847 matches
-
1988 la New York, acordă un amplu interviu cu titlul (citat din spusele poetului) "Nu poți să vorbești despre Dumnezeu, dacă nu vorbești cu Dumnezeu." Așa este, dar oare cîți știu asta? l în revista 22 (nr. 744), dna Smaranda Vultur recenzează cea mai recentă carte (acum și în românește, la Editura " Institutul European" de la Iași, în versiunea lui Mihai Stroe și Iustin Codreanu) a dnei Katherine Verdery, Socialismul: ce a fost și ce urmează. Pentru noi românii, ce a fost socialismul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
Franța opinia despre o carte se exprimă mult mai puțin tranșant ca la noi. Lire i-a acordat de pildă două pene din patru, dar nimic negativ nu răzbătea din comentariul pe care îl însoțeau. La Quinzaine littéraire l-a recenzat undeva înspre mijlocul revistei și nu l-a trecut în recomandările de pe ultima pagină. Cu toate astea, toată lumea pronostica succesul lui Gaudé în finala cu Alain Joubert, Marc Lambron și Marie Nimier (ultima, laureată deja a Premiului Médicis cu un
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
a lui Gheorghe Azap, documentarul lui Daniel Sitaru despre Eftimie Murgu și eseul Ilenei Crașovan, Criza identității etno-culturale în Pădurea spînzuraților de Liviu Rebreanu. Texte privind personalități și evenimente locale mai semnează Gh. Jurma și Ion Marin Almăjan, Constantin Teodorescu recenzează Prima carte a lui Jurma, în vreme ce prof. Nicolae Andrei resuscită memoria locului și reactualizează legenda Vîrcipraului. Mai semnează Adina Chirilă, Ionuț Pirtea, absolvent al liceului și proaspăt student, Florina Maria Băcilă, Andreea Roșu etc. Revistă vie și diversificată, în care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
interesează enorm ce spun cititorii români despre cărțile mele, poate mai mult decât cei americani. Adevărul este că m-ar interesa mult mai mult și ce spun americanii, dacă ei s-ar pronunța ceva mai atent asupra mea. Am fost recenzat, flatat și puricat de cadre universitare, academice din Statele Unite. Chiar luna aceasta a apărut o carte a lui Kirby Olson despre mine, la Editura MacFarland. Se cheamă Andrei Codrescu and the Myth of America. Într-unul dintre apendicele acestei cărți
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
chiar în biblioteca mea. Nu trebuia decât să întind mâna și să iau din raft o capodoperă, dar eu preferam să parcurg cu creionul în mână manuscrise sosite prin poștă de la necunoscuți sau cărți mediocre pe care urma să le recenzez. Mă consolez cu gândul că și în această literatură predominant proastă s-a reflectat ceva din splendoarea marii literaturi (așa cum în gara pierdută undeva în stepă din romanul O zi mai lungă decât veacul de Cinghiz Aitmatov trenurile pline de
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
Gabriel Dimisianu Cronica melancoliei, astfel și-a intitulat Ileana Mălăncioiu un volum de eseuri și articole de acum câțiva ani, preluând titlul rubricii pe care o susținuse mai înainte în „22“ și în „România literară“. L-am recenzat la apariție, observând atunci că autoarea și l-ar fi putut intitula cu aceeași îndreptățire Cronica sarcasmului. Melancolia și sarcasmul coabitau în acele texte, ca elemente ale unei formule de aliaj sufletesc întâlnită rar, fața și reversul unei personalități duale
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
VATRA (nr. 11-12 din 2003) propune o utilă discuție despre publicistica (mai ales politică) a scriitorilor din deceniile postcomuniste. Ar fi fost binevenită o bibliografie: numărul culegerilor de articole de acest fel este mult mai mare decît cel al culegerilor recenzate de colaboratorii revistei. În plus, majoritatea cărților recenzate provin din anii din urmă, în vreme ce epoca de entuziasm publicistico-politic al scriitorilor este aceea de imediat după 1989. Și, apoi, nu Val Condurache ori Călin-Andrei Mihăilescu, autori stimabili, de altfel, au dat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
o zi de vacanță, București, Cartea Românescă, 1979 și, la aceeași editură, Vară-primăvară, 1989) depășesc, însă, simpla valoare experimentală. Reunind texte de dimensiuni diferite (de la schiță la nuvelă), aceste cărți intermediare au fost ele însele foarte bine primite de critică. Recenzînd, spre exemplu,Vară-primăvară (din nuvela cea mai lungă a volumului, întîlnirea, se va dezvolta romanul omonim apărut la Editura Polirom în 2003), Marian Papahagi nu va ezita să descifreze și aici "o siguranță de mare prozator" (Cumpănă și semn, București
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
