195 matches
-
romanul său Băieți aproape buni, Bogdan Teodorescu îl creează pe Mannix Florea, inspector de poliție, ins provenit din țigănime, păstrînd bune contacte cu interlopii etniei, dăruit cu un prenume tipic, „personaj care are șansa unei construcții memorabile”, după cum scria un recenzent avizat al cărții. În alt roman al autorului, Spada, interlopii țigani apar ca victime ale unui justițiar a cărui poreclă dă titlul volumului. În literatura noastră, etnia multicoloră și pitorească a țiganilor e reprezentată pe măsura ponderii ei în națiunea
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
Articolul 3 Profesorii și conferențiarii consultanți pot desfășura activitate de cercetare științifică în cadrul instituțiilor de învățămînt superior și pot îndeplini următoarele însărcinări: - îndrumători de aspiranți; - referenți la dizertațiile de candidați și doctori în științe; - referenți ai Comisiei superioare de diplome; - recenzenți pentru manuale și lucrări științifice; - membrii în colectivele de catedră; - membrii în consiliile științifice ale facultăților sau ale instituțiilor de învățămînt superior, precum și alte activități de natură să contribuie la ridicarea nivelului învățămîntului superior. Articolul 4 Profesorii și conferențiarii consultanți
DECRET nr. 512 din 2 iulie 1962 privind trecerea la pensie a profesorilor şi conferentiarilor din învăţămîntul superior şi înfiinţarea funcţiei de "profesor consultant" şi "conferenţiar consultant". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106205_a_107534]
-
acuzațiilor lui Zevedei Barbu - fără să-i facă onoarea de a-l numi - în prefața celui de-al treilea volum al seriei de cursuri. Semnată colectiv, ea a fost redactată de Constantin Noica, Mircea Vulcănescu și Constantin Floru. Fraza „Unii recenzenți au făcut o vină editorilor din lipsa referințelor la literatura chestiunii în subsolul textului lecțiilor, care n-ar fi lipsit dacă profesorul și-ar fi publicat singur cursurile“ îl vizează pe secretarul de redacție al revistei Saeculum. Putem presupune că
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
alt eveniment important, și anume premiera filmului Patru luni, trei săptămâni și trei zile pentru care Cristian Mungiu primise Palme d'Or la Cannes. În presă au apărut o mulțime de recenzii, toate favorabile și chiar înflăcărate, iar după unii recenzenți succesul filmului nu a fost întâmplător, fiindcă se desprinde din potențialul unui "nou val" al cinematografiei românești. Sumbra povestire despre un avort ilegal din anii "Epocii de aur" s-a bucurat de deplina empatie a spectatorilor cehi care își mai
Prezențe românești în Slovacia și în Cehia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/8875_a_10200]
-
Cosmin Ciotloș O extrem de eficientă provocare la lectură orchestrează, în prefața romanului Cine adoarme ultimul de Bogdan Popescu, criticul literar Daniel Cristea-Enache. Atât de eficientă, încât își opacizează și își anulează - de-a dreptul - concurența. Orice recenzent de bună credință își va aloca, fără să stea pe gânduri, câteva ore bune pentru a-l citi cu o atenție specială pe Bogdan Popescu; iar după ce aceste ceasuri se vor fi încheiat, va resimți disconfortul de a nu fi
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
Dan C., fie că se pune problema vocației de cercetător atent întâlnindu-se fericit cu un spirit călinescian, fie că i se asociază o postură demnă de Robert de Niro, din toate aceste note marginale aflăm de fapt esențialul despre recenzenți. Citiți și îmi veți da dreptate. Noblețea obligă cât obligă, însă Dan C. o face și mai abitir. Ceea ce ia contact cu cărțile lui se preschimbă imediat în critică literară. La persoana întâi, înainte de orice. Și, abia în subsidiar, la
Întâmpinarea criticului by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9902_a_11227]
-
Constantin Țoiu Nu credeam să mai revin; urmarea însă obligă. Tot la rubrica vecină, Cronica ideilor, cartea lui Alain Besançon, Eseuri despre lumea de azi, este comentată delicios în numărul 31 al revistei de același recenzent spiritual, sub titlul Lumi paralele. Sorin Lavric a ales un singur capitol din carte, nu întâmplător, ISLAMUL. Destul, pentru ca cititorul să creadă... că suntem vorbiți!... Acum, când va ieși fumul cel negru, rezultând din arderea buletinelor de vot ale înalților
Cum vede un musulman creștinismul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9255_a_10580]
-
un asemenea antecedent filologic nu e nicidecum de ignorat. Și cum altfel poți radiografia exact o sumă de povestiri doldora de un umor lipit de prezentul jurnalistic precum - vorbă demult demodată la rândul ei - marca de scrisoare? De altminteri, orice recenzent abil va decripta ușor formula efigiei lui Paraschivescu: bazarul e al lumii noastre de zi cu zi, colcăitoare și nesigură, eterogenă și multicoloră, trivială și veselă, în vreme ce bizarul îi aparține integral autorului, ca un condiment necunoscut adus de undeva din
Cronică anacronică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9267_a_10592]
