118 matches
-
al clasei muncitoare într-un sens larg. Rezolvarea maniheistă a conflictelor nord vs sud, oameni de bine vs vampiri, aboliționiști vs stăpâni de sclavi etc. se află în miezul fabulei democratice. Un anumit manierism împinge vampirismul către o formă de reacționarism desființat de inițiativa politică a lui Abe, iar ceea ce întâi se rezolvă prin topor, ulterior va fi instrumentat prin discurs. Este nevoie astfel de golirea sertarelor cu argintărie, altfel spus de un sacrificiu în linia abandonării unui lux inculcat de
Ultimii „bampiri“, Abe și agheasma constituțională by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4325_a_5650]
-
sunt reflexe comune tuturor. Pozițiile concrete de politică sînt determinate de fidelitatea față de viziunea originară: în numele prudenței, conservatorii refuză schimbarea bruscă și recomandă contemporanilor introducerea treptată a instituțiilor importate din Occident. În raport de liberali, ceea ce îi distinge nu este reacționarismul, ci încrederea în utilitatea unei viteze scăzute a schimbărilor: timpul este un factor-cheie, în măsura în care el va permite comunității să interiorizeze grefa operată. În caz contrar, sincronizarea este una epidermică. ŤFormele fără fondť desemnează această patologie a tranziției. În numele adevărului, junimiștii
Stigmatul conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8066_a_9391]
-
este o astfel de carte de metafizică politică, antimodernă în sensul lui Compagnon (adică, să nu uităm, cu atît mai modernă, fără ca acest atribut să conote axiologic) care are toate motivele să suscite dezbateri și să provoace contestații pornind de la reacționarismul ei, în sensul deja definit. Critica stilului, făcută de pildă de Ciprian Șiulea în Retori, simulacre, imposturi, vine să sancționeze exact retorica imprecației și estetica sublimului care o caracterizează. Problema apare însă în momentul în care antimodernii, numiți de Julien
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
omul social, ca orice ființă, este rodul ambientului, depinde și e format de condițiile social-istorice. Încă o recădere într-un mod de a gândi și de a acționa după un principiu revolut și, cum spuneam, interesantă nu e atât aroganța, reacționarismul sub forma noului! a celor care-l stipulau, cât ciudatul entuziasm al maselor pentru aceste idei ce păreau condamnate odată pentru totdeauna de progresul social și de civilizație. Eugen Ionescu a încercat să explice această masivă aderență a maselor la
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
transcultural a mesajelor subliminale: am primit recent un document electronic cu Îndemnul expres că poate fi distribuit fără copyright. Fișierul conținea traducerea În engleză a lucrării Da! Sunt reacționar! de Radu Mihai Crișan, eseu bine documentat ce dorește să explice reacționarismul politic din jurnalistică lui Eminescu, justificându-i naționalismul 'În context'. Din păcate, adus În atenția lumii cu sloganul Yes! I am a reactionary!, titlul Îi face un imens deserviciu lui Eminescu. În engleză, el conota de fapt „da, sunt extremist
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
sub regimul comunist Începând cu data de 1 ianuarie 1947, cursul de ascetică și mistică creștină de la Facultatea de Teologie din București a fost predat — doar un an academic — întrucât noul regim comunist, pentru care „mistică” echivala cu „obscurantism” și „reacționarism”, a suprimat-o la sfârșitul aceluiași an, când a și scos facultatea de teologie din Universitate (În noul Institut Teologic din București organizat separat din anul 1948 Părintele profesor Dumitru Stăniloae va preda din nou dogmatica, dar numai la cursurile
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
sub regimul comunist Începând cu data de 1 ianuarie 1947, cursul de ascetică și mistică creștină de la Facultatea de Teologie din București a fost predat — doar un an academic — întrucât noul regim comunist, pentru care „mistică” echivala cu „obscurantism” și „reacționarism”, a suprimat-o la sfârșitul aceluiași an, când a și scos facultatea de teologie din Universitate (În noul Institut Teologic din București organizat separat din anul 1948 Părintele profesor Dumitru Stăniloae va preda din nou dogmatica, dar numai la cursurile
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
literare” făcând mare vâlvă printre literați și politicieni. Eminescu devine susținătorul „Semănătorismului” care a ocupat timp de un deceniu o bună parte din scena literară și culturală. Dar acum Eminescu este confiscat de extremiști. Aurel C. Popovici este sedus de „reacționarismul” poetului, vede în el un profet, un deschizător de drumuri în „politologie”. Acum se descoperă un Eminescu antisemit cu o mare ură față de evrei și de „greci”. Dar el n-a avut antipatie față de evrei, pe bază de rasă, el
