112 matches
-
at lower luminosity and may be redder. În the infrared portion of the spectrum, the light curve of a Type Ib supernovă is similar to a Type II-L light curve. (See Supernovă.) Type Ib supernovae usually have slower decline rateș for the spectral curves than Ic. Type Ia supernovae light curves are useful for measuring distances on a cosmological scale. That is, they serve aș standard candles. However, due to the similarity of the spectra of Type Ib and Ic
Supernovă de tip Ib și Ic () [Corola-website/Science/322247_a_323576]
-
Escadronul 1/Regimentul 3 Călărași Purtat manevrau pe la est, iar două batalioane de vanatori de munte și un divizion de artilerie de munte pe la nord-vest. La ora 5:45, avangardă Regimentului 2 Călărași (Escadronul 3) a ajuns în zona conacului Rateș, unde a fost oprită de o rezistență puternică, cpt. Fortunescu, comandantul unității, fiind rănit. Escadronul a fost întărit cu două plutoane și la 9:00 a învăluit poziția sovietică pe la est, fortandu-i pe apărători să se retragă. Asaltul asupra
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
anul 2015, având codul de clasificare . Satul Borosești s-a aflat în vechiul ținut Vaslui. Înainte de anul 1809 aici, în satul Boroșești din vechiul ținut al Vasluiului a existat un schit denumit Schitul Boroșești. În anul 1812, pe moșia lui Rateș Iepureanu aflată în vârful unui deal din nordul satului, a fost construită o biserică de lemn pentru schit. Biserica de lemn a ars probabil după 1860, iar în 1868 boierul Manolache Costache Epureanu (1820-1880) a construit o nouă biserică din
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
se află cea de-a doua rezervație paleontologica. A treia rezervație paleontologica se afla lângă orașul Tecuci, pe șoseaua Tecuci-Valea Mărului-Pechea-Galați, cu o suprafață de 1,5 ha. Rezervatia se află pe terasa inferioară a Bârladului, la punctul numit “La Rateș”, adică acolo unde a fost cândva un han. În partea de răsărit a județului, pe teritoriul comunei Băneasa, între localitățile Băneasa și Roșcani, se află Pădurea Băneasa, în care, pe lângă pădurea în sine este ocrotit și bujorul sălbatic, pe seama căruia
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
să devină „menzil de poștă domnească și loc de popas pentru diferite slugi domnești și boierești”, proprietarul și sătenii beneficind de mai multe privilegii și scutiri. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, vornicul Alecu Greceanu a înființat un rateș pe lângă vechea stație de poștă de la Docolina. Domnitorul Ioniță Sandu Sturza (1822-1828) dispunea la 21 aprilie 1825 ca "„ratoșul ce-l face vornicul Alecu Greceanu la Docolina de pe moșia Târzii să slujească statornic pentru menzil și găzduirea musafirilor domnești”". În
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
9: În the 2005 Budget, the government announced that GST would be introduced în January 2007. Many details have not yet been confirmed but it hâș been stated that essential goods and small businesses would be exempted or zero rated. Rateș have not yet been established aș of June 2007. Notă 10: Președintele Filipinelor President of the Philippines are puterea de a crește taxele la 12% după 1 Ianuarie 2006. Taxa a fost crescută la 12% în 1 Februarie. Aceste elemente
Taxa pe valoarea adăugată () [Corola-website/Science/299762_a_301091]
-
talked aesthetics," another activist says. "We let them talk aesthetics. We took the approach that we were workers who need to work where we live for both economic reasons and the nature of our work. We hit them with vacancy rateș and employment figures. We offered to puț property back on the tax rolls.'' A certain amount of organizațional confusion also aided their efforts. "We hâd friends on people's staffs," an early SoHo loft dweller sums up, "especially on the
