88 matches
-
ligamentului lateral intern. Ligamentele palpebrale. Există două importante structuri care rețin atenția chirurgului. 1. Ligamentul lateral intern este perfect individualizat, alb-sidefiu, perceptibil sub piele, ce constituie un important reper chirurgical. El reunește extremitatea internă a celor două tarsuri la nivelul rebordurilor orbitare osoase. Cele două fascicule de origine se unesc într-un singur tendon, care se dedublează în tendonul direct și reflectat, separate și inserate pe crestele lacrimale anterioară și posterioară. Inserțiile ligamentului se confundă cu ligamentul transvers inferior, capetele profunde
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
dintr-un fascicul aponevrotic și un mușchi tarsal inferior, expansiune a mușchiului drept inferior și capătul său capsulo-palpebral. Mușchiul ridicator al pleoapei superioare își are originea la nivelul apexului orbitar și merge cu mușchiul drept superior; se divide la nivelul rebordului orbitar superior în două fascicule - aponevrotic și tarsal (mușchiul neted al lui Müller). Acesta dă expansiuni laterale și mediane. Fasciculul aponevrotic este aderent la piele și la mușchiul lui Müller și se termină pe fața anterioară a 1/3 inferioare
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
introduce din nou; după 1 cm, acul se lovește iarăși de perete și trebuie să se repete aceeași manevră, mărind oblicitatea acului și injectând pe parcurs cam 0,5 cmc anestezic. Se procedează în același mod, până ce baza acului atinge rebordul orbitar. Prin această manevră se ajunge până la fanta sfenoidală, unde se injectează 2 cmc anestezic. Se obține anestezia peretelui extern al orbitei, a glandelor lacrimale, a părții externe a pleoapelor, a frunții și a unei părți a pielii regiunii temporale
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
de țesut, pentru a nu provoca tracțiuni și pliuri. La nivelul pleoapelor, ea este inutilizabilă în sens vertical, marginea liberă neavând nici un punct de sprijin, se poate produce ectropionarea acesteia. Alunecarea este permisă numai lateral, căci inserția ligamentelor palpebrale la rebordul orbitar și continuitatea cu țesuturile vecine oferă sprijinul necesar. Pe aceste considerente, sutura unei pierderi de țesut palpebrală se va executa după o linie verticală, ceea ce va evita apariția unui ectropion cicatriceal. Dacă una din laturi este mai lungă, pentru
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
abdominală și astfel crește diametrul vertical al toracelui, în timp ce conținutul abdominal este împins în jos. (fig. 69). In același timp marginile coastelor se mișcă în sus și înafară datorită contracției mușchilor intercostali, astfel încât are loc (împotriva contracției diafragmului, care aducționează rebordul costal) creșterea diametrului transversal al cutiei toracice. Dacă un hemidiafragm este paralizat datorită unor leziuni a nervului frenic, acestă porțiune a diafragmului se mișcă mai mult în sus decât în jos în cursul inspirului atunci când presiunea intratoracică scade; aceasta se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
abdominală și astfel crește diametrul vertical al toracelui, în timp ce conținutul abdominal este împins în jos. (fig. 69). In același timp marginile coastelor se mișcă în sus și înafară datorită contracției mușchilor intercostali, astfel încât are loc (împotriva contracției diafragmului, care aducționează rebordul costal) creșterea diametrului transversal al cutiei toracice. Dacă un hemidiafragm este paralizat datorită unor leziuni a nervului frenic, acestă porțiune a diafragmului se mișcă mai mult în sus decât în jos în cursul inspirului atunci când presiunea intratoracică scade; aceasta se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
metopice. Pentru realizarea aceluiași scop, se recomandă următoarea manevră mixtă: într-o occipito-iliacă dreaptă posterioară medicul apucă, cu degetele mâinii drepte în formă de cârlig, regiunea occipitală trăgând capul înainte, în afară și în sus, în timp ce mâna stângă insinuată între rebordul falselor coaste drepte și fundul uterului exercită presiuni expulzive. Toate aceste procedee au mai mult o valoare teoretică decât practică, atunci nașterea se prelungește, când de cele mai multe ori e necesară o aplicație de forceps sau de ventuză obstetricală. În varietățile