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
liricii eminesciene. Acum tocmai aceasa li se pare desuetă și siropoasă. Dan Alexe îl așază pe Eminescu într-un grup de „bieți versificatori romantici”, „personaje jalnice”, „de ne citit”. De ce un acest dispreț? Se caută cauzele. Ion Stanomir îi definește „reacționarismul”, raportat la soarta țărănimii. Ruxandra Cesereanu scoate în evidență „agresivitatea” articolelor politice. Problema se complică, sar entuziaștii și apărătorii poetului. Între cei doi critici avizați ai timpului Manolescu și Eugen Simion se produce o fractură în interpretările eminesciene. Conservatorul Eugen
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
În această din urmă privință, istoricul sovietic ține în mână atuuri justificate, numai că s-ar cuveni să nu piardă din vedere că, în epoca la care ne referim, orice înfrângere a țarismului echivala în Europa cu o defecțiune a reacționarismului. Firește, politica externă țaristă nu poate fi redusă la aria ei de manifestare europeană. Iată de ce este utilă precizarea făcută de N. S. Kineapina că Asia centrală nu a ocupat un loc central, asemenea Orientului Apropiat, în politica externă țaristă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
implicarea nediscriminatorie a statului În sănătatea publică. Este, cred și repet, simptomatic faptul că mulți oameni de valoare nu sunt moral coerenți În atitudinea lor publică. Teama unor intelectuali profesioniști și moderați de a se confrunta public cu excesele și reacționarismul celor care domină scena principală, În ochii și, adesea, În aplauzele publicului, nu este nouă și nici secată. Personajele „rezonabile” preferă să stea „În banca lor”. Din păcate o astfel de atitudine conduce, adesea, la dominarea discursului public de către ceilalți
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și mediu Gherea l-a conceput prea mult ca un raport de cauzalitate - conținutul operei ca un efect al mediului.” Ține să introducă un corectiv, și acesta e factorul individual, temperamentul, cu „predispozițiile înnăscute, predispozițiile la pesimism sau optimism, la reacționarism sau revoluționarism, la egoism sau la altruism generos” (Note și impresii, 1920). Condiția estetică a artei i se pare de la sine înțeleasă, lucru omis, nu o dată, de adversarii lui atunci când îl contestă: „Când studiezi idealul unui scriitor, asta însemnează că
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
și Arșavir Acterian, care peste câțiva ani se vor reîntâlni în paginile revistei „Criterion”. În articolul Despre orfani, C. Noica susține că în epocile de criză se constată întoarcerea la modelele tradiționale autentice, dar „conservatorismul” acesta nu trebuie confundat cu „reacționarismul”. Autorul crede că imobilismul conservator este doar aparent, deoarece moderației și chibzuinței i se alătură curajul, entuziasmul, energia și cutezanța generației tinere: „E atâta vitalitate și forță într-un suflet tânăr, încât oricum l-ai oprima, el revine la una
FAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
susținând teza Filosofia lui Tolstoi, tipărită în 1944. Din 1947 e reîncadrat ca șef de lucrări, iar din 1949 șef al Catedrei de slavistică la Universitatea din Iași. Va fi înlăturat din învățământ în 1952, sub acuzația de „naționalism șovin”, „reacționarism” etc. În 1958 este rechemat la Universitate, unde predă istoria literaturii ruse. Este autorul unor studii despre Al. Mateevici, Antioh Cantemir, N. Dobroliubov, N. Cernâșevski, Lev Tolstoi, Alexei Tolstoi, Al. Pușkin, M. Șolohov, K. Fedin ș.a. A tradus din scrierile
HAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287413_a_288742]
-
de contestație și de epatare și prin Interview cu Isus Christos (Fragment de idei dintr-un roman imposibil) de Horia Ghiea sau prin Monolog la moartea lui Petrescu Cezar de Dan Vălenaru, note acide unde scriitorul „decedat” e incriminat de reacționarism: „Iată un om care dă cu toporul într-o formă de civilizație fără a o înlocui cu nimic. E singurul care mai crede în balega națională și în conul Dinu, cu barbă lungă și cu ciubuc [...]. Acuz pe C. P.
STILET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289931_a_291260]
-
o înlocui cu nimic. E singurul care mai crede în balega națională și în conul Dinu, cu barbă lungă și cu ciubuc [...]. Acuz pe C. P. nu numai de o totală incomprehensiune a mecanismului istoriei contemporane, dar și de un reacționarism acut”. M. Pp.