De la producția artistică la piața imobiliară () [Corola-website/Science/295756_a_297085]
-
discrimination or lack of access to healthcare services. În the long run, the consequence is not the mere marginalization of a group of people who should benefit from equal rights, but also a shorter lifespan, ăn increase în child mortality rateș and a loss of human capital which belongs to uș all. [...] I wanted to attempt a less abstract, instituțional approach, by means of a small-scale, emoțional story which was easy to follow. If a film is good, it’s a
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
biserica din satul Bâcu, unde , fiind așteptat de . . Din partea sătenilor țin discursuri preotul paroh, Învățătorii Ciubotariu și Ioan Cihodariu, ultimul . Din satul Bâcu, Episcopul Iacov Antonovici trece . În ziua de 14 iulie 1928 episcopul Iacov Antonovici vizitează bisericile din Buhăești, Rateșul Cuzii, Tatomirești, Scânteia și Șcheea, iar a doua zi ajunge la biserica din satul Bâcu, unde oficiază Sfânta Liturghie, . Din satul Bâcu se Îndreaptă către Drăgușeni, apoi la Frenciugi, , iar de aici se deplasează către localitățile Parpanița, Negrești și Vulturești
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
a secolului V. Inedite sunt obiectele ceramice și din metal (întregi sau fragmentare), ce provin din cercetări de suprafață și săpături sistematice efectuate în județele Bacău, Neamț, Vaslui, precum cele de la Cociu-Motoșeni (Bacău), Traian (Neamț), Bârzești, Coroiești-Bogdănița, Costești, Gara Roșiești, Rateșul Cuzei, Roșiești, Valea Mare-Dumești, Vutcani (Vaslui). Majoritatea descoperirile indică un progres al societății autohtone ori sunt dovezi ale unor schimburi comerciale, datorate relațiilor cu lumea bizantină. Comunitățile umane și cultura materială din Moldova Evului Mediu timpuriu s-au aflat sub
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și Ursoaia Veche), Ivești (punctele Ciucurul lui Ivan și Nordul satului), Lipovăț (punctele Jitărie și Coada Iazului), Mânzați-Ibănești (punctele Corbu și Marginea vestică), Negrești (punctele Lutărie și Pe țarină), Popeni-Zorleni (punctele Gheneștii Vechi, Grădinărie, Școala Generală și Marginea de sud-sud-vest), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctele Grajduri și Școala Generală), Roșiești-Gară, comuna Roșiești (punctele Arămoasa, Grădinărie, Marginea de nord-vest a satului, Cimitir și Podul Doamnei), Sârbi-Banca (punctele Arămoasa și Satu Nou), Tăcuta (punctele La Saivane și Vatra vestică a satului), Tunsești-Bogdănița (punctele La moară
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nord a satului) și V. Bobi (1983) la Boghești (punctul Vatra satului). Din statistica fiecărui județ se observă, pentru perioada anilor 1970-1990, o creștere a numărului siturilor arheologice, fapt argumentat de prezența în număr mare a stațiunilor (Gura Idrici-Roșiești, Drăgești-Todirești, Rateșul Cuzei-Rebricea, Valea Mare-Dumești, Dănești, Tanacu, Bârlad-Prodana, Dodești - județul Vaslui) și necropolelor (Vinețești-Oltenești, Bârlad-Prodana, județul Vaslui). La acestea se adaugă mormintele și celelalte descoperiri singulare izolate (monede, obiecte vestimentare, unelte și arme) de la Dănești, C.F.R. Dodești-Viișoara, Dumeștii Vechi-Dumești, Pogonești, Bârlad-Parc (Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fizico-geografice și de habitat. Amplasarea siturilor Ținându-se cont de poziționarea geografică, perieghezele și cercetările metodice de teren (sondaje sau săpături sistematice) au demonstrat că așezările erau situate pe platforme (Drăgești, Gura Idrici), sau pe terase (Negrești, Dodești, Valea Mare-Dumești, Rateșul Cuzei-Vaslui), fapt ce a permis răspândirea în majoritatea siturilor a aceluiași tip predominant de adăpost, locuința parțial adâncită și adâncită, cu toate „amenajările” cunoscute