO-FANTASTICE – O ÎNCADRARE ISTORICĂ de DORU SICOE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_colectia_povestiri_stiint_doru_sicoe_1356949997.html [Corola-blog/BlogPost/350830_a_352159]
-
Epigramiștilor din România; 2002 Membru al Uniunii Scriitorilor din România; 2007 *Președintele cenaclului Academia Liberă „PĂSTOREL” Iași. *Director al revistei „Booklook” , Iași. *Redactor coordonator la revista de cultură „Cronica”din Iași. * Redactor la revista „Intercultural” din Sibiu. *Redactor la revista „Rapsodia” din Sibiu. *Colaborator la revistele de cultură: Tribuna, Cluj-Napoca; Ateneu și Plumb,Bacău; Oglinda Literară, Focșani; Contact Internațional (Iași), Ecouri Literare, Vaslui; Fereastra, Mizil; Convorbiri literare, Iași; precum și la diferite reviste de umor: Epigrama, București; Spinul, Satu-Mare; Acus, Sibiu; UrzicaVieneză
MIHAI BATOG ΒUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Mihai_Batog_Bujeni%C5%A3%C4%83.html [Corola-blog/BlogPost/340407_a_341736]
-
Rapsodia din Piață Domneasca Pentru gurmanzii cu ochi pentru rafinament, pentru nostalgicii după preparatele că din bucătăria mamei, pentru împătimiții de fast-food savuros dar și sănătos, pentru cafengii care apreciază o cafea bună, servită că la carte, am deschis Terasă Rapsodia din Piață Domneasca. Am garnisit totul cu atmosfera prietenoasă, am stropit cu arta și am sotat cu arome ademenitoare. Vei găsi practic trei zone distincte, un food-court în aer liber, cu un segment dedicat preparatelor din bucătăria românească urbană, o
Terasa si Restaurantul Rapsodia by http://www.zilesinopti.ro/locuri/9295/terasa-si-restaurantul-rapsodia [Corola-blog/BlogPost/96643_a_97935]
-
aburind cu ciorbă de casă, completat de un platou de hamsii, întovărășite de minune cu halbele reci de bere, te invităm pe terasele noastre. Îți propunem un nou mod de joie de vivre, în care celebram timpul tău liber. Restaurantul Rapsodia este amplasat la parterul Hotelului Danube Stars ***.pe locul ilustrat în imaginile cu care este decorat, ele surprinzând diverse ipostaze ale Galațiului Interbelic. Unicul loc din Piață Domneasca în care tradiția se împletește cu turismul de calitate, restaurantul nostru propune
Terasa si Restaurantul Rapsodia by http://www.zilesinopti.ro/locuri/9295/terasa-si-restaurantul-rapsodia [Corola-blog/BlogPost/96643_a_97935]
-
Acasa > Poezie > Cantec > RAPSODIA POEZIEI ROMÂNE - PARTEA I Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1969 din 22 mai 2016 Toate Articolele Autorului MOTTO: “Sunt suflet din sufletul neamului meu Și-i cant bucuria și-amarul -(...) Sunt inimă-n inima neamului meu Și
PARTEA I de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1463946394.html [Corola-blog/BlogPost/378948_a_380277]
-
Blaga, Păunescu, Păunescu, Dumitru Fărcaș x 4............ Florian Pittiș, Minulescu, Minulescu, Dorin Liviu Zaharia, Ioan Alexandru, Radu Stanca, Radu Stanca, Grigore Vieru, Grigore Vieru, Blaga, ANDREI CIURUNGA x 4, Eminescu, Păunescu, Ion Barbu, Eminescu, Eminescu, Minulescu, Ioan Alexandru. Referință Bibliografică: Rapsodia poeziei române - partea I / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1969, Anul VI, 22 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin T. Roman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PARTEA I de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1463946394.html [Corola-blog/BlogPost/378948_a_380277]
-
articol->cititori / articol I. IOANA MOLDOVAN PREZINTĂ: SPECTACOL AL COMPANIEI DE TEATRU „PASSE-PARTOUT” / DAN PURIC: "TESTAMENT PENTRU MEMORIE ȘI NEUITARE", de Ioana Moldovan, publicat în Ediția nr. 847 din 26 aprilie 2013. Sâmbătă, 27 aprilie, ora 19.00, la Sala Rapsodia a Teatrului de pe Lipscani (nr. 53) COMPANIA DE TEATRU „PASSE-PARTOUT” - DAN PURIC și Asociația „Artist Liber” va invita la un spectacol emoționant, construit că un omagiu adus celor care s-au jertfit în una din cele mai triste și negre
IOANA MOLDOVAN by http://confluente.ro/articole/ioana_moldovan/canal [Corola-blog/BlogPost/349033_a_350362]
