45 matches
-
scrierii care s-ar fi pierdut. Oricum ar sta lucrurile însă, cele 113 file de manuscris, față-verso, care ne stau la dispoziție, deocamdată în patru limbi moderne alături de versiunea originală, slavonă, deși se opresc cu relatarea la momentul plecării tânărului rasofor la Athos, la vârsta de douăzeci și patru de ani, deci cu mult înainte de a deveni preot, stareț și de a primi în ascultare vreun ucenic, sunt de o valoare incontestabilă, iar parcurgerea lor cu atenție poate constitui un exercițiu de educație
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
absorbi fără putință de întoarcere pe fiul. Chipul mamei mai apare de altfel încă o dată în desfășurarea povestirii, la distanță de cincizeci de pagini de la acest episod, în capitolul „Povestire despre mama mea”. Este momentul în care, personajul central, devenit rasofor cu numele de Platon, la Lavra Peșterilor din Kiev, primește vizita cumnatei sale care îi dă vești despre mama rămasă acasă. La aflarea veștii fugii sale de la Academie și a intrării sale în mănăstire, mama cade într-o atât de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
sufletul. Este însă de trei ori respins de sihastru, în dorința sa de a-i rămâne alături. Tărâmul liniștii îl respinge. Așadar, inițierea nu s-a încheiat. Drumul continuă, din nou pe apă, până la mănăstirea Medvedovski, unde personajul Petru devine rasofor, cu numele de Platon. Poate nu întâmplător, mănăstirea se află tot pe un ostrov, pe un tărâm aflat de astă-dată sub ocrotirea Mitropoliei de Kiev, deci mai sigur. Mediul acvatic este însă omniprezent, în această amplă secvență a cărții, corespunzătoare
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ostrovului ca refugiu în calea pericolelor implicate de procesul inițierii, chipul bătrânului înțelept care înlesnește orientarea dar refuză încetarea inițierii, tovarășii de drum care din neputință sau teamă abandonează șirul parcursului inițiatic. Încununarea inițierii este primirea în monahism, în cinul rasoforilor, cel mai modest de altfel, semn că procesul de rafinare și iluminare nu s-a terminat. Seria ritmică se suprapune peste seria semantică a textului, creând în termenii lui Osip Maksimovici Brik<footnote Vezi, Osip Maksimovici Brik, „Ritm și Sintaxă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
autoritățile polone, care îi inventariază și îi confiscă bunurile, îi bat porțile în cuie și îi aruncă pe călugări în stradă. Fără a fi avut răgazul să asimileze experiențele deja trăite, sau să-și găsească părintele duhovnicesc atât de dorit, rasoforul Platon, pleacă din nou la drum și se întoarce la Kiev, unde intră în ascultare la Marea Lavră a Peșterilor. Iată deci, că dacă timpurile istoriei sunt lineare, timpii fugii și ai narațiunii au o curgere ciclică, traseul parcurs de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de o identitate de topos, dar nu și de palier existențial. Personajul părăsise Kievul, cu multe luni în urmă ca elevul Petru Velicikovski, fugar din Academia de Teologie și se întoarce tot în Kiev, dar ca membru al cinului călugăresc, rasoforul Platon, primit în ascultare la Lavra Pecerska. Este o schimbare identitară care va opera și o schimbare de percepție în mintea tânărului. Kievul marilor căutări din viața elevului, va deveni astfel Kievul marilor hotărâri din viața monahului. KIEV. ULTIMA AMINTIRE
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
identitară care va opera și o schimbare de percepție în mintea tânărului. Kievul marilor căutări din viața elevului, va deveni astfel Kievul marilor hotărâri din viața monahului. KIEV. ULTIMA AMINTIRE Înainte de a părăsi definitiv Ucraina, Petru Velicikovski, devenit între timp rasoforul Platon, petrece un ultim an și jumătate de viață, ca monah la marea Lavră a Peșterilor din Kiev, unde este rânduit la atelierul mănăstirii, spre a învăța meșteșugul legării în aramă a icoanelor și arta gravurii în acest material. Este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