perioadei secolelor V/VI-VII (vetre sau cuptoare, gropi de provizii sau menajere etc.). Majoritatea așezărilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la Podu Turcului - Bacău, Gohor - Galați, pe valea Zeletinului, Rădăcinești - Vrancea, pe valea Berheciului, Bogdana, Tunsești, pe valea Bogdanei, Alexandru Vlahuță, în valea Similișoarei, Coroiești, în valea cu același nume, Dumeștii Vechi, Todirești, Negrești, Buhăești, Albești, pe valea Bârladului sau Rateșul Cuzei, în valea Rebricei, ultimele fiind de pe raza județului Vaslui. Majoritatea acestor văi au adăpostit în cuprinsul lor multe așezări (cazul văilor Bârlad, Șacovăț, Idrici, Rebricea, Similișoara), unele grupate, dând aspectul unor microregiuni intens locuite și dominate de coabitarea pașnică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
V/VI-VII (98), doar în opt au fost întreprinse cercetări arheologice (sondaje sau săpături sistematice): Coroiești-Bogdănița (punctul Vatra satului), Drăgești (punctul Siliște), Dodești (punctul Șipot), Gura Idrici (punctul La Coșare sau Islaz), Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei (punctul Grajduri), Tăbălăești-Bunești Averești (punctul Moara lui Negruzi) și Valea Mare-Dumești (punctul Valea Puturoasă), aflate pe teritoriul județului Vaslui. Cu alte cuvinte, analiza noastră a luat în calcul doar acest eșantion de opt locuințe și a obținut informații explicite
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la pereți, identificate în așezările de la Gura Idrici (L2) și Dodești (L2, L3, L6) sau era fixat pe un sistem de tălpici din lemn, situat pe margine, în afara gropii (în cazul unor adăposturi de la Dodești-L1, L4, L5; Drăgești, Negrești, Coroiești, Rateșul Cuzei, Tăbălăești și Valea Mare) și care susținea acoperișul într-o singură pantă. La construcția locuințelor, au fost folosite lemne de esență moale (arin, salcie) și mai puțin de esență tare (stejar sau fag). Intrarea în locuințe a fost surprinsă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a „granițelor” etnice. Aceste motive decorative se mențin și în perioada ulterioară (secolul VIII), fiind prezente pe fragmentele de la Valea Mare-Dumești (pl. XII). Tipsiile se găsesc frecvent în spațiul Moldovei, inclusiv în bazinul bârlădean (câteva exemplare la Chircești-Miclești, Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare, mai multe fiind în siturile din secolul VIII) și au o forma rotundă, cu fundul și pereții îngroșați, ultimii fiind drepți (Rateșul Cuzei - pl. VI/5) sau ușor aplecați spre interior (la Davideni, Izvoare-Bahna, Borșeni, Roșiori-Neamț
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
frecvent în spațiul Moldovei, inclusiv în bazinul bârlădean (câteva exemplare la Chircești-Miclești, Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare, mai multe fiind în siturile din secolul VIII) și au o forma rotundă, cu fundul și pereții îngroșați, ultimii fiind drepți (Rateșul Cuzei - pl. VI/5) sau ușor aplecați spre interior (la Davideni, Izvoare-Bahna, Borșeni, Roșiori-Neamț, Lozna-Dorohoi, Cucorăni-Botoșani, Bacău-Curtea Domnească, pe teritoriul Moldovei și la Șirna Belciug-Prahova, în Muntenia). b) Ceramica la roată conține, de regulă, o pastă similară categoriei anterioare, același
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramicii, ca elementul dominant și de regulă singular: Tabelul de mai sus denotă că cel mai numeros material arheologic provine din așezările de la Dodești, Drăgești și Valea Mare-Dumești. Alături de vase-borcan s-au găsit tipsii (6 exemplare fragmentare la Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare), câteva unelte-arme (cuțite, care puteau fi folosite și în scopuri casnice, și un vârf de săgeată, ultimul de la Dodești), obiecte de port și alte diverse piese. În unele stațiuni, de la Rateșul Cuzei, Valea Mare-Dumești și Negrești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