STILET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289931_a_291260]
-
sub pragul polemicii de idei, până la insulte, falsuri și mistificări, îndreptate împotriva unor instituții și personalități din România. Denaturarea realității apare în articole ca Părintele Șaguna, Basme științifice (o ironie ridicolă la adresa Chestionarului istoric al lui Nicolae Densușianu), 1848. Liberalism. Reacționarism (răstălmăcire a trei scrisori expediate de C.A. Rosetti și N. Bălcescu lui Ion Ghica, aflat în exil la Constantinopol, extrase din Amintiri din pribegia după 1848), dar mai ales Țăranul nostru și țăranul mizeriei (scoatere din context tendențioasă și
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
relansat și după Revoluția de la 1789, mai întâi în rândurile adversarilor și victimelor acesteia, alimentând o întreagă serie de antimodernisme iliberale romantice, unele saturate de diverse forme de utopism (catolicismul social francez, „socialismul utopic” etc.), altele de diverse forme de reacționarism (de la reacționarismul aristocratic al lui Joseph de Maistre la conservatorismul lui Burke, de la viziunea istoriozofică a astăzi uitatului Buckle, la organicismul lui Spencer, anumite aspecte din Comte, darwinismul social etc.). Ideea de Sittlichkeit în idealismul german, precum și (după cum a argumentat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
după Revoluția de la 1789, mai întâi în rândurile adversarilor și victimelor acesteia, alimentând o întreagă serie de antimodernisme iliberale romantice, unele saturate de diverse forme de utopism (catolicismul social francez, „socialismul utopic” etc.), altele de diverse forme de reacționarism (de la reacționarismul aristocratic al lui Joseph de Maistre la conservatorismul lui Burke, de la viziunea istoriozofică a astăzi uitatului Buckle, la organicismul lui Spencer, anumite aspecte din Comte, darwinismul social etc.). Ideea de Sittlichkeit în idealismul german, precum și (după cum a argumentat convingător Friedrich
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
română (ca și limba română, ca vehicul de cultură) se formează aproape în întregime în zona «tradiției moderne» sau a «tradiției rupturii»”. Prima „ruptură” literară și culturală majoră are loc între ideologia posteminescianismului ruralist, paseist etnicist și xenofob, deviată către reacționarismul populist, și cercul estetizant, cosmopolit, francofil al lui Alexandru Macedonski. Stigmatizat de opinia critică în urma nefastei epigrame antieminesciene („Un X pretins poet...”) pe fondul emergenței mitului postum al „poetului național”, mentorul Literatorului va rămîne practic singurul animator al „noului curent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
decît Vinea și Iancu (care valorizau nonfigurativul artelor populare), eseistul disperării admiră „cultura de tip funcțional”, monumentală și industrială, arhitectura lui Le Corbusier, muzica atonală, filozofiile nesubstanțiale, costumele simple ale muncitorilor și „uniforma” politică a țărilor dictatoriale, deplînge paseismul și reacționarismul naționalismului românesc, pledînd exaltat pentru un naționalism „revoluționar”, viitorist, și făcînd, oarecum în spiritul lui Marinetti, apologia „dictaturii populare”, singura în măsură să genereze măreția „imperială” a unei națiuni. Spre deosebire însă de liderul futurist, Cioran pledează cauza unei culturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a remarcat doar prin fabuliști și creații moral- religioase. Plaga mare a Rusiei - ca și a noastră - a fost tradiția bizantină, suflul spiritualității bizantine, care altoit într-o cultură străină devine anchiloză, schematism abstract, iar pe plan politic și cultural, reacționarism organizat. Tot ce este gândire reacționară în Rusia secolului trecut continuă - conștient sau inconștient - filonul bizantin. Pe Pobedonosțev - procurorul Sfântului Sinod, profet al inculturii maselor într-o țară de analfabeți, îl văd descifrând sensul istoriei după o icoană bizantină, iar
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nu dovedesc nimic, dar sânt de natură a releva inconsistența și lipsa de direcție internă a culturii noastre. Toate se ramifică din teoria fondului și a formei: orientarea spre Occident sau Orient,spre oraș sau spre sat, spre liberalism sau reacționarism, spre progresism sau tradiționalism etc.... S-a creat astfel în teoria culturii românești un sistem de alternative, steril și iritant, justificat cu prea multe idei, dar cu nici un argument decisiv. Trebuie recunoscut că polemica s-a născut din sânul naționaliștilor
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
foștii noștri amici politici din Bârlad, fost profesor valoros și veșnic luptător în politică, care în toată viața sa a luat partea cea mai activă și cu vorba și cu faptele la consolidarea partidului liberal-național din județul nostru, unde domnea reacționarismul cel mai înverșunat, Ioan Popescu a decedat încă de la 11 Iulie anul trecut 1901, nelăsând în urma sa nici o avere decât cinstea și patriotismul său național, precum și 3 fiice cari stau destul de bine, fiind și căsătorite, și un fiu cel mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pasiune europeană, cu o capacitate spectaculoasă de a mobiliza energii și de a modela agenda publică. Așa cum a probat analiza lui François Furet, opoziția față de deriva totalitară este asimilată, În Europa de Est, dar și În cea Occidentală, cu un simptom al „reacționarismului”, Încadrabil În familia intelectuală a fascismului Învins În război 2. De aici și nuanța semantică, nuanță care se cere reținută și În spațiul României, ce implică echivalarea, propagandistică Între atitudinea critic-democratică față de regimurile de democrație populară, pe de o parte
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]