5,027 matches
-
un neîncetat du-te vino. Au emigrat mai întîi în secolul XVIII din Baden-Würtenberg în Banat, apoi în secolul XIX unii pleacă în America, rămîn acolo, alții revin "acasă"... După cel de-al doilea război mondial nu puțini s-au reîntors în Germania, dar dintre aceștia nu toți au rămas aici și, după scurtă vreme, o iau din nou la drum spre alte țări și continente, în America Latină... înclin să cred că atunci cînd ceva s-a pus în mișcare, nu
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
aceea s-a dus la București. La secretariatul unei Comisii pentru istoria limbii. - I-a sărit în ajutor Iorgu Iordan. - A fost dat afară de Graur . A ajuns la Craiova și apoi la Timișoara și abia în anii '70 s-a reîntors la Iași. - V-am ascultat la Universitatea din Bacău, unde, împreună cu profesorul Constantin Ciopraga, ne-am întîlnit cu studenții, rostind răspicat ceea ce credeți cu privire la manulele școlare și la prezența în paginile lor a literaturii. - în primul rînd vreau să spun
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
literar decât unuia plastic. În izolarea sa, artistul norvegian a continuat însă să lucreze, cu mai mult sau mai puțin succes, sub semnul acestor valori tradiționale, evitând teoretizări legate de stil, formă, "artă pentru artă". Astăzi, când mulți creatori se reîntorc la idealuri abandonate de generații anterioare, importanța moștenirii lui Munch pentru artiști ca David Hockney sau Matthew Barney este evidentă.
La muzeul de artă din New York - Retrospectivă Munch by Mărghit Dascălu-Sava () [Corola-journal/Journalistic/10502_a_11827]
-
Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara, după ce a acuzat o stare de rău, el fiind transportat cu ambulanța la spital. Câteva zile mai târziu, starea de sănătate a acestuia s-a îmbunătățit, astfel că, la dorința sa, a fost externat, reîntorcându-se la reședința mitropolitană unde urma să fie consultat zilnic de medici. Și în luna iulie, mitropolitul Banatului a fost internat la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara, în urma unei hipoglicemii făcute pe fondul unei răceli acute, el având și
Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a murit [Corola-blog/BlogPost/94346_a_95638]
-
păduri prin zonă, acestea fuseseră vândute pe nimic în ultimul secol, împreună cu toată clorofila din jur, împreună cu toate cuiburile de vrăbii, nimeni nu mai știe dacă fuseseră unii spânzurați, sau dacă-și uitaseră flintele atârnate; oricum, ar trebui să mă reîntorc să închid gura sobei, cu un retez mai bun, unul care să nu mai ruginească niciodată; guma de șters bucuria poeții nu mai au timp să se apere cu nimic, strada lor e plină de metafore negre, de ziduri pierdute
Poezii by Mircea Stâncel () [Corola-journal/Imaginative/3944_a_5269]
-
lăuntrul meu. Doar lapte cu vitamine beau și le simt ca și cum aș mânca hârtie. Nevăzute degete divid celulă după celulă într-o progresie geometrică, până acestea pierd armonia întregului: uită izvorul din care curg și-n care trebuie să se reîntoarcă. Două lanțuri A.D.N., răsucite elicoidal, unul în jurul altuia, ca un alfabet cu milioane de litere și infinite combinări și permutări, din care o literă a sărit, perturbând tiparul. Cine s-o pună la loc, pentru a nu începe haosul
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
lui Daniel băteau toaca pe asfaltul umed, ca și cum bocancii lui ar fi avut tălpi de lemn. Treziți din somn, câinii din fața casei mele ne-au mârâit scurt, apoi, recunoscându-ma, și-au băgat repede cozile între picioare Și s-au reîntors în culcușurile lor. Eram bucuros că nu revenisem singur între pereții aceia reci, care-mi treziseră dintr-o dată o mulfime de amintiri. L-am rugat pe Daniel să se așeze într-un fotoliu, cu o sticlă de rachiu tare lângă
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
ochii închiși, oprit în spaima tandră/ eu am rămas cu haita-n răsucire:/ limbi roșii, boturi în ocol, și rug/ suind pe căi de fum spre cer.// Neașteptată, repede pierită, fericită/ mînie a văzduhului!/ Ca dintr-un val m-am reîntors,/ o frunză de rugină/ căzu de-a lungul degetelor și ele n-o opriră.// Și mîinile mi le-am privit, de parcă/ atunci întîia oară le-aș fi văzut;/ privirea se adîncea uimită în țesuturi./ Și un singur gînd în mine
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
domeniul religiilor, iar Cioran îi înfuria și fermeca pe filosofi, care adesea se străduiau să-l desconsidere, în același timp fiindu-le cu neputință să se desprindă de cărțile lui. Destăinuirile acestea m-au intrigat foarte mult. Imediat ce m-am reîntors în Polonia, am căutat, dar n-am putut găsi însă nici una din operele lor. Ulterior, am dat peste Yoga (în franceză) și peste Tratatul de istoria religiilor. Mă interesam pe atunci de diferitele religii și tradiții spirituale, învățam de asemenea