-
Virgil Maxim, Aurel Dragodan, Petru Baciu, Mihai Văleanu, Demostene Andronescu, Corneliu Coposu și Mihai Eminescu, mixate într-un spectacol total, care îmbină artă recitativă cu pantomime și proiecțiile video. Citește mai mult Sâmbătă, 27 aprilie, ora 19.00, la Sala Rapsodia a Teatrului de pe Lipscani (nr. 53) COMPANIA DE TEATRU „PASSE-PARTOUT” - DAN PURIC și Asociația „Artist Liber” va invita la un spectacol emoționant, construit că un omagiu adus celor care s-au jertfit în una din cele mai triste și negre
IOANA MOLDOVAN by http://confluente.ro/articole/ioana_moldovan/canal [Corola-blog/BlogPost/349033_a_350362]
-
într-o notă reconfortantă, făcându-ne să ne imaginăm că acordurile finale - din tableta Ne ocrotește și ne învrednicește, ca, de altfel, acordurile de violoncel din întregul capitol Eternitatea Eminesciană - vibrează la înălțimile celeste din Balada lui Ciprian Porumbescu, din Rapsodiile lui George Enescu și, de ce nu?, din Vecernia, când domoală, când urcând ca un strigăt spre cer, când explozivă, din poemul tumultuos Repetabila Povară al lui Adrian Păunescu. De altfel, în chiar primul paragraf se face o trimitere la acesta
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
cu vizitatorii Bookfest 2012 producătorul și moderatorul de emisiuni culturale Bernard Pivot, autorii Michel Houellebecq, Nedim Gursel, Sylvie Germain, Yasmina Khadra și Yann Apperry, editorul Jean Mattern (responsabilul cu literatura străină al Editurii Gallimard) și academicianul Dominique Fernandez (autorul volumului „Rapsodia română”). Lume, lume, „privitori ca la teatru” cum ar spune Ion Cocora. Privesc, admiră, se învârtesc și se sucesc și se limitează la atât.La celelalte ediții, puneau și mâna. Adică luau câte o carte și o întorceau pe toate
BOOKFEST 2012 de ROMEO TARHON în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Bookfest_2012_romeo_tarhon_1339042077.html [Corola-blog/BlogPost/358185_a_359514]
-
am alcătuit un repertoriu, am ascultat cântecele Nataliei Șerbănescu și m-am îndrăgostit de folclorul dobrogean. Marele pas spre consacrare când l-ai pornit? Debutul pe scena națională a avut loc odată cu participarea la două competiții foarte importante: Festivalul Național „Rapsodia Românească”, la Favorit Tv și concursul „Vreau să fiu vedetă”, la Antena 1. La ambele am câștigat Marele Premiu. Au fost momente magice, poate cele mai frumoase din anii mei dedicați muzicii, momente în care am pătruns în casele multor
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1405683266.html [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
muzical, urmează cursurile Școlii de Muzică din Brașov, pentru ca la douăzeci și doi de ani să debuteze ca solist vocal la Ansamblul „Alunelul” din Alexandria. Între 1970 și 1990 activează la diferite ansambluri muzicale din România: „Brâulețul” din Constanța (1970-1972), „Rapsodia Română” (1972-1979), Filarmonica de Stat din Ploiești (1979-1985), „Alunelul” din Alexandria (1969-1970, 1985-1990), Fundația Cultural - Artistică „Mărin Cornea”, înființată și condusă de maestru. În 2000 debutează în media cu producția tv dedicată folclorului românesc, „La Hanu’ lui Nea Mărin”, difuzată
MĂRIN CORNEA. TRĂSĂTURI ALE CONDIŢIEI DE BIRUITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445245895.html [Corola-blog/BlogPost/364449_a_365778]
-
-nceput, Chemări dezbracă rochia de mireasă Iubirii ce se-ascunde-n așternut. Cu mine cântă flautul plăceri, Arpegiile fac noaptea să-ntârzie, Când ne-ntâlnim să ascultăm tăceri Și gânduri ce vorbesc în poezie. Deschisă e portița către stradă, Vioara vieții cântă rapsodii, Cu mine bucuria stă la sfadă Cu mine... numai tu n-ai vrut să fii. de Gabriela Mimi Boroianu 11.12.2012 Referință Bibliografică: Reproș / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1806, Anul V, 11 decembrie 2015
REPROȘ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1449826190.html [Corola-blog/BlogPost/349581_a_350910]