mare în 1926, Sosit-a dimineața în 1931; dar opera cu care a supărat pe conservatorul profesor universitar și critic literar dr. György Kristof a fost piesa de teatru La sfârșit de septembrie în 1933. Poezia lui Kibédi a fost recenzată și elogiată de nume celebre ale epocii, dintre care pomenim doar numele lui Lajos Áprily, Jenö Dsida și Sándor Reményik. A figurat și în Lexiconul literar editat și îngrijit de către renumitul om de cultură, Marcell Benedek, în 1927, fiind prezentat
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
mai cuprinzători poeți ai literaturii noastre”... “Căci Eminescu și Sadoveanu sunt laturile cele mai lungi ale tradiției noastre literare”. Despre Hortensia Papadat-Bengescu, Vladimir Streinu a înscris observații esențiale în studiul Note despre stil și nu revin asupra lor. El a recenzat romanele Rădăcini și Logodnicul, accentul căzând mereu pe forța analitică a autoarei, pe îndrăzneala ei în sondarea psihologiilor celor mai obscure: “Niciodată un condei românesc n-a înțepat colțuri sufletești mai ferite de lumina inteligenței, mai întunecate și totodată mai
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
antinatură). Reciclările optzeciste de stiluri și maniere sunt destul de prolifice în sine, dar se cade și o briză de aer rece din partea noilor formule de a scrie, ceva mai multă noutate. Poezie și lux Adrian Bodnaru a fost primul poet recenzat de mine în „România literară". Ar trebui cu această ocazie să am o relație specială cu cărțile lui și, la acest al doilea frumos volum care îmi cade în mână să cuget la cât am evoluat și eu, și poetul
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
a peste 30 de volume de proză, publicistică, traduceri. Este membru al Academiei de Științe din New York, Omul Anului în 1990, poet tradus în numeroase limbi. În câmpul literar actual de la noi prezența dumisale e cvasi anonimă. Remediem acest gol recenzând Convorbirile în amurg, în care autorul adună schimburi de impresii cu Jorge Amado, Ana Aslan, Corneliu Baba, Lucian Blaga (l-a avut profesor), Șerban Cioculescu, Ilya Ehrenburg, Werner Heisenberg, Grigore Moisil, Marin Preda, M. Șolohov, Sadoveanu, Neruda și alții. Numărul
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
iarăși și iarăși, că nu mai poate să fie reprezentat prin scris, că este silit să scrie pe teme comandate, pe teme la ordinea zilei: în ,Națiunea" scrie despre lupta de clasă, despre Comuna din Paris, despre naționalizarea din 1948, recenzează cartea lui Horia Deleanu, Impresii literare sovietice, în ,Flacăra" își arată adeziunea la ,cauza muncitorimii" și la ,poziția progresistă", în ,Timpul" scrie despre munca voluntară. Și lui, ca și atâtor intelectuali autentici, i se secționează viața în două: ,din care
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
-1965). Ernesto de Martino, nume mai puțin sau deloc vehiculat în România, este cel care a dat semnalul în Italia - după atitudinea cvasiunanimă de răceală "respectuoasă" a începuturilor - în receptarea critică, stimulatoare de idei și dezbateri, a operei lui Eliade, recenzând întâi în 1948 Techniques du Yoga, prefațând apoi ediția italiană a studiului și supervizând în fine apariția în Italia a Tratatului, exact în acele luni ale anului 1949, când izbucnise "scandalul Eliade". Al doilea model promovat de Pietro Angelini se
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
contagioasă, pentru că te obligă să te controlezi dacă ai vreo pasiune, în afară de profesie, ceva numai al tău care să te facă mai vrednic să poți suporta ceea ce-ți place mai puțin. Scriind despre Spania, Luminița Marcu scrie despre ea, recenzând note de călătorie în lumea iberică, se spune și se scrie, în fapt, tot pe ea, apărându-și egoist iubirea. Asta te obligă să ,vezi" totul prin ochelarii sufletului ei spiritualizat. Simți că din această iubire autoindusă ea face literatură
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]
-
Această primă parte a volumului, închinată neuitării și numită, de aceea, Pro memoria, este urmată de Inserții contemporane, în care criticul decriptează câteva mesaje venite din partea unor confrați, în volume recente, de după 1990, dar mai ales din ultimul deceniu. Sunt recenzate cărți de critică, teorie și istorie literară, scrise de Ion Vlad, Ioana Em. Petrescu, Liviu Petrescu și Nicolae Mocanu, tomuri de poezie semnate de Vasile Avram, Alexandru Pintescu, Ion Popdan, Aurel Pantea și Nicolae Mocanu sau romane elaborate de Horia
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
de spus (și de repetat) în privința scriitorilor dovediți informatori, ca și-n aceea a dizidenților. Comentează mica furtună iscată de Boierii minții, și acuzele aduse grupurilor de prestigiu (și de presiune, în logica nemulțumiților). Nu se ferește nici de a recenza, dacă se poate spune așa, cele două istorii literare apărute în anii 2000, cu tot cu valurile stârnite de ele. E drept că unul din comentarii e, mai degrabă, un serviciu colegial, pe când celălalt e o descoasere tipicară a rațiunilor, a categorisirilor