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
între Scilla și Charibda necesității (înțelese în termeni karmici), care se leagă la Eliade cu experiența propriei sale vieți ca de o serie de încercări inițiatice. Se știe că scriitorul român folosește toate aceste motive adeseori în operele sale literare, reîntorcându-se la ele în cele două volume de Amintiri, ca și în Jurnal. N. M. - Și așa ați trecut la traducere... I.K. - Da, am tradus ambele opere cu o profundă emoție, găsind în ele mult din filosofia-mi personală. Găseam
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
pare-se, toată problematica învățământului românesc, și-a ocupat gândirea, multă vreme, cu tactica luptei, ce o avea de desfășurat, aplicând, în final cea mai drastică decizie, punitivă în ochii publicului avizat: desființarea - cu alte cuvinte, distrugerea. Și iată-ne reîntorși la tema cunoscută, mult exersată, acum mascată într-o variație legată de timp și spațiu, dar mai ales de - vezi, Doamne - cerințele apusului european! Cui stăteau în cale câțiva oameni de știință, mult prea activi și mult prea bine legați
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
întîlnim întîmplător, rătăcind printre statuile sale, aceiași oameni. Ne strecurăm fiecare printre socluri și vizitatori, ne ciocnim unul de altul, ne privim cu complicitate... Sîntem toți, se pare, victimele aceleiași obsesii: Moore Încerc să-mi explic de ce atîtea zile mă reîntorc mereu aici, de ce sînt neobișnuit de tulburat. M-am întîlnit la Moore se pare cu ceea ce întîlnești în artă la intervale mari de timp, cu marea frumusețe, devastatoare, dureroasă,înfricoșătoare... De la deschiderea acestei expoziții intru la Dalles cu impresia că
Elogiul singurătății by Corneliu Baba () [Corola-journal/Journalistic/12119_a_13444]
-
a mortificării sale ne-o oferă "închiderea în cuvînt", verbalizarea creatoare a experienței ce și-a propus-o. Asupra irealității produse de mașina pneumatică a inteligenței ce-a vidat Erosul de viață, biruiește scrisul, traducerea în act a pasiunii virtuale, reîntoarsă la viață pe planul său simbolic. "Scrisul, el însuși o iluzie a trăirii, este mai viu, mai puternic decît realitatea". A treia, în sfîrșit, postură a Erosului camilpetrescian e întrupată de George Demetru Ladima, care nu ni se pare neapărat
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
năpăstuită. Tura-vura, pe fată o chema Magdalena, și că, după ce fusese alungată din palat, un duhovnic tânăr, dar citit și înțelept, le spusese în taină celor din jurul împăratului nedrept că fiica urgisită avea să scape de răutăți și să se reîntoarcă nevătămată acasă numai și numai când o necuvântătoare îi va cuvânta, ei, Doicii, care o crescuse de mică. Adică, ea, gărgărița Rița, tocmai îi cuvântase! Să leșine bătrâna, și mai multe nu! Și chiar leșină de-a binelea. Rița zbura
Prințesa urgistă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12429_a_13754]
-
ziaristă; face, așadar, cam tot ceea ce s-a făcut în anii '90 pe malurile Dâmboviței. Însă proiectul său de a realiza o democratizare trendy a țării eșuează. La final, apare adevărata formulă câștigătoare: magazinele lui Darjan au succes fără Darjan (reîntors la Paris), prin comercializarea revistelor și casetelor video, lenjeriei sexy și accesoriilor intime, diferitelor instrumente ale plăcerii... În Afacerile Laurei se derulează un același fir sinuos al business-ului românesc. Curtată de doi bărbați, Laura le folosește sentimentele pentru bunul
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
fine la vapoare, trenuri, automobile și avioane. De la caverna omului primitiv, am ajuns la clădirile și palace-urile moderne, cu tot confortul și rafinamentul posibil. Nu mai încape îndoială că am progresat și nici un om normal n-ar vrea să ne reîntoarcem la viața de sălbăticie. Ei bine, totuși, un savant englez a declarat în fața Asociațiunei Britanice că sălbatecul din Africa e un om mai fericit decât europeanul civilizat, că civilizația modernă creează mai multe probleme decât rezolvă și că ea perfecționează
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
acad. Virgil Cândea). Merită amintită - pentru similitudinea lor cu desfășurarea de forțe și idei ale unor momente revoluționare din istoria românilor - "soarta iluminismului" după independența obținută cu greu, cu mult sânge și sacrificii enorme din partea grecilor din diasporă. S-au reîntors în țară, plini de idei asupra statului de tip burghez-constituțional, intelectuali, studenți și negustori, mulți contribuind cu sume de bani considerabile (între ei și fiul fostului domnitor fanariot Caragea, fugit surprinzător de pe tron la 1817, la Padova. De acolo, fiul