-
discret rol publicitar, ea nu are voie să-și neglijeze tocmai genul proxim, atât de înrudit, dar atât de deficitar ca promovare. Rațiuni de de nepotism teoretic, la urma urmei. Apoi - iertați-mi elitismul - am mari dubii că tonusul unui recenzent de bună credință se poate întreține exclusiv cu poezie delicată și cu infinit lejere povestioare de consum. Și, în sfârșit, deoarece - contrar prejudecăților vehiculate pe sub mână - avem asemenea cărți. Critica literară începe să-și recapete dacă nu gloria, măcar demnitatea
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]
-
nu numai) încă din vremea lui Ceaușescu. În toate marile orașe ale lumii cu o puternică școală de matematică, Iașul era destul de prezent și respectat. Am inserat o scrisoare încă din anul 1984 prin care mi se solicita să fiu recenzent al revistei Mathematical Reviews, precum și legitimația de membru al AMS (American Mathematical Society). Nu eram un caz izolat, toți colegii mei erau membri și mulți ne-am asociat la Războiul Stelelor, prin votul dat prin corespondență, chiar de pe vremea lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
Călinescu respiră, în toate compartimentele lui, un aer de înaltă intelectualitate. Nu numai pentru că Ioanide este "un artist al turnului de fildeș", cum a fost acuzat în epocă (o constatare inofensivă dacă n-ar fi un reproș grav al unui recenzent dogmatic). Dar lumea aristocratică, meschină în preocupările ei, este detestată cu inteligență artistică, rafinată. Caricaturile personajelor contrapuse lui Ioanide (de la Pomponescu la Hagienuș și ceilalți) sunt executate cu un umor fin. Observația lumii sociale este filtrată printr-o lentilă îmbibată
Sfidările unui inactual by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9706_a_11031]
-
viața mea critic literar, dar lumea nu vrea să știe asta: ei vor să aibă cronici bune și știu că pe lume e un fraier milos care s-ar putea s-o facă și pasta...Nu am vreun salariu de recenzent literar, dimpotrivă, și-n curînd voi muri de foame, deoarece Îmi voi petrece timpul citind romane, piese, versuri, studii și apoi scriind despre. Ulterior, voi mitui redactorii de reviste, ca să-mi publice recenziile...și un colț de pîine voi găsi
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
prin spectaculozitatea comportamentului. Singurul lucru ce pare să-l fi obsedat pe scriitor e propria virtuozitate: cât de mult poate subția firul unei narațiuni asumat debile, astfel încât să se poată, finalmente, rotunji într-o structură capabilă să se autosusțină. Primii recenzenți ai cărții au sesizat acest defect inerent, accentuând poziția disprețuitor-detașată a autorului în raport cu personajele. Nici unul nu e tratat cu simpatie, iar cei a căror partitură trezește interesul cititorului sunt înfățișați - mai devreme sau mai târziu - în posturi compromițătoare. „Modalitatea autorului
Primul Faulkner (VII) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6751_a_8076]
-
tot ce-am păstrat. Apoi, de bin' ce săturat, Il duse dracu-n alte case, Să comenteze ce cinase: N-a fost destul piper în supă, Nefriptă carnea, prost vinu-n cupă! Pieptene-l dracul de dement! Omorâți câinele! I-un recenzent! Răsplata lumii Ce publicului i-ai rostit N-a fost la toți pe plac, cinstit. Un lucru însă nu uita: Calul de dar Nu se caută la măsea, Iar cine împarte un coș cu mere Nu se gândește neapărat Dacă
Johann Wolfgang Goethe - Arte poetice by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7463_a_8788]
-
1948 și n-a mai fost reprimit niciodată), în fine în capitolul despre anii în care Petru Caraman a trăit sub teroarea Securității, monografistul vine cu o informație am spune exhaustivă. Dense capitole prezintă apoi opera, soarta postumelor, activitatea de recenzent, studiile care l-au consacrat pe savant: Colindatul la români, slavi și la alte popoare, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, Contribuție la cronologizarea și geneza baladei la români, Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei Meșterului Manole în Balcani
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
pături sociale a populației pînă la incidența neașteptat de mare a sinuciderii în rîndul localnicilor - toate laturile din a căror înrămare se desprinde portretul capitalei sunt atinse de autorii volumului. Simpla lor enumerare, ținînd mai curînd de o obligație de recenzent, nu poate spune mare lucru despre conținutul cărții, de aceea sărim peste ea. Două capitole se disting prin conținutul lor aparte: cel al lui Sorin Tomuța despre ethosul cafenelei vieneze ("Fin-de-sičcle-café: modernismul vienez și intelectualul de cafenea") și cel al
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
apucăturile rele. Editorialul lui Nicolae Prelipceanu se ocupă de un "fenomen" nociv, care-l scoate din sărite și pe Cronicar: destule edituri reeditează cărți apărute la noi cu decenii în urmă, în special traduceri, ca și cum ar fi noutăți. Iar tineri recenzenți pentru care lumea începe cu ei le iau ca atare: "în anii dinaintea celui de-al doilea război, exista bunul obicei de a se marca reeditarea prin numerotarea ediției: a doua, a treia, a patra. în anii noștri, acest obicei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7586_a_8911]
