45 matches
-
Nistrul cu barca și ajunge pe pământ românesc. Nu avea să se mai reîntoarcă nicicând în Ucraina, după cum nici nu avea să-și mai revadă vreodată mama sau Poltava natală. AFLAREA ISIHIEI. MUNTENIA În Muntenia, Petru Velicikovski, devenit între timp rasoforul Platon, avea să trăiască cei mai liniștiți patru ani ai vieții sale. Între 1742 și 1746 petrece o perioadă de iluminare și înduhovnicire într-una din cele mai vechi vetre de isihaști din răsăritul Europei: zona Vrancea-Buzău. Aici, încă din
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
din dorința de a ajunge la Sfântul Munte, despre care auzise atâtea în acești patru ani, își ia încă o dată toiagul de pelerin și, în 1746, părăsește Muntenia îndreptându-se spre Athos. ASUMAREA UNUI DESTIN. ATHOS Ajuns la Athos, tânărul rasofor Platon, aflat acum la vârsta de douăzeci și patru de ani, renunță să își mai caute un părinte duhovnicesc și alege calea cea mai grea către desăvârșire: viața de unul singur, pustnicia. Se retrage în chilia numită Kyparis, pe teritoriul mănăstirii Pantocrator
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
că în raționamentele scolasticii nu va afla nicicând pe Dumnezeu și fuge din Academie, sperând ca între ziduri de mănăstire glasul divin să-i vorbească mai deslușit. Devine astfel frate la mănăstirea Liubetski, în 1739, la doar șaptesprezece ani. Apoi, rasofor cu numele de Platon, la mănăstirea Medvedovski, aflată pe teritoriul ucrainean ocupat de polonezi. Închisă de autoritățile catolice stăpâne în dreapta Niprului, mănăstirea își pecetluiește în scurt timp porțile, iar călugării și frații săi iau calea pribegiei. După o scurtă ședere
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ocupat de polonezi. Închisă de autoritățile catolice stăpâne în dreapta Niprului, mănăstirea își pecetluiește în scurt timp porțile, iar călugării și frații săi iau calea pribegiei. După o scurtă ședere la Kiev, la Așezământul monahal Pecerskaia Lavra, Petru Velicikovski devenit acum rasoforul Platon, decide să fugă din calea urgiei bisericii catolice polone prăvălite peste jumătate de Ucraină și să plece în căutarea liniștii și a dreptei învățături în Țările Române. Avea doar douăzeci de ani când ajunge în Muntenia și se oprește
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
găsește în sfârșit în ultimii cincisprezece ani de viață, (1779-1794), isihia, pacea și siguranța pe care le-a căutat toată viața, în zbuciumatul său pelerinaj. Mănăstirea își trăiește zi de zi viața sub ochiul atent al starețului, fiecare ieromonah, călugăr, rasofor sau frate cunoscându-și exact locul și îndeplinindu-și cu smerenie ascultarea rânduită cu grijă de întâi-stătătorul: la treburile mănăstirii, la casa de oaspeți, la spital, la ateliere, pe ogoarele, în viile și livezile mănăstirii sau în fața unui manuscris, cu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
scrierii care s-ar fi pierdut. Oricum ar sta lucrurile însă, cele 113 file de manuscris, față-verso, care ne stau la dispoziție, deocamdată în patru limbi moderne alături de versiunea originală, slavonă, deși se opresc cu relatarea la momentul plecării tânărului rasofor la Athos, la vârsta de douăzeci și patru de ani, deci cu mult înainte de a deveni preot, stareț și de a primi în ascultare vreun ucenic, sunt de o valoare incontestabilă, iar parcurgerea lor cu atenție poate constitui un exercițiu de educație
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
absorbi fără putință de întoarcere pe fiul. Chipul mamei mai apare de altfel încă o dată în desfășurarea povestirii, la distanță de cincizeci de pagini de la acest episod, în capitolul „Povestire despre mama mea”. Este momentul în care, personajul central, devenit rasofor cu numele de Platon, la Lavra Peșterilor din Kiev, primește vizita cumnatei sale care îi dă vești despre mama rămasă acasă. La aflarea veștii fugii sale de la Academie și a intrării sale în mănăstire, mama cade într-o atât de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
