73,470 matches
-
agenda mea; Cine are s-o citească, sau din locu-i va-ncerca Să o miște? Când praful mi-l aspiră, s-ar putea S-o răsfire și, de poartă ochelari, poate va căta... Doar așa, din întâmplare, numai titlul să-l rețină. Soartă crudă, tot e bine! Sau de nu, biata vecină... Focu-n sobă o s-aprindă, umezeala să blesteme: “Ah, hârțoagă-afurisită, și voi blestemate lemne!...” Și deodată, -o voce-i strigă și-n ureche îi șoptește: “Aruncă la gunoi totul, te grăbește
ÎN AGEDNDA VIEŢII MELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/In_agednda_vietii_mele_marin_voican_ghioroiu_1344021199.html [Corola-blog/BlogPost/340868_a_342197]
-
care nu numai că-l apără de răutatea unor adolescenți puși pe rele, dar îi și povestește „despre război, despre alte locuri, despre oameni și dobitoace”. Nici perioada studiilor universitare nu a fost lipsită de astfel de evenimente demne de reținut, mai ales că, în calitate de redactor la o revistă studențească, participă la adunări ale organizațiilor de tineret, prilej de excludere a urmașilor dușmanilor regimului, înfierați cu „indignare revoluționară sau proletară” pentru faptele părinților pe care unii nici nu-i cunoscuseră. Romanul
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
Pitești în martie 1876 și a fost consemnat de „Romanulu”, la 31 martie 1876, și de „Familia”, care apărea la Pesta, la 16 aprilie și 26 decembrie 1876. Nu știm exact ziua în care a apărut, dar este semnificativ de reținut că apărea în aceași lună (martie) și în același an (1876) cu ziarul „Timpul”, la care a lucrat Eminescu. „Pitescianul”, care apărea la 6 ianuarie 1883, consemna în nr. 17 că jurnalul „Argeșulu” era al „opoziției conservatoare”. Publicația apare în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
2 iulie 1930 publica o chemare pentru reorganizarea PNL, sub titlul „Nevoile județului nostru”, în fine, că-n numărul din decembrie 1942 publica mesajul către români al lui Ion Antonescu și un articol al lui Ion Pillat intitulat „Ctitorii”. De reținut și o caricatură de la „pagina veselă” cu tâlc politic în care Stalin mărturisește: „Părinte, ca să-mi dovedesc credința, n-am aprins numai o candelă, ci întreaga biserică...” Printre colaboratori se numără M. Lungianu, Emilia Șt. Milicescu, N.N. Bobancu, avocat Tică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
aventură pe tărâmul de dincolo în căutarea minunatei sale Euridice. Și așa aflăm încă de la vechii greci ca poezia are valențe magice care pot înfrânge moartea prin frumusețea cântecului. Obsesiva căutare de sine a poetului o descoperim în întregul volum. Rețin ca remarcabila poezia Dar poate că la noapte (p.49) inclusă în Anotimp regăsit, a doua secțiune a volumului. Ritmul creației este asociat aici cu cel cosmic, în buna tradiție romantică. „Dar poate că la noapte va mai muri o
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
serviciu. Un serviciu în condiții speciale, care nu îmi permite să am cu mine un copil de cinci luni și jumătate. Eu vreau și așa este bine pentru ea, să aibă un cămin sigur. Doresc să mă înțelegeți. În concluzie, rețineți că cerința mea clară este să faceți demersurile ce se impun, fiind instituția care are toate pârghiile necesare la îndemână, pentru ca acest copil să plece din casa mea în siguranță și să i se ofere stabilitatea unui cămin. Aceste cuvinte
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1437666601.html [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
la alta a biografiei, în decoruri schimbate de-a lungul vieții, de la gimnaziul din Cernăuți până în ultimul an al vieții. Pe unde a trecut, Eminescu a cunoscut oameni, a fost văzut și urmărit de ochii atâtor contemporani, care i-au reținut fizionomia, amănuntul vestimentar, un zâmbet, o schimă de durere sau o umbră de melancolie, o vorbă sau un gest. Nu toate au fost transmise posterității, numărul mărturiilor pierdute sau nerostite, căzute în anonimat, poate întregeau puținul ce ne-a rămas