-
plus fiecare biserică organiza săptămânal câte o serată culturală. Pe rând. Era o adevărată întrecere între biserici care de care să aibă o serată mai bogată din punct de vedere cultural atrăgând astfel mai mulți participanți. Am avut surpriza ascultării rapsodiilor române ale lui George Enescu cântate de un mare violonist al vremii și acompaniate la orgă. Ceva minunat, de nedescris. Bineînțeles că la aceste serate participa tot satul indiferent de Dumnezeul Evanghelic sau Catolic la care se închinau. Și încă
ÎNVIEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398029914.html [Corola-blog/BlogPost/347860_a_349189]
-
Europa unită, fiind membru fondator al Centrului Român de Cercetări din Madrid sub președinția principelui Nicolae al României, Aron Cotruș era poetul care dădea expresie viziunii românești a perspectivei unității europene. Prin publicarea la Madrid a ediției bilingve (româno-spaniolă) a "Rapsodiei Iberice" cu o prefață semnată de Jose Camón Aznar, poetul înalță "cânt de glorificare a pământului �i națiunii spaniole", al cărui traiect poematic curbează, prin restituire barocă, �i prin prelungirea catenelor în spații limitrofe, înțelesul și reînțelesul poemului. Încununat cu
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_aron_cotrus_exilatul.html [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
pe care, dacă îi cinstește, își primește un prestigiu. Născut la Husasău de Tinca, din Bihor, la 25 iulie 1925, profesorul dirijor Mihai Drimbe s-a stabilit din anul 1950 la Buhuși, în județul Bacău, orașul căruia i-a compus rapsodii din briza Bistriței și i le-a cântat în răsunetul alămurilor, la chioșcul din parc. Și-a început activitatea artistică în timpul stagiului militar, la fanfara unității. Venit la Buhuși, drept un tânăr necunoscut, într-un oraș în care aproape toți
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_drimbe_a_invesnicit_m_aurel_v_zgheran_1386841623.html [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
noi la vale! -Ne prinde ploaia? Mi-e frică de tunete! -Mergi și nu te mai uita înapoi! Să ajungem acasă odată! Ana s-a lăsat cu vitele ei la poalele pădurii, culegea mure impasibilă și îi auzeam cântecele printre rapsodiile vântului.Apoi liniște.Nici un fir de vânt, nimic.Totul încremenit.Liniștea dinaintea furtunii. Când s-au deschis porțile cerului intram în curte și am răsuflat ușurat.Scăpasem! -Cred că fată vaca la noapte, zise bunica punînd oala la foc pentru
AMELY P4.. FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Amely_p4_fragment_florin_ciprian_ispas_1348648052.html [Corola-blog/BlogPost/343604_a_344933]
-
dorul și melancolia. Muzica mai evoluată a preluat specificul cultural. Hora Stacato a lui Grigoraș Dinicu, baladele și cântecele de pahar ale vestitului Barbu Lăutaru sunt exemple din mii. Culmea a fost atinsă de George Enescu. Probabil nu știți că rapsodiile sale au la bază cântece populare specifice diferitelor regiuni. Ciocârlia de pildă este excepțional orchestrată dar și cunoscute cântece de pahar precum „fusul ici / fusul colea / fusu-n poală la lela /”. Ar pare o manelă după vorbele cântate dar melodia este
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399821221.html [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
și vin, melodioasă chemare și pâine dăruită. Limba dacoromână-protodaca are licență divină. Limba noastră este pâinea sfântă-cea de toate zilele a Neamului dacoromân. Fiecare cuvânt ales al Limbii dacoromâne este un imn liturgic, un psalm de foc și o dulce rapsodie a Milosârdirii Maicii Domnului. Fiecare cuvânt frumos al Limbii noastre dacoromâne este o terapie ortodoxă. Fiecare cuvânt înmiresmat al dulcei Limbi dacoromâne e un psalm aprins în ruga lui. Limba dacoromână este Catehismul Logosului dumnezeiesc. Limba dacoromână este Filocalia Neamului
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1377844053.html [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