sufletul. Este însă de trei ori respins de sihastru, în dorința sa de a-i rămâne alături. Tărâmul liniștii îl respinge. Așadar, inițierea nu s-a încheiat. Drumul continuă, din nou pe apă, până la mănăstirea Medvedovski, unde personajul Petru devine rasofor, cu numele de Platon. Poate nu întâmplător, mănăstirea se află tot pe un ostrov, pe un tărâm aflat de astă-dată sub ocrotirea Mitropoliei de Kiev, deci mai sigur. Mediul acvatic este însă omniprezent, în această amplă secvență a cărții, corespunzătoare
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ostrovului ca refugiu în calea pericolelor implicate de procesul inițierii, chipul bătrânului înțelept care înlesnește orientarea dar refuză încetarea inițierii, tovarășii de drum care din neputință sau teamă abandonează șirul parcursului inițiatic. Încununarea inițierii este primirea în monahism, în cinul rasoforilor, cel mai modest de altfel, semn că procesul de rafinare și iluminare nu s-a terminat. Seria ritmică se suprapune peste seria semantică a textului, creând în termenii lui Osip Maksimovici Brik<footnote Vezi, Osip Maksimovici Brik, „Ritm și Sintaxă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
autoritățile polone, care îi inventariază și îi confiscă bunurile, îi bat porțile în cuie și îi aruncă pe călugări în stradă. Fără a fi avut răgazul să asimileze experiențele deja trăite, sau să-și găsească părintele duhovnicesc atât de dorit, rasoforul Platon, pleacă din nou la drum și se întoarce la Kiev, unde intră în ascultare la Marea Lavră a Peșterilor. Iată deci, că dacă timpurile istoriei sunt lineare, timpii fugii și ai narațiunii au o curgere ciclică, traseul parcurs de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de o identitate de topos, dar nu și de palier existențial. Personajul părăsise Kievul, cu multe luni în urmă ca elevul Petru Velicikovski, fugar din Academia de Teologie și se întoarce tot în Kiev, dar ca membru al cinului călugăresc, rasoforul Platon, primit în ascultare la Lavra Pecerska. Este o schimbare identitară care va opera și o schimbare de percepție în mintea tânărului. Kievul marilor căutări din viața elevului, va deveni astfel Kievul marilor hotărâri din viața monahului. KIEV. ULTIMA AMINTIRE
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
identitară care va opera și o schimbare de percepție în mintea tânărului. Kievul marilor căutări din viața elevului, va deveni astfel Kievul marilor hotărâri din viața monahului. KIEV. ULTIMA AMINTIRE Înainte de a părăsi definitiv Ucraina, Petru Velicikovski, devenit între timp rasoforul Platon, petrece un ultim an și jumătate de viață, ca monah la marea Lavră a Peșterilor din Kiev, unde este rânduit la atelierul mănăstirii, spre a învăța meșteșugul legării în aramă a icoanelor și arta gravurii în acest material. Este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
spune, își revărsa asupra sa „iubirea sa covârșitoare”. Ieroschimonahul Macarie, meșterul de la care învăța legatul icoanelor în aramă „îl iubea mult”, la fel toți Părinții, „nacealnicii”, din conducerea acelei lavre. În mijlocul unei iubiri pe care el o numește „covârșitoare”, nou-sositul rasofor resimte o „pace adâncă”, „tihnă și pace”, gândind că un al doilea loc strălucind de atâta curăție sufletească, nu mai poate exista pe pământ și hotărându-se să rămână definitiv acolo. Este o ecuație a heteroimaginii (imaginea celui privitor din