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
își dezvoltă în poemele din acest volum o adevarată elegie a timpului, cel care te îndepărtează de singura casă, cea a copilăriei și a adolescenței. De aici se înfiripa versuri, unele de o sensibilitate aparte, altele croind imagini demne de reținut, în care vârstă dintâi respira prin ochii adumbriți de trecere printr-un periplu existențial pe care autoarea îl numește undeva „pelerinaj pe ghețuri”. Mărturisesc că în ultima vreme nu m-am întâlnit cu o asemenea intensitate a spiritului elegiac, tot
SUB SEMNUL TRECERII de CONSTANTIN DRAM în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_dram_sub_semnul_trecerii_constantin_dram_1356681132.html [Corola-blog/BlogPost/350759_a_352088]
-
primare. Și lecțiile pe care le ținea erau pline de farmec. Simple, scurte, fraze fluente, enunțuri esențiale și pe înțelesul copiilor. Ce era important spunea cu vorbe accentuate, silabisite și repetate de câteva ori, încât era imposibil să nu le reții. În rest, nu se încurca în amănunte greoaie și câlțoase. Era o plăcere să asculți lecțiile de istorie. Câteva date și caracteristici despre epoca respectivă, iar despre domnitor, ce a lăsat bun sau rău pentru țara sa în anii de
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
A tușit în pumni și ne-a mai spus: - Mai întâi, cinci minute să vă uitați cu atenție pe harta Europei de pe perete și să încercați memorarea conturului ei. Toți am holbat ochii la hartă. După câteva minute: - Ei, ați reținut? - Daa! Am răspuns în cor. Atunci, hai să facem o călătorie în jurul Europei, plecând cu vaporul de la Constanța! A fixat cu creta un punct pe tablă: - Aici este Constanța! Acum mergem cu vaporul aproape de malul Mării Negre până la strâmtoarea Bosfor. Intrăm
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
la ascultare era îngăduitor cu noi, cu aprecieri ponderate pentru cei mai buni și fără jigniri pentru cei mai slabi. Mi-aduc aminte de două întâmplări, tot la lecțiile de geografie, aveam o colegă, probabil neatentă, care nu reușea să rețină chiar tot ce se preda. Era o lecție despre țările vecine cu România. Pe vremea mea, țara noastră era vecină și cu Cehoslovacia. Domnul Arsu a întreba-o pe această colegă: - Arată pe hartă țările vecine de la hotarul vestic! Cum
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Domnul Arsu a încercat să o ajute: -Fii atentă! Vecina noastră de la apus este...Un...ga...ri...a. Nu te uita la mine, uită-te pe hartă! Scrie mare de tot. Așa, mai jos, hai...citește...Iugo... slavia. E simplu...reține: Iugoslavia! Acum, uită-te mai sus. Așa! Vezi ce scrie? Ceho...slo... Ca și mai înainte, hai, citește! -Cehoslavia! A exclamat triumfătoare colega, crezând că toate țările astea de la apus sunt niște... Slavii. A rămas mut domnul Arsu și, în
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Vorbeai prea încet și nu-ți mai înțelegeam cuvintele. Ca o străfulgerare mi-a venit în minte destăinuirea lui Vlahuță la vizitarea lui Eminescu în ospiciu: „Mi-aduc aminte că două vorbe - foc și aur - reveneau mereu. N-am putut reține decât aceste patru versuri: Atâta foc, atâta aur/ Și-atâtea lucruri sfinte/ Peste întunericul vieții/ Ai revărsat, Părinte!” Mai târziu mi-ai spus că vezi o clădire frumoasă, luminată în interior de o lumină puternică, strălucitoare și în acea lumină
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
