112 matches
-
și Ursoaia Veche), Ivești (punctele Ciucurul lui Ivan și Nordul satului), Lipovăț (punctele Jitărie și Coada Iazului), Mânzați-Ibănești (punctele Corbu și Marginea vestică), Negrești (punctele Lutărie și Pe țarină), Popeni-Zorleni (punctele Gheneștii Vechi, Grădinărie, Școala Generală și Marginea de sud-sud-vest), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctele Grajduri și Școala Generală), Roșiești-Gară, comuna Roșiești (punctele Arămoasa, Grădinărie, Marginea de nord-vest a satului, Cimitir și Podul Doamnei), Sârbi-Banca (punctele Arămoasa și Satu Nou), Tăcuta (punctele La Saivane și Vatra vestică a satului), Tunsești-Bogdănița (punctele La moară
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nord a satului) și V. Bobi (1983) la Boghești (punctul Vatra satului). Din statistica fiecărui județ se observă, pentru perioada anilor 1970-1990, o creștere a numărului siturilor arheologice, fapt argumentat de prezența în număr mare a stațiunilor (Gura Idrici-Roșiești, Drăgești-Todirești, Rateșul Cuzei-Rebricea, Valea Mare-Dumești, Dănești, Tanacu, Bârlad-Prodana, Dodești - județul Vaslui) și necropolelor (Vinețești-Oltenești, Bârlad-Prodana, județul Vaslui). La acestea se adaugă mormintele și celelalte descoperiri singulare izolate (monede, obiecte vestimentare, unelte și arme) de la Dănești, C.F.R. Dodești-Viișoara, Dumeștii Vechi-Dumești, Pogonești, Bârlad-Parc (Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fizico-geografice și de habitat. Amplasarea siturilor Ținându-se cont de poziționarea geografică, perieghezele și cercetările metodice de teren (sondaje sau săpături sistematice) au demonstrat că așezările erau situate pe platforme (Drăgești, Gura Idrici), sau pe terase (Negrești, Dodești, Valea Mare-Dumești, Rateșul Cuzei-Vaslui), fapt ce a permis răspândirea în majoritatea siturilor a aceluiași tip predominant de adăpost, locuința parțial adâncită și adâncită, cu toate „amenajările” cunoscute perioadei secolelor V/VI-VII (vetre sau cuptoare, gropi de provizii sau menajere etc.). Majoritatea așezărilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la Podu Turcului - Bacău, Gohor - Galați, pe valea Zeletinului, Rădăcinești - Vrancea, pe valea Berheciului, Bogdana, Tunsești, pe valea Bogdanei, Alexandru Vlahuță, în valea Similișoarei, Coroiești, în valea cu același nume, Dumeștii Vechi, Todirești, Negrești, Buhăești, Albești, pe valea Bârladului sau Rateșul Cuzei, în valea Rebricei, ultimele fiind de pe raza județului Vaslui. Majoritatea acestor văi au adăpostit în cuprinsul lor multe așezări (cazul văilor Bârlad, Șacovăț, Idrici, Rebricea, Similișoara), unele grupate, dând aspectul unor microregiuni intens locuite și dominate de coabitarea pașnică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
V/VI-VII (98), doar în opt au fost întreprinse cercetări arheologice (sondaje sau săpături sistematice): Coroiești-Bogdănița (punctul Vatra satului), Drăgești (punctul Siliște), Dodești (punctul Șipot), Gura Idrici (punctul La Coșare sau Islaz), Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei (punctul Grajduri), Tăbălăești-Bunești Averești (punctul Moara lui Negruzi) și Valea Mare-Dumești (punctul Valea Puturoasă), aflate pe teritoriul județului Vaslui. Cu alte cuvinte, analiza noastră a luat în calcul doar acest eșantion de opt locuințe și a obținut informații explicite
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la pereți, identificate în așezările de la Gura Idrici (L2) și Dodești (L2, L3, L6) sau era fixat pe un sistem de tălpici din lemn, situat pe margine, în afara gropii (în cazul unor adăposturi de la Dodești-L1, L4, L5; Drăgești, Negrești, Coroiești, Rateșul Cuzei, Tăbălăești și Valea Mare) și care susținea acoperișul într-o singură pantă. La construcția locuințelor, au fost folosite lemne de esență moale (arin, salcie) și mai puțin de esență tare (stejar sau fag). Intrarea în locuințe a fost surprinsă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a „granițelor” etnice. Aceste motive decorative se mențin și în perioada ulterioară (secolul VIII), fiind prezente pe fragmentele de la Valea Mare-Dumești (pl. XII). Tipsiile se găsesc frecvent în spațiul Moldovei, inclusiv în bazinul bârlădean (câteva exemplare la Chircești-Miclești, Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare, mai multe fiind în siturile din secolul VIII) și au o forma rotundă, cu fundul și pereții îngroșați, ultimii fiind drepți (Rateșul Cuzei - pl. VI/5) sau ușor aplecați spre interior (la Davideni, Izvoare-Bahna, Borșeni, Roșiori-Neamț