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.149. footnote>. Autorul contrapune ambele imagini, încredințând pe prima amintirilor personajului narator, iar pe a doua redării vorbirii directe în scena dialogului dintre tânărul rasofor și bătrânul ieromonah trăitor în schimnicie. În cadrul acestei convorbiri, nu se întâlnesc doar două generații având aceeași opțiune, monahismul, ci se întâlnesc heteroimaginea și autoimaginea, oferind la intersecția lor, un adevăr în balans între două lumi: existența virtuții și nevoia
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
alte douăsprezece schituri mai mici, creată în jurul acestuia. El va rămâne în istorie ca starețul Vasile de la Poiana Mărului, iar dintre schiturile păstorite de el, făceau parte în anii 1740 și Dălhăuți, Trăisteni și Cârnu, locurile succesive de popas ale rasoforului Platon, pe timpul celor patru ani petrecuți de acesta în Muntenia. De altfel, starețul Vasile de la Poiana Mărului, sau Vasilie schimonahul, cum este numit în Autobiografie, are un portret realizat în text, remarcabil prin aceea că este construit în mod exclusiv
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
-și putea explica, de la colegii întemnițați, că nu stătuseră o oră, două sau trei la „Alba”, ci cele 8 zile fără mâncare și apă, fără somn, fără să aibă nimic ceva gros pe ei, ca îmbrăcăminte. Alexandru Teodorescu, fratele și rasoforul Agathon sau ieroschimo- nahul Daniil, Sandu Tudor, pseudo- nimul lui literar, de poet și ziarist de temut, a fost admirat și hulit, deopotrivă. A fost omul dedat plăcerilor vieții. Mondenităților bucureștene. Om bogat, cu multe, multe proprietăți și blocuri situate
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Bârgăul era o zonă strategică ce necesita atenție desăvârșită. Maiorul Marcu avea ochi de vânător de munte, 8 ani a vânat partizani în Nehoiu. Colonelul Preda a rămas fără trântor în stupul cu miere. Stareț cu toate însemnele monahale: frate, rasofor, călugăr, schivnic, diacon, arhidiacon, preot, protosinghel, arhimandrit. Ștampilă lângă ștampilă pe certificatul de călugărie. În 3 ani de răbdare, monahului i s-a oferit cârja episcopală. Ce-i drept nu era la fel de îndemânoasă ca pistolul, dar destul de lungă cât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ascultare, i se urcă la cap atâta carte și mâine-poimâine îi vine de ducă. Zici matale, și eu zic, dar vezi, până și starețului i-a înmuiat inima neînțărcatul. Nu au trecut nici 5 ani și a fost tuns frate, rasofor, călugăr, mâine-poimâine îl vezi uns diacon, apoi preot. Ehei, cum o să-i săruți umerii de iertăciune înaintea Sfintelor, poate chiar mâna dreaptă cu supușenie și umilință, că prea ești aspru la mânie. Dar nici eu nu sunt mai domol, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
zici matale, părinte Ilarion. De-i făcut pentru mănăstire, o să le îndure pe toate. De nu, o să umple lumea cu el, deși eu cred că în lume o să-l mănânce lupii cu tot cu opinci. Este strigător la cer, părinte: fratele Petru, rasoforul Petru, cuviosul Petru, mâine-poimâine primește semnele diaconiei, ale preoției... protosinghel, arhimandrit, în timp ce noi ne ostenim pe moșia tovarășului maior Spiridon și a cuvioasei Cătălina, futui mama ei de viață! Un securist împuțit și o curvă conduc obștea! Vezi matale ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
repartiție pe Motru la hidrocentrală, dar tată-su, fost sergent cu diagonală, și-a trimis odrasla la școala de majuri (îi plăcea haina militară, purta cămăși kaki, șapcă și pantaloni pană). La Fântânele se pare că i-a priit atmosfera. Rasofor, călugăr, diacon, toate la apelul bocancilor. Ceva nu este lucru curat. Boșorogul a murit și nu am avut pe cine trage de limbă, călugării bârfeau că mucosul avea mare evlavie la domnișoara Cătălina. Stai, stai, nu înțeleg nimic. Bă, tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]