2,390 matches
-
și execuții, unele motivate, altele exagerate dar care au fost doar umbre a ceea ce va fi prigoana comunistă. Instaurarea regimului comunist găsea deja în închisori un număr mare de tineri legionari, marea majoritate a acestora înțeleseseră că temnița poate fi receptată și ca spațiu al nevoinței ascetice care duce la purificarea spiritului. Adoptând această perspectivă ei vor evolua din punct de vedere spiritual astfel că vor ajunge la trăiri mistice demne de filele unui pateric. Personalități ca cea a lui Valeriu
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
08 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului POEZIA CA STARE ȘI MĂRTURISIRE RELAȚIA POETULUI CU TIMPUL ELISABETA IOSIF, SEMNELE TIMPULUI EDIT. RAWEX COMS.SRL, BUCURESTI, 2011 Tema timpului o regăsim în majoritatea operelor literare, timpul fiind o măsură prin care ființa receptează sensul trecerii sale, durata față de condiția apăsătoare de muritor. Sfântul Augustin definește timpul ca ”imagine mobilă a veșniciei.” Elisabeta Iosif în volumul “Semnele Timpului”, privește relația poetului cu timpul din mai multe perspective. Există un timp al căutării, al regăsirii
VERONICA BALAJ RELAŢIA POETULUI CU TIMPUL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1412775067.html [Corola-blog/BlogPost/353037_a_354366]
-
offset, copertă policromă, plastifiată, 82 pag., 6 lei. „Proverbele ne oferă exemple concludente ale felului cum s-a reflectat învățătura dogmatică și practica liturgică în mentalitatea colectivă. Este surprinzător cu câtă atenție și cu câtă profunzime omul din popor a receptat adevărul teologic, l-a trecut prin filtrul conștiinței și sufletului său, l-a concentrat în cupa foarte strâmtă și sintetică a proverbului și l-a transmis din generație în generație. Sperăm că ne va ajuta Dumnezeu ca în viitorul apropiat
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1337648142.html [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
profund caracter latreutic - de mulțumire, de slăvire și de binecuvântare aduse lui Dumnezeu pentru toate darurile și binefacerile revărsate asupra noastră, „pentru noi și pentru a noastră mântuire” datorită proniei Sale iubitoare de oameni , daruri pe care autorul le-a receptat și le recunoaște din plin, din adâncul inimii și simțirii sale smerite!... Cu alte cuvinte, această carte se constituie ca un crez, ca o mărturisire de credință adusă lui Dumnezeu din partea slujitorului său credincios care la această vârstă a ajuns
PARINTELE PETRONIU TANASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/367325_a_368654]
-
Este interesant de observat Nae Ionescu în ipostaza managerului de ziar, ipostază pe care trebuia să o împace cu cea de redactor-șef, omul care trasa linia ziarului fiind tot Nae Ionescu. Chiar dacă stilul său original nu era ușor de receptat în păturile largi ale societății, ziarul avea tirajul pe care probabil Nae Ionescu și-l dorea și avea, credem, categoria de cititori doriți de acesta. Nichifor Crainic afirma cu destul dispreț că tirajul Cuvântului este de doar 6000 de exemplare
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
noi înșine. Ceea ce chiar este foarte necesar. În mod deliberat nu voi cita nici una din splendidele construcții verbale și ideatice cuprinse în volum, deoarece, așa cum se întâmplă întotdeauna cu o scriere de valoare, aceasta are capacitatea extraordinară de a fi receptată diferit funcție de cititor. Prin urmare, las la voia domniei tale cititorule, exercițiul propriilor descoperiri care, se va vedea foarte lesne, sunt de fapt, fiecare pe rând și toate la un loc, expediții temerare în marele necunoscut care este ființa profundă
ZÂMBETUL ÎNŢELEPTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Zambetul_inteleptului_mihai_batog_bujenita_1349252828.html [Corola-blog/BlogPost/343879_a_345208]
-
