1,659 matches
-
în cărți, în ghicitul în cafea și în palmă, îi spuseseră mai multe persoane că se va căsători de două ori, a doua oară cu prima ei iubire și că va fi fericită, mai ales a doua oară...s-au reîntâlnit și nu au putut decât să se privească și să regrete în continuare că nu sunt împreună pentru că existau ei, cei legitimi de acasă și odoarele lor, copiii, care îi vor judeca și iarăși lumea potrivnică din motive lesne de
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1461476417.html [Corola-blog/BlogPost/384771_a_386100]
-
DIN FLOAREA OCHIULUI Autor: Gențiana Groza Publicat în: Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului O urmă de vis licărind între pleoape - nicio lacrimă Revenim la Stațiunea cu Băi Termale după o pauză de zece ani. Îl reîntâlnim pe maseurul care îmi liniștise în urmă cu ani, durerile reumatismale. Orb din naștere, la cei patruzeci și cinci de ani, este cunoscut și apreciat atât pentru energia binefăcătoare a mâinilor cât și pentru istorisirile din viața lui, depănate în timpul
LUMINIŢA DIN FLOAREA OCHIULUI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gentiana_groza_1421828737.html [Corola-blog/BlogPost/373039_a_374368]
-
alor săi. Considerând un eșec major incapacitatea de a-și diagnostica exact boala, C. Robert caută satisfacție în limitele celeilalte pasiuni a sa: alpinismul. Pe acest fond de slăbiciune, marcat de emoții negative și de gânduri funeste, pe munte o reîntâlnește pe Mara, fiica rămasă orfană a iubirii sale platonice din tinerețe, Teodora. Acesteia îi dezvăluie intenția ca, după două tentative eșuate în tinerețe de a urca Piatra Sfântului („Marginea vieții”) și după ce s-a convins că muntele este „greu de
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
Mihai LEONTE, se gândește la semnificațiile vremurilor și ale vieții pe acest pământ. Își dorește cel mai mult să-și liniștească sufletul și gândurile, ca atunci când va trebui să urce pe un nou orizont, cel din ceruri, unde s-o reîntâlnească pe scumpa sa soție, să fie capabil, vrednic, să urce pe acel ultim ,,suitor” care să-l ducă în Paradisul vrednicilor slujitori ai Domnului. Așa să ne ajute Dumnezeu ! (Viorel DARIE, scriitor București) COLECȚIA CREDO *** VECHIUL TESTAMENT - Adaptate în versuri
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Decembrie_2013_noi_aparitii_gheorghe_stroia_1387651582.html [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
tale ciudate. Iubesc cingătoarea ta ascunsă, copcile, oasele trupului tău... Totul, aspirațiile tale, somnul tău... Vanitatea și cochetăria ta distilată, neliniștile tale profunde, gândul tău puțin înghețat, categoric și fără ascunzișuri, atât de temut de către amatorii de compromisuri“. S-au reîntâlnit pe plajă și au încheiat un armistițiu. Pe malul mării au împărțit același cearșaf, pe care stăteau de vorbă, uitând de ei, prăjindu-se sub soarele puternic. Erau doi tovarăși de singurătate care aveau în fața lor lumea... Seara, mâncau împreună
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_daca_dragoste_nu_e_nimic_ion_ionescu_bucovu_1346350793.html [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
la Paris și, după un timp, când el a venit să viziteze Franța, s-au văzut zi de zi, vreme de o lună, numai pentru plăcerea de a se certa din orice fleac. De dragul vremurilor trecute. Peste ani, s-au reîntâlnit în “Capșa” și el a întrebat-o: “De fapt, tu de ce m-ai lasat pe mine?”. Iar Aurora i-a răspuns: “Nu știu, Marine...”. Ultima oară s-au văzut cu puțin înainte ca el să moară. Au luat masa împreună
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_daca_dragoste_nu_e_nimic_ion_ionescu_bucovu_1346350793.html [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