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
altele mai frecvente, mai intense. - prodroame uneori: greață, anorexie, greutate În epigastru, migrene; - debut: brusc; frecvent În timpul nopții, la 3-5 ore după masă. - durere: - continuă atroce cu paroxisme de mare intensitate; - inițial În epigastru, apoi cuprind hipocondrul drept; - iradiază : pe sub rebord, spre coloana dorsală; În umărul drept, subscapular; epigastru; rar (pretând la confuzii): partea dreaptă a capului și gâtului; retrosternal; umărul stâng; periombilical; hipogastru. - Însoțită frecvent de: greață; vărsături alimentare, ulterior bilioase (fără ameliorarea dureriiă; gust amar; agitație psihomotorie. - durata: câteva
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
examenul obiectiv: - În colică: durere vie În hipocondrul drept; hiperestezia cutanată (pe dermatomul T7-T11); contractura algică a peretelui; se pot simți calculii la palpare. - Între colici: durere În zona colecistului; manevra Murphy pozitivă. - În caz de inflamație neinfecțioasărigiditate musculară sub rebord, dar nu apărare. - În caz de hidrops - colecistul se poate palpa. dă forma torpidă dureroasă - În colecistita calculoasă scleroatrofică sau hipertrofică;jenă permanentă În hipocondrul drept: intermitent durerea se acutizează, la care se adaugă: vărsături; subicter; stări febrile tranzitorii. - stare
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
abdominală și astfel crește diametrul vertical al toracelui, în timp ce conținutul abdominal este împins în jos. (fig. 69). In același timp marginile coastelor se mișcă în sus și înafară datorită contracției mușchilor intercostali, astfel încât are loc (împotriva contracției diafragmului, care aducționează rebordul costal) creșterea diametrului transversal al cutiei toracice. Dacă un hemidiafragm este paralizat datorită unor leziuni a nervului frenic, acestă porțiune a diafragmului se mișcă mai mult în sus decât în jos în cursul inspirului atunci când presiunea intratoracică scade; aceasta se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
digestive, impunându-se un examen medical, ocazie cu care se face o hemogramă ce decelează o anemie importantă, recomandându-i-se internarea. La internare, din examenul clinic general, atrag atenția: tegumente palide dureroase și o discretă hepatomegalie (un centimetru sub rebordul costal), iar din examenele paraclinice se constată: hemoglobină - 8,2g% hematocrit - 26% viteza de sedimentare a hematiilor - 127mm / h trombocite - 190.000 / mm³ globule albe - 4.00 mii / µL , cu formula leucocitară: segmentate - 59% limfocite - 34% monocite - 7%, cu hipocromie
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
ani, fără ocupație, provenind din mediul rural, internat în Clinica de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială în urmă cu două zile, pentru următoarele motive: înfundarea reliefului malar stâng; echimoză „în monoclu” stâng și în zona malară stângă; -discontinuitatea „în treaptă” a rebordului orbitar inferior și lateral stâng; epistaxis unilateral stâng (remis spontan); hipoestezie în teritoriul nervului infraorbitar stâng; limitarea amplitudinii deschiderii gurii. Antecedentele personale și heredo-colaterale nu sunt semnificative pentru afecțiunea actuală. Condițiile de viață, muncă și mediu sunt satisfăcătoare. Din istoricul
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
de edemul posttraumatic al părților moi din regiune); edem palpebral stâng cu limitarea deschiderii fantei palpebrale; echimoză violacee „în monoclu stâng” și geniană superioară stângă; moderat chemozis conjunctival bulbar stâng; -puncte osoase dureroase și discontinuitate osoasă „în treaptă” la palparea rebordului orbitar inferior și lateral stâng; hipoestezie cutanată în teritoriul nervului infraorbitar stâng; limitarea amplitudinii deschiderii gurii la cca 2 cm; creastă zigomatoalveolară stângă întreruptă, denivelată, dureroasă la palpare; chiaguri de sânge la inspecția fosei nazale stângi. Pe baza datelor oferite