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
frecvent în spațiul Moldovei, inclusiv în bazinul bârlădean (câteva exemplare la Chircești-Miclești, Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare, mai multe fiind în siturile din secolul VIII) și au o forma rotundă, cu fundul și pereții îngroșați, ultimii fiind drepți (Rateșul Cuzei - pl. VI/5) sau ușor aplecați spre interior (la Davideni, Izvoare-Bahna, Borșeni, Roșiori-Neamț, Lozna-Dorohoi, Cucorăni-Botoșani, Bacău-Curtea Domnească, pe teritoriul Moldovei și la Șirna Belciug-Prahova, în Muntenia). b) Ceramica la roată conține, de regulă, o pastă similară categoriei anterioare, același
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramicii, ca elementul dominant și de regulă singular: Tabelul de mai sus denotă că cel mai numeros material arheologic provine din așezările de la Dodești, Drăgești și Valea Mare-Dumești. Alături de vase-borcan s-au găsit tipsii (6 exemplare fragmentare la Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare), câteva unelte-arme (cuțite, care puteau fi folosite și în scopuri casnice, și un vârf de săgeată, ultimul de la Dodești), obiecte de port și alte diverse piese. În unele stațiuni, de la Rateșul Cuzei, Valea Mare-Dumești și Negrești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
exemplare fragmentare la Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare), câteva unelte-arme (cuțite, care puteau fi folosite și în scopuri casnice, și un vârf de săgeată, ultimul de la Dodești), obiecte de port și alte diverse piese. În unele stațiuni, de la Rateșul Cuzei, Valea Mare-Dumești și Negrești, nu s-au descoperit fragmente la roată. Ceramică de tip slav a fost identificată la Tăbălăești și Dodești, în amestec cu cea autohtonă. Starea fragmentară nu a permis întocmirea unei statistici, care să includă cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lucrată la mână și la roată, decorată cu alveole ori striuri vălurite; obiecte casnice, din lut și metal, sau piese de port de influență bizantină) pentru a constata că o parte dintre așezări au elemente specifice ambelor secole (Drăgești, Dodești, Rateșul Cuzei, Tăbălăești și Valea Mare - Vaslui). Există, însă, elemente caracteristice doar unei singure etape (ceramica modelată la mână și la roată neornamentată, lipsa majoră a obiectelor metalice, inclusiv a celor de influență bizantină), care ne îndeamnă să restrângem această cronologie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
are un aspect făinos, chiar dacă conține aceleași ingrediente ca și unele exemplare autohtone, de culoare gălbui-albicioasă, rozie și brun-roșcată (pl. IV). În siturile menționate mai sus, au fost găsite vase-borcan cu trăsături slave, însă, în alte trei așezări (Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare) au fost descoperite tipsii. Dacă acceptăm că tipsia este un element distinctiv al culturii materiale slave, atunci numărul așezărilor cu vase de factură slavă ar crește de la doi la cinci din totalul celor opt cercetate. Însă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