Plăcere și datorie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2833_a_4158]
-
Monicăi Spiridon, iar Călin Vlasie, exprimîndu-se impersonal, mărturisește că "trebuie să faci un considerabil efort de voință ca să citești confidențialele România literară, Luceafărul sau Contemporanul" (faptul, de pildă, că trimite la redacția noastră aparițiile Editurii Paralela 45, insistînd să fie recenzate - ceea ce și facem cu acele volume pe care le considerăm valoroase - dovedește că scontează pe faptul că există și cititori cu o "voință" mai mare ca a lui. Aceștia sînt cam opt mii, fără a-i socoti pe aceia de pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
ești însă cunoscut mai ales prin activitatea academică. Cu ce sentiment ai citit prima recenzie românească la lucrarea ta? I.C.: Orice scriitor se bucură să-și vadă opera tradusă în altă limbă și dacă o carte de-a sa e recenzată în altă țară, asta demonstrează că acolo există interes pentru ea. În zilele noastre apar enorm de multe cărți și de aceea viața lor e foarte scurtă. Cărțile mor relativ repede azi. Reflecții de la Sils-Maria a apărut în 1991. Traducerea
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
trăim într-o lume în care ploua cu stele norocoase. Atît despre acest Să mor eu dacă mint. Cu atît mai mult cu cît un critic literar celebru spunea ceva perfect valabil și pentru cinema: "E dăunător pentru caracter să recenzam cărți proaste!" Shakespeare îndrăgostit *SUA ^98 * Regia John Madden *Să mor eu dacă mint *Franța ^97 *Regia Thomas Gilou.
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
-si deja notorietatea ei - "Paradoxul român" de Sorin Alexandrescu, "citită" succesiv de Ștefan Afloroaiei, Al. Zub, Al. Călinescu și Alexandru Florin Platon. Ultimele două volume ale lui Lucian Boia, " Istorie și mit în conștiința românească" și "Jocul cu trecutul" sunt recenzate în secțiunea specializată a revistei. "Romanian Cultural Studies" revalorizează, prin apariția ei, o zonă culturală și energiile ei, putând fi preludiul unei resurecții a spiritului critic. Doar timpul poate valida un debut remarcabil.
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
opera lui Slavici. Marea majoritate a bibliografiilor o ignoră; aproape nici unul dintre exegeții scriitorului nu crede necesar a se opri asupra ei. Eminescu, care, în alte rânduri, se arătă încântat de isprăvile prietenului sau, nu crede de cuviință să o recenzeze sau măcar să o citeze în vreun articol preocupat de acelasi articol din Constituție. De altfel, nici Slavici nu a crezut necesar să revină asupra broșurii: a abandonat-o, desi Slavici nu era autorul care să-și abandoneze gândurile, paginile publicate
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Potrivit ultimei statistici, în Sectorul 2 al Capitalei au fost recenzate până vineri seară 109.751 de locuințe, reprezentând 67,17 la sută din totalul estimat de 163.383, precum și 231.341 de persoane. Pentru a duce la bun sfârșit această activitate, Primăria Sectorului 2 a deschis birouri de recensământ în
RECENSĂMÂNT 2011 în Bucureşti: Primăria Sectorului 2 a deschis birouri unde cetăţenii pot completa formularele () [Corola-journal/Journalistic/24746_a_26071]
-
a deschis birouri de recensământ în sediul instituției, unde bucureștenii pot completa formularele, cu ajutorul recenzorilor. Spațiile speciale pentru recensământ au fost amenajate la sediul Primăriei Sectorului 2 din strada Chiristigiilor numerele 11-13. Bucureștenii din Sectorul 2 care nu au fost recenzați vor fi ajutați de recenzori să completeze formularele. Birourile de recensământ din Primăria Sectorului 2 sunt deschise între orele 8.00 și 20.00, "astfel încât toți locuitorii Sectorului 2 să poată fi recenzați", au precizat reprezentanții autorității locale. Peste 81
RECENSĂMÂNT 2011 în Bucureşti: Primăria Sectorului 2 a deschis birouri unde cetăţenii pot completa formularele () [Corola-journal/Journalistic/24746_a_26071]
-
din Sectorul 2 care nu au fost recenzați vor fi ajutați de recenzori să completeze formularele. Birourile de recensământ din Primăria Sectorului 2 sunt deschise între orele 8.00 și 20.00, "astfel încât toți locuitorii Sectorului 2 să poată fi recenzați", au precizat reprezentanții autorității locale. Peste 81 la sută dintre locuințe au fost recenzate în nouă zile, Bucureștiul având în continuare cel mai scăzut procent, respectiv 66,58 la sută, urmat de județele Ilfov, Constanța și Sibiu, a anunțat, sâmbătă
RECENSĂMÂNT 2011 în Bucureşti: Primăria Sectorului 2 a deschis birouri unde cetăţenii pot completa formularele () [Corola-journal/Journalistic/24746_a_26071]