spune, își revărsa asupra sa „iubirea sa covârșitoare”. Ieroschimonahul Macarie, meșterul de la care învăța legatul icoanelor în aramă „îl iubea mult”, la fel toți Părinții, „nacealnicii”, din conducerea acelei lavre. În mijlocul unei iubiri pe care el o numește „covârșitoare”, nou-sositul rasofor resimte o „pace adâncă”, „tihnă și pace”, gândind că un al doilea loc strălucind de atâta curăție sufletească, nu mai poate exista pe pământ și hotărându-se să rămână definitiv acolo. Este o ecuație a heteroimaginii (imaginea celui privitor din
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.149. footnote>. Autorul contrapune ambele imagini, încredințând pe prima amintirilor personajului narator, iar pe a doua redării vorbirii directe în scena dialogului dintre tânărul rasofor și bătrânul ieromonah trăitor în schimnicie. În cadrul acestei convorbiri, nu se întâlnesc doar două generații având aceeași opțiune, monahismul, ci se întâlnesc heteroimaginea și autoimaginea, oferind la intersecția lor, un adevăr în balans între două lumi: existența virtuții și nevoia
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
alte douăsprezece schituri mai mici, creată în jurul acestuia. El va rămâne în istorie ca starețul Vasile de la Poiana Mărului, iar dintre schiturile păstorite de el, făceau parte în anii 1740 și Dălhăuți, Trăisteni și Cârnu, locurile succesive de popas ale rasoforului Platon, pe timpul celor patru ani petrecuți de acesta în Muntenia. De altfel, starețul Vasile de la Poiana Mărului, sau Vasilie schimonahul, cum este numit în Autobiografie, are un portret realizat în text, remarcabil prin aceea că este construit în mod exclusiv
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
-și putea explica, de la colegii întemnițați, că nu stătuseră o oră, două sau trei la „Alba”, ci cele 8 zile fără mâncare și apă, fără somn, fără să aibă nimic ceva gros pe ei, ca îmbrăcăminte. Alexandru Teodorescu, fratele și rasoforul Agathon sau ieroschimonahul Daniil, Sandu Tudor, pseudonimul lui literar, de poet și ziarist de temut, a fost admirat și hulit, deopotrivă. A fost omul dedat plăcerilor vieții. Mondenităților bucureștene. Om bogat, cu multe, multe proprietăți și blocuri situate chiar în
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
poate fi desemnat stareț, cu aprobarea chiriarhului. În cazul când nu este desemnat stareț, obștea mânăstirii este datoare să îi creeze înlesnirile necesare traiului și să îi dea cinstea cuvenită demnității arhierești. Articolul 81 (1) Treptele monahale sunt: fratele (novicele), rasoforul și monahul, în cazul bărbaților, și, respectiv, sora, rasofora și monahia, în cazul femeilor. ... (2) Rangurile monahale sunt: arhidiacon, singhel, protosinghel și arhimandrit, în cazul călugărilor, și stareță cu cruce (stavroforă), în cazul călugărițelor. ... (3) Rangul de arhimandrit se conferă
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194544_a_195873]
-
poate fi desemnat stareț, cu aprobarea chiriarhului. În cazul când nu este desemnat stareț, obștea mânăstirii este datoare să îi creeze înlesnirile necesare traiului și să îi dea cinstea cuvenită demnității arhierești. Articolul 81 (1) Treptele monahale sunt: fratele (novicele), rasoforul și monahul, în cazul bărbaților, și, respectiv, sora, rasofora și monahia, în cazul femeilor. ... (2) Rangurile monahale sunt: arhidiacon, singhel, protosinghel și arhimandrit, în cazul călugărilor, și stareță cu cruce (stavroforă), în cazul călugărițelor. ... (3) Rangul de arhimandrit se conferă
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