tuturor. De altfel, în special în lumea satului umorul, rîsul de altul a fost totdeauna o metodă de ținere în frâu sau de îndreptare pentru mulți. Urmează apoi o masă comună, mare, bogată. A doua zi după război, călușarii se reîntâlnesc și ”îngroapă ” călușul, de obicei lângă o apă curgătoare, ferindu-se să nu fie văzuți în special de vrăjitoare care ar folosi plantele care au fost la steag, pentru vrăji ( de aceea ele se îngroapă să nu fie găsite).. Încercând
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
care au moștenit-o de la înaintașii lor. Ospeția românilor de pretutindeni se manifestă în diverse feluri. Voi începe cronologic prin a prezenta pe câțiva dintre concetățenii noștri pe care i-am cunoscut în această vară, sau pe care i-am reîntâlnit. Bucuria revederii a fost imensă pentru toți. Dar bucuria lor de a oferi a fost și mai mare. Aici vroiam să ajung, la faptul că oriunde s-ar afla pe acest pământ, românii vor avea întotdeauna același suflet credincios. Ei
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1440035715.html [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
precum își imaginase. Ele fuseseră mental obliterate pentru o vreme și deveniseră între timp „tot mai puternice” și izbucneau acum în viața ei. Pentru a ieși din blocajul ratării de a se realiza satisfăcător ca identitate spirituală, pentru a se „reîntâlni cu ea însăși”, pentru a se regăsi pe sine, Anne hotărăște (grefat pe căutarea lui T. Naumescu) să revină în România. Curajul de a se întoarce și experiența revenirii sunt soluția ieșirii din blocajul emoțional și intelectual al credinței că
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
explicații. Da, da, confirmase cu un diminuat chef de vorbă tata, poate am exagerat. Să zicem că el a fost mai degrabă o unealtă a destinului. Și când te gândești că în dimineața zilei aceleia, în care urma să-l reîntâlnesc pe Rennhoff, primisem vestea că te născuseși tu!... Imediat ce ne întoarcem de la nemți fac cinste, îi spusesem lui Moise, în culmea fericirii, în timp ce ne isprăveam pregătirile de plecare. Moise mă urma pretutindeni, ca un scutier credincios, de aceea Rennhoff îl
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
Scena evadării lui Maor din lagăr este cu adevărat palpitantă, te ține tensionat. Acțiunea este dinamică. Capitolul 3 și cel mai scurt, ne introduce în acest periplu înfricoșător, din nou în Illinoisul anilor 1982, de data aceasta în Springfield. Îl reîntâlnim pe Philbert Schirach, nonagenar, emigrant în America, ascunzându-se de cei care investigau crimele de război naziste și scăpând de Procesul de la Nürnberg, ducându-și viața singuratic, abandonat, neputincios și cu o conștiință teribil de încărcată, depănându-și povestea soților
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
renunțe la dorința de a-și ajuta bunicul. Am lăsat băiatul să-și umple coșul cu mere, pe urmă l-am ajutat să-l transporte în oraș. Nu știu ce a făcut cu merele, nici nu l-am întrebat când l-am reîntâlnit în toamnă. Printre bobocii clasei a V-a se afla și Radian. Eu urmam să-i fiu profesoară. A venit în acel septembrie însoțit de bunica lui, o bătrână îmbrăcată în negru. Cromatica îmbrăcămintei și umbra de pe chipul ei mi-
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
acum pe calea vieții, rupând iubiri de tot ce a fost o vrajă. De tot ce a fost Luceafăr dimineții O Doamne,tu le rânduiești pe toate, ne mângâi în durere cu uitare lăsând speranța că odată,poate, ne-om reîntâlni și avea-vom alinare... de Dorel Dănoiu Referință Bibliografică: In Memoriam / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1856, Anul VI, 30 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dorel Dănoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