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
un diagnosticul de probabilitate de: „Fractură anterioară de complex zigomatic stâng, cu deplasare (fractură-disjuncție de malar stâng) - agresiune”. Elementele clinice care susțin acest diagnostic sunt: 1) înfundarea reliefului malar stâng, 2) punctele osoase dureroase și discontinuitatea osoasă „în treaptă” la rebordul orbitar inferior și lateral stâng, 3) creasta zigomatoalveolară stângă întreruptă, denivelată, dureroasă, 4) limitarea deschiderii gurii, la care se adaugă 5) semnele de probabilitate sugestive asociate precum și 6) relatarea anamnestică a traumatismului. Pentru precizarea diagnosticului și stabilirea configurației biologice actuale
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
biologică sanguină uzuală (TS timp de sângerare, TC - timp de coagulare, HLG - hemoleucogramă); radiografia în incidență „sinusuri anterioare ale feței”; măsurarea TA (tensiune arterială), PA (puls arterial); consultul oftalmologic. Radiografia în incidență „sinusuri anterioare ale feței” relevă discontinuitate osoasă la rebordul orbitar inferior stâng treimea medie, la sutura frontomalară stângă și la creasta zigomatoalveolară stângă, cu voalarea ariei sinusului maxilar stâng (hemosinus). Consultul de specialitate oftalmologic nu obiectivează modificări posttraumatice ale acuității vizuale. Datele din anamneză, examenul obiectiv și rezultatele explorărilor
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
se va face în aproximativ două săptămâni, simetria feței va fi redobândită. Sechele postoperatorii: cicatrice cutanată în regiunea temporală. Particularitatea cazului. Concluzii. Fractura disjuncție de malar este o fractură anterioară de complex zigomatic, cu deplasare totală. Linia de fractură traversează rebordul orbitar inferior și podeaua orbitei, peretele anterior al sinusului maxilar, sutura zigomatofrontală la nivelul peretelui lateral al orbitei și sutura zigomatotemporală. Osul malar desprins în totalitate se înfundă în sinusul maxilar și fosa infratemporală, deplasarea blocului osos făcându-se în
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
bilateral precum și pe mucoasa vestibulară superioară, înconjurând „în potcoavă” conturul maxilarelor; prezintă, de asemenea, echimoze violacei la nivelul bolții și vălului palatin; tulburări moderate de ocluzie dentară (în sensurile: anteroposterior și lateral); puncte osoase dureroase în șanțul vestibular, la baza rebordului alveolar superior și retrotuberozitar bilateral. mobilitate anormală a blocului alveolopalatin (spontană și la palpare - este secționat vomerul și septul nazal); tulburări de masticație. Examenul obiectiv general pe aparate și sisteme nu decelează alte aspecte patologice. Din elementele de anamneză și
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
bine susținut, facem totuși o trecere în revistă a unor elemente de diagnostic diferențial: 1. Fractura de masiv facial ocluzofacială transversală mijlocie Le Fort II (mobilitate anormală a blocului alveolopalatin asociată cu mobilitatea piramidei nazale și a treimii interne a rebordului orbitar inferior, cu hipoestezie pe infraorbitar și discontinuitate a crestei zigomatoalveolare); 2. Fractura de masiv facial ocluzofacială transversală înaltă Le Fort III (echimoze palpebrale bilaterale - facies „Panda”, epistaxis bilateral important (interesare vase etmoidale), scurgere LCR, întregul masiv facial se ridică
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
imobilizare prin suspensie internă (metoda chirurgicală parafocală). Reperele osoase fixe la care se efectuează suspensia cu fire de sârmă a atelei fixate pe fețele vestibulare ale dinților de pe arcada maxilară pot fi: arcada zigomatică, apofiza malară a frontalului, osul parietal, rebordul orbitar inferior, osul frontal în treimea medie, creasta zigomatoalveolară, spina nazală antero inferioară). Îngrijiri postoperatorii: igienă orală, alimentație lichidă și semilichidă. Complicații postoperatorii: întârzierea de consolidare (dacă nu menține sistemul de imobilizare), persistența tulburărilor de ocluzie dentară (idem), infecții ale