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
din '96! Liderul regional de mai tîrziu îl păstrează pe Geoană la post. După alegerile din 2000, Mircea Geoană îl face de doi bani pe Constantinescu. Primește în schimb post de ministru de Externe. Trece drept un protejat al președintelui reîntors la Cotroceni. Cînd PSD pierde alegerile parlamentare, Geoană se trezește în postura de membru oarecare al partidului. Iar Iliescu îi mai trage și el una, în treacăt, decretîndu-l prostănac politic. Geoană se zbîrlește, dar sfîrșește prin a cădea la pace
Iliescu după Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11780_a_13105]
-
se degajă este cel al destinului pascalian al omului în vremuri de tranziție. Îngerul de la benzinărie reia, în bună măsură, rețeta (de succes) din Povestiri din lumea nouă. Aceleași destine în tranziție, recognoscibile ca prototipuri umane (românul emigrat în timpul ceaușismului reîntors după revoluție în calitate de investitor, victimele erorilor judiciare și învingătorii timpului nostru, securiștii, șantajiștii, încornorații, aurolacii, ratații, boschetarii, cei dispuși să-și sacrifice căsniciile pe altarul reușitei profesionale), aflate pe muchia de cuțit care desparte iadul de rai, fericirea de dezastru
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
cu eleganță toate capcanele clișeelor critice anterioare, realizând în același timp o incursiune minuțioasă prin discursurile premergătoare, deconstruind “simplificările” mutilante și reîntregind portretul lui Maiorescu prin racursiu logico-filosofic, Cornel Moraru procesează o întreagă bibliotecă și, scriind proză de idei, ne reîntoarce un obiect cultural de o limpiditate intelectuală, echilibru hermeneutic și claritate ideatică înalte, demne de concizia și spiritul critic ale lui Maiorescu însuși.
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
fiul se decide să reconstituie acel trecut evanescent, tezaurizînd toate detaliile furnizate de povestirile mamei, de albumele de fotografii ale familiei, de informațiile documentare. Și pornește la drum - obținînd din partea mamei promisiunea că îl va aștepta pînă cînd se va reîntoarce din București. Amîndoi se țin de cuvînt. Mama reintră în posesia îndepărtatei sale copilării și tinereți, prin povestirile fiului care în Bucureștiul zilelor noastre a căutat (și pare a fi găsit) urmele unui topos real și imaginar în același timp
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
pornit la drum în ultimii ani ai secolului al XX-lea pentru a redescoperi acea Românie a mamei de la începutul veacului. Romanul începe cu enunțul: "Es schwankt" - legănarea peisajului, perceput de la bordul vaporului cu care, pe Dunăre, familia mamei se reîntorcea în Elveția, după anii petrecuți în România. Dar același enunț "es schwankt" este o formulă cheie pe care o regăsim simetric - într-o cu totul altă împrejurare - și la finele romanului. Deși cunoașteți de-acum România, nu cumva imaginea ei
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
tradusă și în limba română. Pentru mine este ceva minunat. Am sentimentul (același pe care l-am avut cînd i-am citit mamei mele fragmente din acest roman) că acum faptele, întîmplările pe care ea mi le-a povestit se reîntorc peste generații, după aproape un veac, acolo unde ele s-au petrecut. Și mai există un element care mă fascinează atunci cînd mă gândesc la toate acestea: privesc fără ajutorul vreunei lentile ceea ce Bucureștiul a fost sau pare a fi
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
să ne ajute, prin primenirile sale inexorabile, pe drumul redobîndirii plenare a libertății, conform standardelor occidentale la care aspirăm, însă pe care nu reușim a ni le însuși deocamdată decît ca pe niște forme fără fond. Într-un fel, ne reîntoarcem în secolul al XIX-lea. Dar pe atunci evoluam pe o linie a normalității, a creșterii organice, încercam a ne elibera de-o înlănțuire de circumstanțe ale unui context nefavorabil, în vreme ce în prezent trebuie să înfrîngem atît obstacolele contextului, cît
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
grațios cu Tony Blair, ba chiar s-o ciupești de obrăjori, la Cotroceni, pe baroneasă. Numai că toate astea sunt retorică. Occidentalii așteaptă mai mult decât jocuri de gleznă și țâpurituri deochiate, bune eventual la chefurile cu măicuțe, la mânăstiri. Reîntors din China în plin scandal, maestrul Năstase a arborat mina de atotștiutor și-a lătrat scurt: „N-ați înțeles nimic!” Nici Uniunea Europeană, nici presa, nici politicienii din opoziție n-au priceput o iotă din votul de la Bruxelles! Doar el, maestrul
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]