formă de rezistență, cea de zi cu zi, a constat într-o exercitare corectă a slujbei religioase și oferirea unui cuvânt de învățătură adecvat credincioșilor. Cei care nu luau în seamă adăugirile formale, neesențiale despre „binele adus de comunism”, puteau recepta mesajul lui Iisus Hristos care îi îndepărta cel puțin în conștiință de ideologia comunistă. Ori statul comunist avea nevoie de un control total și asupra sufletelor oamenilor. De aceea, foarte mulți preoți, care nu au făcut altceva decât să se
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_securitatea_comunista_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
temperaturilor scăzute, s-au transformat în cristale, care cad pe pământ ca niște fulgi dintr-o pernă ruptă”. Exprimare „științifică” greoaie, lungă, stufoasă, cu mesaj încâlcit și plicticos. Nu m-ă lămurește, deși se străduiește să „explice” fenomenul. Altfel se receptează acest fenomen dacă m-ă exprim cu metafore: „în jocul lor zglobiu, fulgii de nea acoperă câmpia cu pânze sclipitoare”. Desigur, se presupune că receptorul mesajului cunoaște sensul metaforelor, sau măcar le intuiește cu inteligența sa. De aici ideea că
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
de mare prețuire și adâncă venerație din partea mulțimii evlavioase. De ce și-a ales Ion Grosu tocmai formula consacrată și însemnul alegerii viitorului pontif roman, e greu de spus. De bună seamă, pentru că poezia, e o alegere, destul de dificilă și anevoie receptată într-un timp când „pământescul - vorba lui Nichita Stănescu - mănâncă de foame cerescul”. Dar este, în același timp, o responsabilitate morală. Și, într-adevăr, tot mai puțini sunt degustătorii din licorile tari, ori cele dulci-amețitoare ale Poesiei, din nefericire. S-
IN MEMORIAM ION GROSU RECENZIE LA CARTEA FUM NEGRU, FUM ALB , EDITURA AXIS LIBRI, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1407215205.html [Corola-blog/BlogPost/344199_a_345528]
-
ne mărturisește Marele Părinte Galeriu: „Mihai Eminescu a aparținut vremii în care s-a născut, format și afirmat ca geniu al spiritualității neamului. Ca geniu deosebit de sensibil și receptiv la prodigioasa emisie de idei din vremea sa-filosofice, artistice, științifice-a receptat neîndoielnic o anume influență a lor, dar nu s-a lăsat, și nici nu o putea face, impregnat de acestea în profunzimea lui, în identitatea care i-a rămas nealterată. Cu puterea geniului său a asimilat ideile și valorile epocii
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1416650866.html [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
ce se-ntâmplă cu mine? Nu m-am speriat. De câte ori privisem în jur și nu văzusem? De câte ori ascultasem și nu auzisem? Acum urechile mele ascultau și auzeau, ochii mei priveau si vedeau... Rămas nemișcat, cu tâmplele-n palme ce nu receptau pulsul, am auzit cum se ridică seva prin vase-mpletite până la ultimul ram... Uimit, observam creșterea uniformă, continuă, a pomilor și plantelor de tot felul. Pulsa viață în jurul meu. Trecând într-o liniște-adâncă, simțeam cum în mine se naște o stare
FLOARE DE COLŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Floare_de_colt_marian_malciu_1334273225.html [Corola-blog/BlogPost/358469_a_359798]
-
și de dureroase așa cum a fost întrebarea de mai sus: pentru cine și pentru ce s-au jertfit bunicii și străbunii noștri în primul război mondial...? Și mai este importantă cartea prin aceea că, fără să ne dăm seama, noi receptăm o mare lecție și de istorie, dar mai ales de suflet și de omenite. De aceea „Pe cărările vieții”, este o mare carte de minte de inimă și de literatură. Partea a doua a cărții este un Jurnal de conștiință
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1483670100.html [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
