37 matches
-
o soluție de tip „Hercule Poirot”. Oricât de îngăduitori am fi cu autorul, un astfel de deznodământ nu poate să satisfacă pretențiile cititorului care așteaptă de la un autor de un asemenea calibru ceva mai mult decât o soluție de nivel rebusistic. În aceeași ordine de idei, e posibil ca dezinteresul lui Chandler pentru amorsarea unei intrigi strâns argumentate să fie determinat de mutarea accentului pe personajul principal. Experiența romanelor anterioare i-a demonstrat că eroul rămânea punctul de atracție al scrisului
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de carte, lector burdușit, profesor la catedră sau, de ce nu, nume iscălit pe importante tomuri. Folosește limbajul de rigoare. Unii, cei mai înfierbântați. Ceilalți, modești, se mulțumesc să-și etaleze plictisul mimând preocupări intelectuale. Sunt la zi cu ultimele apariții rebusistice, citesc almanahurile zodiacale, sunt inițiați în secretele crimelor pasionale, compătimesc cu văduvele și înșelatele din telenovela de la 18.00, au rețete alfabetice de ceaiuri pentru slăbit, copiază recomandări paranormale pentru îngrijirea tenului și aparatul de radio, în surdină, le aduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
un univers fascinant încă din copilărie. El se străduiește să readucă în atenția contemporanil or personalități literare și istorice ale trecutului. Dar nu oricum, ci î ntr‐o manieră mai puțin obișnuită și nu chiar la îndemâna oricui, aceea a careurilor rebusistice. Dând frâu liber pasiunii sale și încercând s‐o concretizeze, Serghei Coloșenco lansa, în 1999, o serie specială, Bib lioteca Rebus a Editurii Sfera, debutată printr‐ o apariție inspirată din viața și opera lui Mih ail Sadoveanu. I‐au urmat
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
și motanul Sică te face să te rușinezi că aparții rasei umane. Am încercat s-o citesc pisicii mele Augusta, dar până și ea a fugit pe fereastră după două paragrafe. Tâmpeniile invadează chiar și nelipsita integramă a revistei. Definiții rebusistice dificile ca „Elena Ene”, având răspunsul „EE”, sunt biruite de altele, mai subtile, precum „gură de porc” cu răspunsul poetic „Rât”. Ceea ce este înnebunitor la revistele cu, despre și pentru doamne este raportul extrem de dezavantajos între numărul de pagini, imens
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
constituie completele în soluționarea cauzelor. Labirint Labirint, revistă enigmistică, apare la Bârlad în 1978 și la ea colaborează Serghei Coloșenco, Alexandru Kissling, Iancu Goldstein, Dumitru David, Iancu Pantalon, Octavian Dumitru, născută din pasiunea și seriozitatea celor citați, membrii ai cercului rebusistic de la Casa de Cultură a sindicatelor din localitate. Tipăritura demonstrează nu numai preocuparea pentru divertisment, cât mai ales probează inteligență, creativitate și luciditate a creatorilor dar și a publicului in teresat. * 360 Lumea elevului Lumea elevului, revistă editată de școala
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din raționamentul problemei, nu a unor fragmente succesive pe care să le pună cap la cap, cum se întâmplă cel mai adesea, ci a întregului raționament. Probleme nonstandard O categorie aparte de probleme cu multiple valențe formative sunt cele recreative, rebusistice, de perspicacitate și ingeniozitate. Această categorie de probleme mai este numită și nonstandard. Efortul pe care îl face elevul în rezolvarea conștientă a unei probleme presupune o mare mobilizare a proceselor psihice de cunoaștere, volitive și motivațional afective. Dintre procesele
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bordea Felicia () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92819]
-
creație, pentru lucru în general, este lampa, cum o vedem în Singurătate (1879): A târziu când arde lampa. Pentru imaginea din Noaptea importantă este, din punct de vedere filologic, poziția apostrofului și punctuația. Dacă facem un mic efort, fie și rebusistic, putem să ne dăm seama cum înțelege fiecare editor în parte imaginea, metafora, cuvintele. În Convorbiri literare avem apostroful strâns, acela care indică forme legate, iar după expresie urmează trei puncte (de suspensie), exact așa: Luminarea-i stinsă’n casă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Academia Cațavencu, 24, 2004, 1). Sigla substantivizată produce un (discret) efect umoristic, prin impresia de confuzie între persoană și o instituție: ,obiectualizarea" obținută prin articulare (specifică numelui comun) consolidează impresia de celebritate. Procedeul creează de altfel - ca în orice limbaj rebusistic, ,cu cheie" - o complicitate între interlocutori. Apariția unor asemenea forme nu depinde totuși strict de gradul de notorietate al persoanei, fiind în mare măsură condiționată de trăsături formale. Puținele exemple de care dispunem nu prea permit formularea unor reguli generale
Nume devenite sigle by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11409_a_12734]
-
origine slavă, semnificând «a fi drag», «a fi iubit»” (BOR, nr. 69, 24 febr. - 2 martie 2003); „Denumirea de Dragobete ar putea proveni din slavă veche, de la expresia «dragu biți» - a fi drag” (informatia.dntcj.ro). Complet aberant e decupajul rebusistic, veritabilă etimologie populară, care pune în legătură terminația -bețe (conținînd sufixul -ete) și adjectivul beat: „Numele «Dragobete» vine de la «beat de dragoste» și se mai numește «Sfanțul Ion de primăvară», cel care este fiul Babei Dochia” (artatraditionala.ro/tradiții); „Se
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
broșurii Casa memorială "Constantin Negruzzi", redactata de un colectiv al MLR condus de muzeograful Olga Rusu și tipărită în 500 de exemplare pe cheltuiala lui Matei Fotiade, precum și a volumului "Constantin Negruzzi" al lui Serghei Colosenco, care reconstituie prin careuri rebusistice viața și activitatea cărturarului. Cu acest prilej, urmașii familiei (printre care Irina Fotiade, strănepoata scriitorului Costache Negruzzi și Matei Fotiade) au anunțat donarea conacului către Muzeul Literaturii Române din Iași. Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu poate fi vizitată de
Casa Memorială „Constantin Negruzzi” din Trifești () [Corola-website/Science/315870_a_317199]
-
fost desființată în 2002 prin reorganizarea Societății Române de Radio, a lucrat pe canalul România Cultural unde a realizat emisiunile „Memoria Radioului” și „Cap-Compas”. A ieșit la pensie în 2006. În ultimii ani ai vieții a lucrat la cîteva dicționare rebusistice și de scrabble, un volum de versuri intitulat "Sustrageri de la asemănare", un volum de proză umoristică numit "Comedia salvează România" și o enciclopedie cu tema " Cîinele în istoria civilizației". Printre celelalte pasiuni ale sale se numărau șahul, filatelia și rebusul
Dan Ursuleanu () [Corola-website/Science/333861_a_335190]
-
și cultura română la Facultatea de Litere. Participă la mai multe congrese internaționale (Congresul de Toponimie și Antroponimie, Bruxelles, 1949; Congresul Ovidianum, Sulmona, 1959; Colocviul Eminescu, Veneția, 1964; Congresul de Studii Mediteraneene, Malta, 1969). Victor Buescu a debutat cu articole rebusistice în 1929, publicând primele sale studii de specialitate în anul 1934 în "Revista clasică" (1934). A mai colaborat cu note și recenzii din literatura latină și portugheză în revistele "Viața Românească", "Ion Maiorescu", "Ausonia", "Buletinul Institutului de Studii Latine" (la
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]