IN MEMORIAM de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1454157375.html [Corola-blog/BlogPost/369946_a_371275]
-
de Foc să reapară din văzduh, ducându-i la capătul Porții Stelare. Cu lacrimi în ochi, Shanti Ramya îl îmbrățișă strâns, îi mângâie chipul și-l sărută, redându-i gustul tuturor primăverilor, acel dor nedeslușit după care tânjea. - Ne vom reîntâlni, nu plânge, nu te-ntrista! Hai, zâmbește, Chanchala Sarvaga! Știi doar că ți-am văzut frica, te-am înțeles și te-am iertat. Trebuie să reușești să te ierți, să fii liber. Va trebui să descoperi pașii pierduți. Ai repetat
FATA DIN VIS de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1462369992.html [Corola-blog/BlogPost/376519_a_377848]
-
să reușești să te ierți, să fii liber. Va trebui să descoperi pașii pierduți. Ai repetat lecția prin atâtea vieți, o vei parcurge și repeta până o vei înțelege. Eu te voi aștepta, voi avea răbdare. Nu plânge, ne vom reîntâlni! Tânărul trecu prin oglinda apei fântânii și, fără să-și dea seama, când și cum, se trezi în camera sa, la masa de lucru. Să fi fost totul un vis atât de real? Atunci de unde durerea lăuntrică, de ce simți lacrima
FATA DIN VIS de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1462369992.html [Corola-blog/BlogPost/376519_a_377848]
-
amortizată în 28 de ani, adică prin 1994. Proiectul pentru hidrocentrala de pe Râul Argeș a existat încă din perioada interbelică, când inginerul Leonida făcuse un studiu de fezabilitate pentru construirea unui baraj în arc. Întâmplător, am avut fericita ocazie să reîntâlnesc la Cluj, în vara anului 2005, un mare inginer pe care îl cunoscusem pe vremuri, prin 1965, în redacția ziarului „Făclia Hidrocentralei” (al cărui redactor șef era ziaristul Iuliu Curta ce mi-e rudă apropiată). L-am reîntâlnit la Liga
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
ocazie să reîntâlnesc la Cluj, în vara anului 2005, un mare inginer pe care îl cunoscusem pe vremuri, prin 1965, în redacția ziarului „Făclia Hidrocentralei” (al cărui redactor șef era ziaristul Iuliu Curta ce mi-e rudă apropiată). L-am reîntâlnit la Liga Scriitorilor din România, filiala Cluj. Este vorba de inginerul Mălai, scriitor de notorietate al Ardealului, astăzi purtând pe umeri ceva ani, dar pe vremuri, tânăr șef la Fabrica de Betoane. Cu emoție în glas, mi-a spus: „Primul
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
rapide” - motivează Tiberiu Cunia aplecarea sa spre lingvistică. Câțiva întelectuali de origine aromână aflați în străinătate sunt din ce în ce mai preocupați de situația precară în care se găsea cultura și limba etniei din care proveneau și, începând din 1976-1978 când s-au reîntâlnit, după 30 de ani, în România, au pus bazele unei inițative a cărei țintă era menținerea și conservarea culturii și limbii aromâne. Mai târziu, Tiberiu Cunia se afla la Freiburg, grație premiului von Humboldt și, împreună cu Vasile Barba, inițiază și
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Unii dintre ei chiar foarte buni într-ale sanskritei, nu numai vorbite ci chiar scrise! Una dintre studente, Sabina Poparlan, e atât de modestă încât trebuie să-i spun de două ori că e la ea acasă. Aveam să mă reîntâlnesc cu ea după mulți ani, la o lansare de carte în București la Ministerul Afacerilor Externe. A fost o surpriză plăcută! După 15 ani, era acum lectora la Universitate, a fost invitată să vorbească chiar despre cărțile mele scrise în
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440394475.html [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