Astral, periodic și succesiv, începând cu aprilie 2001, ca răspuns la preocupările mele anterioare, care vizau coagularea unei noi doctrine sociale pro-românești evoluate, iar ulterior începutului îmi erau induse în mănunchiuri tematice de inspirație, prin noi linii de orientare, atent receptate de conștientul meu sensibil, deja pus în gardă, permanent. Din preaplinul acestei inspirații coerente și consecvente am concretizat și publicat la 1 dec. 2006 „Deoumanismul și partidul meritocraților euromâni”, iar în aprilie 2011 „DEOUMANISMUL, AL PATRULEA VAL”. Ceva mai târziu
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1345681526.html [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
vin să te iau de acasă, că-s ocupat cu ei. Pentru noi, de mâncat acasă, vine Vasile cu tot ce trebuie de la Gospodărie. Fii liniștită și fără nici o grijă, că nu murim de foame!...Vorbe pe care Violeta le receptă, dar le consideră totodată ironice și nepotrivite. Terminară convorbirea, puse receptorul în furcă și era mulțumită că totul fusese convenit. Avertizarea era binevenită, ca să-și pregătească ținuta de seară, pe care urma să o îmbrace după atâta vreme de absență
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494857486.html [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
noi, ale Sfinților Părinți, ale multor autori români, dar și ale unor autori străini (traduse în limba română), listă deosebit de utilă pentru orientarea bibliografică a predicatorilor. Desigur, cuantificarea valorică a „schițelor” se va face în timp, pe măsură ce ele vor fi receptate, dar pentru efortul remarcabil al autorului suntem datori cu o semnalare, fie și sumară acum, pentru toți preoții interesați în căutarea izvoarelor omiletice, bine ancorate în tradiția ortodoxă și în realitățile prezente. Notăm, subliniem și reținem, mai întâi, câteva dintre
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT VASILE GORDON, VADEMECUM OMILETIC – 100 DE SCHIŢE PENTRU PREDICI – LA TOATE DUMINICILE ŞI SĂRBĂTORILE ANULUI, CU UN ADAOS DE 12 PARENEZE... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1496822477.html [Corola-blog/BlogPost/381478_a_382807]
-
apărare, a binecuvântării locuinței. Tot aici sunt expuse un tablou care înfățișează o casă în Pârscov, patefonul care a aparținut familiei Voiculescu și portretul soției scriitorului, Maria și piese de mobilier. Holul oferă imagini ale felului în care au fost receptați autorul și opera sa în sculptură, pictură și grafică. Astfel, aici pot fi admirate bustul scriitorului realizat de sculptorul Emil Pricopescu și tablouri cu ilustrări ale sonetelor voiculesciene și ale scrierilor în proză „Momâia”, „Viscolul”, „Lostrița”, „Chef la mânăstire” etc.
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492946833.html [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
un lider de notorietatea tribunului Nicolae Dabija. În România, doar publicistica mai repară câte ceva, căci în presă adevărul crud nu e ocolit. Desigur, adesea, și cu accente de subiectivism, sau chiar cu diversiuni dintre cele mai absurde. Cel puțin așa receptez eu, anodinul cititor de presă. Și, pe ici colo, insignifiant opinent virtual, pornit în a semnala (cruntă amăgire că mi se va și auzi semnalul!) că... sunt și eu în Cetate (cu tot cu Basarabia în ea). Cale liberă și scurtă, frați
LA MULŢI ANI, BASARABIA, DE ZIUA INDEPENDENŢEI! DAR ADEVĂRATA TA INDEPENDENŢĂ E ÎN SÂNUL ŢĂRII-MAMĂ by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1409139031.html [Corola-blog/BlogPost/357329_a_358658]
-
nebune”, de „Guvernele de crime vinovate”. Poetul nu își iartă nici compatrioții care îi votează „tăcuți și fără rost/ Pe veneticii aleși din afară” și care se ploconesc „străinilor solemn”, renunțând „la glie și trecut”. Artistul ne mai astâmpără durerea receptată cu câteva versuri foarte frumoase dedicate unei poete anonime (Nu-i prea târziu) și cu o revărsare cuminte de optimism în ceea ce privește viitorul țării (Daciei nepieritoare). Remarc câteva metafore splendide: „Aduceți Basarabia acasă -/ Bateți în diamante crezul ei” (Aduceți Basarabia acasă
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1488191479.html [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