-
Istoriei. Mandatarul ei se arată a fi Daniel Cristea-Enache, nemulțumit de prezența multora dintre cronicile mai vechi în medalioanele sintetice de acum. Obiecția nu e lipsită de temei, iar spațiul irosit cu numărătoarea scrupuloasă a cazurilor pare să fie, pentru recenzent, o investiție gazetărească rentabilă. Deducțiile sale merg însă, cu umor involuntar, în sensul unui proces de intenție cu privire la viteza de lectură pe care o poate atinge un critic literar. Aritmetica lui Cristea-Enache e stranie. Iar algoritmica, scurtcircuitată. Din faptul că
Câteva prejudecăți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7491_a_8816]
-
90 și abia acum reunite în două volume, aproape 1000 de pagini, în traducere franceză, ale Paulinei Kael, 92 de ani, cel mai respectat cronicar de film din SUA. Reputația, cronicarul și-a făcut-o prin criticele ei acerbe (un recenzent vorbește de ferocitate) și mai puțin prin cele, destule, favorabile regizorilor și actorilor, la care se referă deopotrivă. De ce negația atârnă mai greu la cântar decât afirmația? Și de ce contează atât de puțin dacă cronicarul are sau nu dreptate, dacă
De ce trebuie să fie "rău" criticul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5927_a_7252]
-
efect. Romanul actual din Franța nu e formidabil. Vorba francezului: c'est le moins qu 'on puisse dire. Între altele, am citit Mercure al Améliei Nothomb, din 1998. Autoare a numeroase romane, Amélie Nothomb se distinge prin, după cum spune un recenzent, „romantismul morbid" al ficțiunilor ei. În Mercure e vorba despre un căpitan de vapor, în vârstă de 77 de ani, când au loc întâmplările relatate, imediat după Primul Război Mondial, care și-a sechestrat iubita pe o insulă cumpărată în
Nu tot ce se repetă semnifică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6268_a_7593]
-
și a intrat în uzul comun, chiar prin știri de senzație („Recenzor băimărean agresat, în cadrul recensământului de probă”, stirilocale.biz; „Recenzor din Focșani, sechestrat și înjurat”, libertatea.ro, 23.10.2011). În comentarii, apare sporadic și recenzent („datele culese de recenzent” hotnews.ro, 20.10), care era prezent cu acest sens (și în forma recensente) la Laurian și Massim („recensenții cetăței”). Cu ironie sau cu un simț istoric exagerat, un comentator propune chiar forma cenzor; de fapt, termenii cenzor și recenzent
„Agenții cu catastifele“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5169_a_6494]
-
recenzent” hotnews.ro, 20.10), care era prezent cu acest sens (și în forma recensente) la Laurian și Massim („recensenții cetăței”). Cu ironie sau cu un simț istoric exagerat, un comentator propune chiar forma cenzor; de fapt, termenii cenzor și recenzent au legături etimologice strânse, dar s-au specializat pentru sensuri diferite. Recenzor ridică totuși o problemă de accentuare: în DEX și în DOOM 2005 e indicată accentuarea pe finală, ca în etimonul francez (recenseur); în emisiunile de televiziune din ultima
„Agenții cu catastifele“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5169_a_6494]
-
a publicat, chiar în România literară, câteva fragmente de aici, Mircea Mihăieș le-a evitat pe cele mai profunde. Acelea nu pot fi izolate de întreg, nici prin decupaj, nici prin rezumat.) Ceea ce însă nu-i va opri, probabil, pe recenzenți de la o apropiere exclusiv empatică de acest eseu. Pe deasupra, găsesc că n-ar trebui uitat un detaliu de context, anume acela că avem de-a face cu o exegeză a unei exegeze (căci, în definitiv, asta e Kaddishui lui Wieseltier
Utopia cărții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6526_a_7851]
-
precaritatea", scrie de exemplu criticul. „Umor involuntar", versuri „vioaie și aproape inteligente", făcând „o mică fixație deconstructivă pe strategiile de marketing de la IKEA" și alte asemenea formule memorabile fac hazul articolului. La urmă, primește ce i se cuvine și un recenzent anterior al cărții (și el, de nu greșim, colaborator statornic al Culturii), Mihai Iovănel, care, „sărind de la concluzii la renunțări personale", se declară fericit că își poate da demisia din „calitatea de critic interesat de poezia douămiistă" deoarece versurile Elenei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6460_a_7785]
-
Stan, Andrei Simuț, Iulia Micu), proiectul are și un blog anex, http://metacritic. wordpress. com. De acolo a aflat Cronicarul de întâlnirea din 31 martie, în care s-a discutat despre cum se scrie o cronică literară. Dintre cei patru recenzenți pe care s-a întemeiat aplicația, cel mai șifonat a ieșit, se pare, Daniel Cristea-Enache. Printre altele, acestuia i s-a reproșat faptul că atunci când distruge o carte, își arată de la bun început, din primele rânduri ale articolului, intenția. Acum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6382_a_7707]