satisfacții depline și glorie nemuritoare. Gheorghe Zamfir: Este greu să aleg din cele aproape 300 de lucrări în stil folcloric, simfonic, cameral, sacru, vocal-simfonic, variete și modern; dar printre lucrările mele cele mai îndrăgite aș putea enumera : Doina de Jale, « Rapsodia Primăverii », Concertul Nr.1 în Sol Major, « Idila Z », « Feerie », Sonata « Omagiul lui Mozart », „Gloria și Doliul Pământului”. Aceste lucrări au fost înregistrate pe discuri Philips, și au făcut de mult turul lumii. Sunt ca un balsam pentru sufletul omului
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1449472606.html [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
de ziar, să dea măreția cuvenită evenimentului și dacă cineva nu a fost participant al acestuia, prin rândurile sale, să-l facă părtaș al acestei bucurii autumnale. Ajunsă în raionul florilor și-l aminti pe George Topârceanu cu poezia lui Rapsodii de toamnă. Florile-n grădini s-agită. Peste straturi, dalia, Ca o doamnă din elită Își îndreaptă talia. Trei petunii subțirele, Farmec dând regretelor, Stau de vorbă între ele: “Ce ne facem, fetelor?”... Era o mare iubitoare a frumuseții florilor
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1397283437.html [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]
-
de trepte ale disperării până la dorințele mele rupte. Mă credeai începutul durerilor noastre. Nu accept nicicând sfârșitul nu-l știu. Într-o zi ne vor cânta rapsozii curgerea durerilor noastre cu corzile rupte ale lăutei sorții. Ne vor cânta acea rapsodie pe care o așteptam de demult. *************** NE VOR CÂNTA (Ceva era tulbure) Gândeam sinuciderea în acea noapte. Totul îmi era ciudat. Mă tulbura și durerea și bucuria îmi aduceau și-ntuneric și lumină. Doream să mă sinucid cu cuțite de
DRITA NIKOLIQI BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 by http://confluente.ro/Poezie_albaneza_in_traducere_baki_ymeri_1393750607.html [Corola-blog/BlogPost/341310_a_342639]
-
Beethoven, care a dezavoltat limbajul muzical. Iar pianul este pentru mine ca și pentru Brahms instrumentul “major nedespărțit al serilor nesfârșite de truda (de studiu) din copilărie și adolescență”, un univers în care mă simt încontinuare eu insumi. Cele două Rapsodii pentru pian a lui Brahms vor fi mereu lucrările mele preferate în care mă voi putea exprimă și regăsi. Diana Elenă NEAȚĂ: Spuneți-ne câteva despre cartea sau cărțile dumneavoatră? Corina UNGUREANU-KISS: Am mai multe pentru muzica: Învățăm să cântăm
CORINA UNGUREANU-KISS: „DE LA INCEPUT AM FOST ATRASĂ DE LABIRINTUL MUZICII” de DIANA ELENA NEAŢĂ în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/diana_elena_neata_1431651136.html [Corola-blog/BlogPost/370397_a_371726]
-
melcului se roteau alandala trei anotimpuri. Bunicul plângea când un fluture bolnav se pierdea în vânt. În cana cu vin o gâză făcea valuri clătinând o stea. La hoțul nocturn cățelul de usturoi a lătrat timid. Din trunchiul de brad Rapsodia Română susura-n ramuri. Urcat pe catarg un șoarece năstrușnic se credea Columb. Zmei și căpcăuni și un singur Făt-Frumos bat pădurile. Creionul roșu trimisese la moarte poemul fetei. Din lanul de grâu graurii duc la cuiburi prima recoltă. Se
PANSEURI ÎN 17 SILABE (I) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1419574881.html [Corola-blog/BlogPost/357631_a_358960]
-
cuvintelor-făpturi: Cerul cu Îngerii lui, Pământul cu odraslele sale, Lumina cu cântarea-i serafică, Ziua cu zâmbetul ei, Noaptea cu înțelepciunea sa, Apa cu viețuitoarele zglobii, Iarba cu miresmele florilor, Pomii cu mugurii surâzând, Plantele legănându-se îmbobocite, Codrul cu rapsodiile maeștrilor lui, Soarele cu strălucirea sa, Luna și Stelele cu podoabele lor și sus de tot, peste toate acestea, ca un rege înveșmântat în splendoarea frumuseții este așezat Omul - chip al lui Dumnezeu. Purtăm în noi această dumnezeiască mirare în fața
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1360061500.html [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]