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
a etajului mijlociu al feței, fără a antrena și malarele; epistaxis bilateral; ¾ tulburări de ocluzie dentară (în sens vertical și sagital, care provoacă deficit accentuat masticator); emfizem subcutanat în regiunile geniene; discontinuitate osoasă și puncte dureroase la nivelul piramidei nazale, rebordului orbitar inferior bilateral și crestei zigomatoalveolare bilateral; dislocarea și mobilitatea anormală a fragmentelor osoase nazale, apofizelor ascendente ale maxilarelor; mobilitatea anormală a blocului alveolopalatin (odată cu mobilitatea anormală a piramidei nazale și a treimii interne a marginii orbitare inferioare, bilateral); hipoestezie
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
examenul obiectiv local (extraoral și intraoral) al pacientului am decelat: tumefiere accentuată a feței; edem și echimoze palpebrale; ¾ chemozis conjunctivobulbar ambii ochi; ¾ echimoze în fundul de sac vestibular superior, în dreptul crestelor zigomatoalveolare; retrudarea treimii medii a etajului mijlociu al feței (între rebordul orbitar inferior și mandibulă), fără a antrena și malarele; chiaguri de sânge în fosele nazale (epistaxis bilateral remis prin tamponament nazal anterior bilateral); tulburări de ocluzie dentară în sens vertical și sagital; emfizem subcutanat în regiunile geniene; discontinuitate osoasă și
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
antrena și malarele; chiaguri de sânge în fosele nazale (epistaxis bilateral remis prin tamponament nazal anterior bilateral); tulburări de ocluzie dentară în sens vertical și sagital; emfizem subcutanat în regiunile geniene; discontinuitate osoasă și puncte dureroase la nivelul piramidei nazale, rebordurilor orbitare inferioare și crestei zigomatoalveolare bilateral; dislocarea și mobilitatea anormală a fragmentelor osoase nazale și apofizelor ascendente ale maxilarelor; mobilitatea anormală a blocului alveolopalatin concomitentă cu mobilitatea anormală a piramidei nazale și a treimii interne a marginilor orbitare inferioare; hipoestezie
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
Fractură antebraț drept (imobilizată gipsat)”; 4. „Fractură gambă dreaptă (imobilizată gipsat)”; 5. „Contuzie hemitorace drept”. Diagnosticul pozitiv este susținut de următoarele elemente clinice și radiografice: retrudarea treimii medii a etajului mijlociu; discontinuitate osoasă și puncte dureroase la nivelul piramidei nazale, rebordurilor orbitare inferioare și crestelor zigomatoalveolare; dislocarea și mobilitatea anormală a fragmentelor osoase nazale și a apofizelor ascendente ale maxilarelor; mobilitatea anormală a blocului alveolopalatin asociată cu mobilitatea piramidei nazale și a treimii interne a marginilor orbitare inferioare. imaginea radiografică a
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
condiții de urgență amânată (24-48 ore) a unui tratament mixt: ortopedic și chirurgical (reducere ortopedică prin tracțiuni elastice intermaxilomandibulare și imobilizare prin blocaj intermaxilomandibular rigid cu suspensie internă la repere osoase fixe: arcada zigomatică, apofiza malară a frontalului, osul parietal, rebordul orbitar inferior, osul frontal treimea medie, arcada zigomatoalveolară sau spina nazală antero inferioară). Pregătirea preoperatorie generală este cea obișnuită. Se administrează un sedativ în seara premergătoare intervenției, se igienizează pacientul. Se mai au în vedere în acest caz: reechilibrarea hidroelecrolitică
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
cea a lui Z. Popovici [1, 2, 52, 69]. Cel mai obișnuit tip de ruptură a diafragmului este ruptura radiară cu punct de plecare rahidian și orientată oblic anterior și la stânga, în afara pericardului, și terminându-se la 5-10 cm de rebordul costal (Moreaux citat de [69]). Apoi, în ordinea frecvenței depistării lor, pe locurile următoare se situează rupturile oblice înapoi și la stânga (10,6% din cazuri după Moreaux [65]) și cele transversale (6,3% după Moreaux [65]). Foarte rar ruptura diafragmului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]