să părăsească România plecând spre Israel, via Iugoslavia. Acesta era în linii mari, trecutul omului pe care nea Mitică îl cunoscuse, împreună cu soția sa, în lagărul iugoslav. Destinul a făcut ca în anii ce au urmat, nea Mitică să-i reîntâlnească. Familiei Bunescu nu i-a plăcut în Israel și a plecat de-acolo în Franța, iar după doi ani, cei doi soți au trecut Atlanticul și s-au stabilit la New York. Amintirile despre familia Bunescu au fost așezate cu grijă
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_vrei_sa_reusesti_in_viata_fa_ti_cel_putin_un_prieten_evreu_capitolul_xx_.html [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
pe atunci, socialistă. Din acel moment, drumurile noastre aveau să se despartă, pierzându-i urma. Cu banii câștigați, reuși să-și cumpere o garsonieră. Toate acestea avea să mi le povestească după ani și ani, când, întâmplător, aveam să ne reîntâlnim. Poate că dacă ar fi trăit și ar fi avut parte de afecțiunea tatălui, un bon viveur, altul ar fi fost destinul ei. Ca un făcut, malversațiunile, venite din partea acestor netrebnici, cu ștremeleagul între picioare, așa cum îi numise mama sa
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
Eduard Pamfil, Constantin Stegăroiu, ultimii doi îndepărtați din învățământ.” Și culmea ironiei, cum specifică autoarea citîndul pe scriitorul Teodor Tanco, ( sau mai bine a tragediei! ) peste ani, după reabilitare, cei doi Profesori clujeni atât de iubiți de către studenți, s-au reîntâlnit la Timișoara, unde prietenia lor s-a consolidat și a durat până la moartea timpurie a lui Stegăroiu “. O bună parte din carte este acoperită de interviul dat de profesorul Florea Marin în care vorbește despre Profesorul Iuliu Hațieganu în care
EVENIMENT DEOSEBIT LA ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_deosebit_la_academia_romana_filiala_cluj.html [Corola-blog/BlogPost/361444_a_362773]
-
Ernest - Albert Zbihli, deoarece liceul l-a sprijinit de fiecare dată în campaniile electorale, instituția de învățământ fiind în sectorul din arondismentul său politic în care a candidat cu succes. Când în recreație cei doi colegi și prieteni s-au reîntâlnit la o țigară, după câteva clipe de tăcere, Georgeta a deschis discuția care se afla pe buzele întregii cancelarii: - Să știi Sebastian, că și eu am aflat odată cu tine despre problemele soțului meu. - Aici greșești! - De ce? - Pentru că eu am auzit
ROMAN , CAPITOLUL NOUĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454325592.html [Corola-blog/BlogPost/377514_a_378843]
-
în față ca o horă de bacante lascive și surâzătoare ca să recite-n cunoscutul ton colonial noua doctrină love &shoping nimic altceva și-naintez cu un modern Maklai prin aerul rarefiat - miros înnecăcios de praf și-asfalt încins - sperând să reîntâlnesc o urmă de viață și doar acolo pe o buză-ngustă de trotuar în arșița de-aramă încleiate două furnici au împietrit surprinse-n desueta tentativă a conversației cu păr cărunt și bluză roz cea cu umărul stâng ridicat în
PIERCING de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1494529164.html [Corola-blog/BlogPost/383668_a_384997]
-
amabilitate fiecăruia pe care îl întâlnește și care i se adresează. După ce o întâlnisem și eu, la Academia Națională de Muzică din București, în primăvara anului acestuia (2013), când s-a sărbătorit prin mai multe manifestări Centenarul Emilia Comișel, am reîntâlnit-o pe floarea cântecului românesc, Floarea Calotă, absolut neașteptat, într-un loc public, din vecinătatea Muzeului Țăranului Român din București. O dată mai mult, realitatea vieții nu mi-a dat voie să îmi pot închipui că întîlnirile impresionante din viața mea
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/_floarea_calota_floare_spiri_aurel_v_zgheran_1374539613.html [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]