am fost noaptea și nu după bucătărie aveam eu chef să mă uit... - Dar după ce te uitai, iubito? o întrebă el făcând-o pe miratul. - Ei!... Eu știu ce putea fi mai interesant de văzut? Oricum eram prea emoționată să rețin dotările de pe barca ta. - Bine atunci, mâine le faci inventarul. Știi să faci saramură de pește? - Ha, ha, ha. Abia mă pricep să fac două ouă ochiuri și tu vrei să fac saramură? - Ziceai că vrei să te măriți. Ce
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496995669.html [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
trebuie să bem mai multă apă, trebuie să vedem imagini cît mai plăcute în jurul nostru, să ascultăm muzică vindecătoare și să auzim,atît de la propria noastră conștiința, cît și de la cei din jur, cît mai multe cuvinte vindecătoare. Trebuie să reținem că aceleași extraordinare experimente au arătat ca apa reproduce formele emoționale ale alimentelor pe care le mancam. Ce se întîmplă în corp cînd bem sau nu bem apă? Independent de Masaru Emoto, un medic arestat în trecut într-un context
POFTELE ŞI APA de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Poftele_si_apa.html [Corola-blog/BlogPost/341691_a_343020]
-
Iisus Hristos după învierea Sa din morți (Ioan 20, 22-23). Remarcăm faptul că în limbajul teologic ea apare sub mai multe denumiri - Pocăință, Mărturisire, Spovedanie, Căință - fiecare dintre ele punând în lumină unul sau altul dintre aspectele specifice ei. Mai reținem că puterea de a ierta păcatele a dat-o Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos Sfinților Apostoli și urmașilor acestora printr-un act cât se poate de probatoriu și de obiectiv. Ca urmaș al Sfinților Apostoli, episcopul are puterea și
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
asupra propriei existențe se profilează ca pe un ecran, obligându-l să-și regândească și să-și reconsidere propriile atitudini de până atunci. Dacă balanța înclină spre viață, aceasta va fi o învățătură strașnică asupra viitorului. Dacă nu s-a reținut nici o pildă, nici o învățătură, înseamnă că experiența nu a avut efectul scontat. Din toate poate omul să învețe. Dar mai mult învață din propriile încercări. Autoarea începe în chip neașteptat cu sfârșitul, relatând scena în care, prietena ei Dana este
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_a_editurii_se_cristea_aurora_1385927921.html [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]
-
Barb etc. De curând, Constantin Stancu a oferit spre lectură cititorilor săi o nouă carte de stihuri - Greutatea gândului nerostit, Editura Realitatea Românească, Vulcan, 2012 -, cuprinzând 45 de poezii, distribuite în trei secțiuni: Intrarea în psalm, Poemul și Călătoria. Se reține, de îndată, legătura foarte limpede dintre titlu și enunț, ceea ce arată o activă conștiință artistică, aplecarea spre asumarea reflexivă, spre analiza actului poetic. Poezia lui Constantin Stancu e plasată, în cea mai mare parte a ei, sub autoritatea și spiritul
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_greutatea_gandului_nerostit_olimpia_berca_1354521128.html [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
pe strada Aurora, exact în spatele celebrului parc Copou. Unchiul meu mă ducea la toate meciurile de rugby ale C.S.M.S. Iași, la teatru, la operă. Acolo, în mirifica sală de teatru, am văzut printre multe alte spectacole două care mi-au reținut atenția mea de puști. Căci un puști eram pe atunci. Cele două spectacole erau „Britannicus” de Racine și „Bălcescu” de Camil Petrescu. Am văzut pe scenă o actriță de o frumusețe cum nu credeam că poate exista pe atunci în
CRISTINA DELEANU. PRINTR-O MARE DRAGOSTE, SINCERĂ, DEZINTERESATĂ, VESNICĂ… de EUGEN CRISTEA în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_cristea_1452679830.html [Corola-blog/BlogPost/369614_a_370943]
-