județul Galați și în 10 localități de pe teritoriul actual al județului Vaslui, la Bârlad (punctul Prodana), Dănești (punctul La Islaz), Dodești (punctul Șipot), Drăgești (punctul Siliște), Gara-Banca (punctul Șapte case ori Șesul Bârladului), Negrești (punctul La Lutărie ori Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctul Grajduri), Roșiești-Gară - Roșiești (punctul Grădinărie), Simila-Zorleni (punctul Grădinărie) și Valea Seacă-Bârlad (punctul Barajul de apă). Tipurile de locuințe se mențin ca și în perioadele precedente: locuința, cu cele două variante ale sale, parțial adâncită și adâncită (ultima prezentă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ordin familial sau social-economic (Dodești). Investigațiile arheologice întreprinse în aria bazinului au permis observarea, pentru intervalul secolelor VI-XI, unei creșteri a membrilor comunităților băștinașe și implicit a caselor, de la un nivel minim, de trei-patru locuințe (Valea Mare-Dumești, Tanacu, Simila-Zorleni, Rateșul Cuzei), la un nivel mediu, de șase-opt locuințe (Drăgești, Dodești, Bârlad-Prodana) și ulterior maxim, de 23-25 de locuință (Gara-Banca, Dodești). Nu excludem ipoteza ca numărul mic de case, surprins în unele situri, să se datoreze unor factori naturali (alunecări de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
minereul de fier (inclusiv tipare pentru producerea anumitor bijuterii). Pentru același interval de timp, trebuie semnalat că în unele situri arheologice s-a identificat o stratigrafie cu niveluri de locuire suprapuse, precum la Dodești, Gura Idrici, Negrești, Bârlad, Gara-Banca, Drăgești, Rateșul Cuzei (județul Vaslui), Dagâța (Iași), dovezi în susținerea unei continuități teritoriale, dublată de una etno-culturală și lingvistică. Aceste microzone intens locuite, de mai multe generații, pot fi considerate centre ale dezvoltării populației vechi românești, din aria bazinului bârlădean. Fără îndoială
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu obiecte de harnașament (zăbale, pinteni), specifice triburilor turanice, ne determină să considerăm justă cronologia așezărilor de la Dodești, Drăgești, Negrești (Vaslui) și Gârbovăț-Ghidigeni (Galați), în secolele X-XI. În lipsa unor argumente concludente, înclinăm să credem că și celelalte trei situri, de la Rateșul Cuzei, Roșiești și Valea Seacă-Bârlad (Vaslui) se integrează perioadei veacurilor X-XI, poate restrâns la secolul XI, dacă ținem cont doar de prezența ceramicii la roată, în inventarele locuințelor respective. 2. DESCOPERIRI FUNERARE Pe parcursul istoriei sale, omul a fost interesat să
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Moldovei. Întâlnim acest mod de structurare în arealul bazinului abia din etapa preliminară și, implicit, pe tot parcursul culturii Dridu. În așezările din secolele VI-XI, numărul locuințelor diferă: de la cătunele cu un număr mediu de 4-6 locuințe (Valea Mare-Dumești, Rateșul Cuzei, Drăgești), din intervalul secolelor VI-VII, la satele cu un număr maxim de 23-25 de locuințe (Gara-Banca și Dodești), din veacurile VIII-XI. Conform acestui număr de case și pornind de la un criteriu convențional, de minim patru-cinci membri pe locuință
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și Negrești - Vaslui); brățări fragmentare din sticlă (Dodești - Vaslui); mărgele din chihlimbar și calcedoniu de la Chircești-Miclești, Vaslui; pandantive: unul cordiform, din metal alb (posibil argint), de la Dănești - Vaslui, altul este decorat cu puncte și linii, fiind o piesă de harnașament (Rateșul Cuzei - Vaslui), câteva de tip clopoței, fiind aplicate cerceilor de tâmplă (Bârlad-Parc, Vaslui) și un exemplar foliform, decorat cu puncte, descoperit la Brăhășești - Galați. Obiecte de vestimentație: aplice din argint găsite la Bârlad-Parc, Dodești și Dănești (Vaslui); buton fragmentar din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la Dodești, precum și cana cu burlui de la Dumești - Vaslui, amintite deja, din cele 26 de stațiuni cercetate arheologic, 19 conțin și alte obiecte adiacente ceramicii, însă numai în inventarele a 16 situri s-au găsit importuri, de la minim 1-2 piese (Rateșul Cuzei, Gura Idrici, Negrești, Oncești, Dănești) la maxim 5-12 piese (Cociu-Motoșeni, Dodești), mai rar peste, în cazul depozitului de la Ghidigeni - Galați. Dacă pentru secolele VI-VII s-au descoperit numai șapte piese de import în trei situri (Dodești, Gura Idrici