exemplare fragmentare la Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare), câteva unelte-arme (cuțite, care puteau fi folosite și în scopuri casnice, și un vârf de săgeată, ultimul de la Dodești), obiecte de port și alte diverse piese. În unele stațiuni, de la Rateșul Cuzei, Valea Mare-Dumești și Negrești, nu s-au descoperit fragmente la roată. Ceramică de tip slav a fost identificată la Tăbălăești și Dodești, în amestec cu cea autohtonă. Starea fragmentară nu a permis întocmirea unei statistici, care să includă cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lucrată la mână și la roată, decorată cu alveole ori striuri vălurite; obiecte casnice, din lut și metal, sau piese de port de influență bizantină) pentru a constata că o parte dintre așezări au elemente specifice ambelor secole (Drăgești, Dodești, Rateșul Cuzei, Tăbălăești și Valea Mare - Vaslui). Există, însă, elemente caracteristice doar unei singure etape (ceramica modelată la mână și la roată neornamentată, lipsa majoră a obiectelor metalice, inclusiv a celor de influență bizantină), care ne îndeamnă să restrângem această cronologie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
are un aspect făinos, chiar dacă conține aceleași ingrediente ca și unele exemplare autohtone, de culoare gălbui-albicioasă, rozie și brun-roșcată (pl. IV). În siturile menționate mai sus, au fost găsite vase-borcan cu trăsături slave, însă, în alte trei așezări (Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare) au fost descoperite tipsii. Dacă acceptăm că tipsia este un element distinctiv al culturii materiale slave, atunci numărul așezărilor cu vase de factură slavă ar crește de la doi la cinci din totalul celor opt cercetate. Însă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
județul Galați și în 10 localități de pe teritoriul actual al județului Vaslui, la Bârlad (punctul Prodana), Dănești (punctul La Islaz), Dodești (punctul Șipot), Drăgești (punctul Siliște), Gara-Banca (punctul Șapte case ori Șesul Bârladului), Negrești (punctul La Lutărie ori Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctul Grajduri), Roșiești-Gară - Roșiești (punctul Grădinărie), Simila-Zorleni (punctul Grădinărie) și Valea Seacă-Bârlad (punctul Barajul de apă). Tipurile de locuințe se mențin ca și în perioadele precedente: locuința, cu cele două variante ale sale, parțial adâncită și adâncită (ultima prezentă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ordin familial sau social-economic (Dodești). Investigațiile arheologice întreprinse în aria bazinului au permis observarea, pentru intervalul secolelor VI-XI, unei creșteri a membrilor comunităților băștinașe și implicit a caselor, de la un nivel minim, de trei-patru locuințe (Valea Mare-Dumești, Tanacu, Simila-Zorleni, Rateșul Cuzei), la un nivel mediu, de șase-opt locuințe (Drăgești, Dodești, Bârlad-Prodana) și ulterior maxim, de 23-25 de locuință (Gara-Banca, Dodești). Nu excludem ipoteza ca numărul mic de case, surprins în unele situri, să se datoreze unor factori naturali (alunecări de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
minereul de fier (inclusiv tipare pentru producerea anumitor bijuterii). Pentru același interval de timp, trebuie semnalat că în unele situri arheologice s-a identificat o stratigrafie cu niveluri de locuire suprapuse, precum la Dodești, Gura Idrici, Negrești, Bârlad, Gara-Banca, Drăgești, Rateșul Cuzei (județul Vaslui), Dagâța (Iași), dovezi în susținerea unei continuități teritoriale, dublată de una etno-culturală și lingvistică. Aceste microzone intens locuite, de mai multe generații, pot fi considerate centre ale dezvoltării populației vechi românești, din aria bazinului bârlădean. Fără îndoială
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]