strofă din Sonetul I (precedat de gravura Abondanza, flancată de două coloane ale Abundenței urcând spre ceruri): ,, Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat iubirea,/ Pohtirea ochiului aduce știrea:/ Ah, gura sufletului nu mă minte!’’. Vă rog să rețineți că primul cuvânt așternut pe hârtie, în acest album, coincide cu acela care dă titlul cărții: FiinD... Fiind ecou sacrelor Necuvinte - poate că ar fi caligrafiat Nichita Stănescu... Îndemnului din strofa a doua a poemei Sonetul este-un leu... (din
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
Iisus Hristos după învierea Sa din morți (Ioan 20, 22-23). Remarcăm faptul că în limbajul teologic ea apare sub mai multe denumiri - Pocăință, Mărturisire, Spovedanie, Căință - fiecare dintre ele punând în lumină unul sau altul dintre aspectele specifice ei. Mai reținem că puterea de a ierta păcatele a dat-o Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos Sfinților Apostoli și urmașilor acestora printr-un act cât se poate de probatoriu și de obiectiv. Ca urmaș al Sfinților Apostoli, episcopul are puterea și
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
că nu mă înșel, i-am răspuns în șoaptă: - Domnișoară dragă, te curtam și nu te lăsam în pace până nu te cuceream, dacă vrei să știi, am zis eu, atent la mimica ei. - Da, înțeleg... și acum ce vă reține? -Păi..., ce mă reține? am repetat întrebarea ei, oarecum pierdut. Mă reține situația în sine, fetițo. Aproape că-mi ești nepoată, comparând vârstele noastre... - Și ce importanță are asta? - Hm! am exclamat destul de tare, surprins și pus, oarecum, în încurcătură
DUBLUL SENS AL UNEI ÎNTREBĂRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 615 din 06 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Si_cat_o_ai_de_mare_marian_malciu_1346956325.html [Corola-blog/BlogPost/343786_a_345115]
-
i-am răspuns în șoaptă: - Domnișoară dragă, te curtam și nu te lăsam în pace până nu te cuceream, dacă vrei să știi, am zis eu, atent la mimica ei. - Da, înțeleg... și acum ce vă reține? -Păi..., ce mă reține? am repetat întrebarea ei, oarecum pierdut. Mă reține situația în sine, fetițo. Aproape că-mi ești nepoată, comparând vârstele noastre... - Și ce importanță are asta? - Hm! am exclamat destul de tare, surprins și pus, oarecum, în încurcătură. Dacă nu are importanță
DUBLUL SENS AL UNEI ÎNTREBĂRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 615 din 06 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Si_cat_o_ai_de_mare_marian_malciu_1346956325.html [Corola-blog/BlogPost/343786_a_345115]
-
curtam și nu te lăsam în pace până nu te cuceream, dacă vrei să știi, am zis eu, atent la mimica ei. - Da, înțeleg... și acum ce vă reține? -Păi..., ce mă reține? am repetat întrebarea ei, oarecum pierdut. Mă reține situația în sine, fetițo. Aproape că-mi ești nepoată, comparând vârstele noastre... - Și ce importanță are asta? - Hm! am exclamat destul de tare, surprins și pus, oarecum, în încurcătură. Dacă nu are importanță, sărim peste aspectul acesta, dar... ce propui? Cum
DUBLUL SENS AL UNEI ÎNTREBĂRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 615 din 06 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Si_cat_o_ai_de_mare_marian_malciu_1346956325.html [Corola-blog/BlogPost/343786_a_345115]
-
vrei să dai un sens vieții, se pare că trebuie să unești într-un tot aceste trei timpuri printr-o notă definitorie care să te caracterizeze și de care să-ți dai seama personal. Aceasta ar fi deci calea... - Hm! Rețin, citind printre rânduri acestea trei: Adevăr, viață, cale...Ce cuprind oare aceste cuvinte pe care le-ai spus magistre? exclamă procuratorul Ponțiu Pilat pe un ton ușor ironic dar și fără speranță. Cine ne-ar putea arăta esența acestor lucruri
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]