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Gura Idrici, Negrești, Oncești, Dănești) la maxim 5-12 piese (Cociu-Motoșeni, Dodești), mai rar peste, în cazul depozitului de la Ghidigeni - Galați. Dacă pentru secolele VI-VII s-au descoperit numai șapte piese de import în trei situri (Dodești, Gura Idrici și Rateșul Cuzei), pentru etapa următoare, veacurile VIII-IX, s-au găsit 31 de piese în cinci situri (Cociu-Motoșeni, Dodești, Gura Idrici, Negrești, Oncești), iar pentru secolele X-XI, 41 de obiecte în opt situri (Bârlad-Prodana, Dănești, Dodești, Drăgești, Gara-Banca, Gârbovăț-Ghidigeni, Negrești, Simila-Zorleni). Importurilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Mare-Dumești, Dumești, Todirești, Negrești, Parpanița, Buhăești și Vulturești, pe valea Bârladului sau Banca, Gara-Banca, Vaslui, Brodoc-Vaslui, Costești, Bârlad și Valea Seacă-Bârlad, tot pe valea Bârladului; Sofronești, Drăgești, Siliște și Valea Popii-Todirești, pe valea Șacovățului; Buda-Oșești și Oșești, pe valea Stavnicului; Rateșul Cuzei și Rebricea, în valea Rebricei; Bunești-Bunești Averești, Crasna și Vinețești-Oltenești pe valea Crasnei; Codreni, Roșiești, Gara Roșiești și Gura Idrici, pe valea Idricii; Vlădia, Semenea-Dragomirești, Pogana, Tutova, Pogonești și Ivești, pe valea Tutovei; Curteni, Pâhna-Oltenești, Oltenești și Crețești, pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vaslui a) Școală: în jurul școlii și a conacului vechi din vatra satului s-au descoperit fragmente de vase din secolele X-XI. Cercetare V. Bazargiuc, 1968. Materialul inedit se află la Muzeul de Istorie Huși. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 133-134. 97. Rateșul Cuzei (comuna Rebricea), județul Vaslui a) Grajduri: în jurul grajdurilor fostului C.A.P., la circa 1 km est de halta C.F.R., s-au identificat fragmente ceramice. Ulterior, în 1977, s-a efectuat un sondaj care a dezvelit prezența a patru locuințe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
abia își înghițea fiii, că îi și scuipa din nou afară. După sentimentul de imensă ușurare, speranță și entuziasm de la început, deziluzia a fost cumplit de dureroasă, adăugându-se șocului emoțional pe care îl suferise deja populația” (p. 299). * Nestor Rateș (România - revoluția încâlcită, 1999) pedalează în cartea sa pe teoria hibridării revoltei populare (răscoală violentă, cum o numește) cu o preluare a puterii de către foști comuniști anticeaușiști. Autorul creditează revolta spontană (fără imixtiuni), pe care o vede, însă, a fi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Alegerea Timișoarei ca loc al desfășurării manifestării de protest i se pare autorului ca fiind logică, din mai multe motive: orașul era armonios interetnic, marcat de diversitate religioasă și, în plus, era cel mai influențat de Occident. De aceea, Nestor Rateș consideră că insurecția din capitala Banatului a fost coerentă în spontaneitatea și în gestica ei stihială. La fel și ziua de 21 decembrie în București (autorul nu acceptă varianta amestecului unei Puteri străine). El declară însă ca sigură complicitatea sau
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în gestica ei stihială. La fel și ziua de 21 decembrie în București (autorul nu acceptă varianta amestecului unei Puteri străine). El declară însă ca sigură complicitatea sau premeditarea manifestată în structurile Puterii comuniste, dar anticeaușiste. După fuga cuplului Ceaușescu, Rateș consideră că răscoala-revolta-revoluția a devenit confuză, alunecoasă, încâlcită, fiind caracterizată drept „un amestec sordid de suspectate conspirații, violență de stradă, goană după putere, încercări de reformă politică și economică, experimente electorale, strădanii idealiste și represiune brutală” (p. 68), toate aceste
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]