pe atunci vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (ulterior episcop al Tomisului), primind cu această ocazie numele monahal de Irineu. De-a lungul activității sale monahale, părintele Irineu a trecut prin mai multe trepte clericale. Astfel, în anul 1981 este tuns ca rasofor. La 3 mai 1983, din încredințarea mitropolitului Antonie Plămădeală, a fost hirotonit drept ierodiacon de către Ioan de Helsinki, mitropolitul Finlandei, iar la 17 noiembrie 1984, a fost hirotonit drept ieromonah de către Antonie Plămădeală, mitropolitul Transilvaniei, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu
Irineu Duvlea () [Corola-website/Science/308680_a_310009]
-
bogată activitate misionar-catehetică (conferințe pe diferite teme ținute în orașele Paris, Poitiers, Bordeaux, Aix-en-Provence, Asten, Dublin). Cu binecuvântarea I.P.S. Arhiepiscop Iosif Pop al Parisului, din iulie 2000 a intrat în obștea viețuitorilor Mănăstirii Lăzești din Arhiepiscopia Alba-Iuliei, fiind tuns întru rasofor cu numele de Codrat. El s-a legat, pe linie duhovnicească, de părintele Rafail Noica. La 21 iulie 2000 e tuns în monahism la Chilia Sf. Gheorghe-Colciu de la Sfântul Munte Athos, cu binecuvântarea I.P.S. Arhiepiscop Iosif al Parisului, primind numele
Siluan Șpan () [Corola-website/Science/308082_a_309411]
-
de la Poiana Mărului a atras numeroși călugări și credincioși din ținuturile Buzăului și Vrancei și chiar din alte țări. La sfatul călugărului Ignatii, care i-a povestit de fervoarea isihastă pe care a găsit-o în mănăstirile din Țările Române, rasoforul Platon Velicicovschi (viitorul stareț Paisie de la Neamț) a poposit în timpul Postului Mare din anul 1743 la schiturile Dălhăuți, Trăisteni și Cârnu, ce se aflau sub îngrijirea spirituală a starețului ; starețul a avut o influență formativă importantă asupra vieții spirituale a
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
misionar, asemenea unui adevărat apostol, stăruința sa pentru luminarea sufletelor și renașterea spirituală a credincioșilor, au avut un răsunet puternic în rândul credincioșilor Bisericii ortodoxe. Prof. diac. dr. Petre David îi contestă treapta de ierodiacon, numindu-l purtător de rasă (rasofor). A fost criticat că a încurajat așa-numitele căsătorii albe (abstinență sexuală între soți). Mai este criticat și pentru faptul că a militat pentru un stil de viață ascetic, nerecomandat mirenilor, precum nuntă fără lăutari și cântece lumești, vestimentație sobră
Visarion Iugulescu () [Corola-website/Science/334188_a_335517]
-
din Sibiu (1970-1973), ale Liceului Industrial IPAS din Sibiu (1977-1981) și apoi pe cele ale Institutului Teologic din Sibiu (1985-1989). A intrat ca viețuitor la Mănăstirea Sâmbăta de Sus la 12 iunie 1983, fiind închinoviat la 10 august 1983, tuns rasofor la 18 iulie 1984 și tuns în monahism la 12 noiembrie 1984, primind cu această ultimă ocazie numele monahal de Ilarion. A fost hirotonit ierodiacon (17 noiembrie 1984) și apoi ieromonah (15 august 1987) pe seama Mănăstirii Sâmbăta de Sus de către
Ilarion Urs () [Corola-website/Science/334384_a_335713]
-
Petru Movilă, apoi a rătăcit mai mulți ani pe la mai multe schituri și mănăstiri în căutarea unui duhovnic bun. A intrat în 1740 ca frate la Mănăstirea Liubiețchi, apoi în 1741 a ajuns la Mănăstirea Medvedeski, unde a fost tuns rasofor, luând numele de Platon. Mănăstirea în care se afla a fost închisă în curând, din cauza tensiunilor politice din acel timp, așa că s-a transferat la Lavra Pecerska din Kiev. Aici a fost influențat de călugărul Ignatii, care i-a povestit
Paisie Velicicovschi () [Corola-website/Science/334869_a_336198]
-
transferat la Lavra Pecerska din Kiev. Aici a fost influențat de călugărul Ignatii, care i-a povestit de fervoarea isihastă pe care a găsit-o în mănăstirile din Țările Române, adusă de la Muntele Athos. În timpul Postului Mare din anul 1743, rasoforul Platon a călătorit la schiturile Dălhăuți, Trestieni - Râmnicu Sărat și Cârnu (unde se afla și pustnicul Onufrie). Primele două comunități moldovenești se aflau sub îngrijirea spirituală a starețului Vasile de la Poiana Mărului, care a avut o influență formativă importantă asupra
Paisie Velicicovschi () [Corola-website/Science/334869_a_336198]