genial Spiru Haret. Înțelegi? - Pe vremea lui aveam unul dintre cele mai moderne sisteme de învățământ din Europa ... Știi de ce? Pentru că pornise de la - știi foarte bine! - învățământul modern din țările civilizate și l-a adaptat la capacitatea românului de a recepta. Du-i unui copil de american un program de-ăsta multicultural deschis și l-ai tâmpit. Copilul român este capabil din punct de vedere intelectual să acumuleze. Tu, dintr-o dată, îmi ei copilul meu de la țară - mă rog, acum de la
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestrul_tudor_gheorghe_.html [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
în Republica Moldova, și că a fost o vreme prorectorul ei - “rectorul di pi loc”, cum îl alintau (în dulce grai moldovenesc) prietenii, căci rectorul propriu-zis era profesorul Paul Bran, universitarul de la București. Știu însă ceva mai mult, atât cât poate recepta și percepe constituția mea intelectuală, ce face monografistul, artistul fotograf, omul de spirit, umanistul - Românul, în ultimă instanță - Vasile Șoimaru. Nu-i de ici-colo nici că dr. Vasile Șoimaru și-a reprezentat concetățenii, ca deputat, în două legislaturi parlamentare, că
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/_romanii_din_jurul_romaniei_gheorghe_parlea_1377942426.html [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
pentru micuța Ioana. O lecție de viață materializată peste ani, într-o alegere. Ioana Farcaș a decis să urmeze pictura, la Facultatea de Arte Plastice din orașul natal. Lucrurile s-au derulat firesc, mai ales că nevoia ei de a recepta frumosul izvorăște și din faptul că este o fire mereu în căutare de nou. Cu un temperament coleric-flegmatic, Ioana găsește în pictură cadrul adecvat de manifestare. Un exemplu este acela că numeroasele posibilități-tehnici picturale (frotiu, grissaile, glasiu, etc.), ce se
IOANA FARCAS A LUAT DRUMUL ARTELOR PLASTICE IN CAUTARE DE INEDIT SI PROVOCARI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Ioana_farcas_a_luat_drumul_artelor_plastice_in_cautare_de_inedit_si_provocari.html [Corola-blog/BlogPost/343180_a_344509]
-
credința cu ajutorul unor termeni filosofici, cum ar fi ousia, hypostasis, physis, prosopon sau hyparxis, dar dându-le un conținut revelat, creștin. Așa au procedat Părinții Capadocieni - iar analiza se axează pe gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa, care a receptat metafizica aristoteliană a ființei -, dar și alți Sfinți Părinți, cum ar fi Chiril al Alexandriei sau Ioan Damaschin. Cap. III, „Persoana Mântuitorului Iisus Hristos în gândirea Părinților și dascălilor Bisericii” (p. 188-262), face scurte incursiuni în înțelesul teologic al Persoanei
MITROPOLITUL IRINEU POPA AL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_mitropolitul_irineu_popa_al_olteniei_.html [Corola-blog/BlogPost/355456_a_356785]
-
procustian al stereotipului estetic al recentului sfârșit de secol concurat de postmodernismul de import, Theodor Răpan se decide să experimenteze o nouă formulă literară care a produs, inițial, o oarecare opoziție în rândul unei critici literare prea puțin pregătită să recepteze un text aparent hibrid, exprimând o experiență interioară inedită, având ca reper aventura lirică a unui alt diplomat, Saint-John Perse, cel care între periplurile ulyssiene și între anabasicele perindări își fura timpul să regăsească talazurile egeice ale poeziei cea îmbogățitoare
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
plonja pe starea poeziei altui poet nu e ușor! Theodor Răpan chiar are curajul să îmbrace cămașa fiecăruia în parte, să îl cânte și, mai ales, să îl descânte! Nu în ultimul rând, remarcăm viziunea înnoitoare în ceea ce privește modul de a recepta poezia confraților de condei, dar și creațiile originale inspirate de aceștia, oferindu-ne șansa unei alte înțelegeri. De la William Shakespeare la Ion Barbu, de la Umberto Saba la Nichita Stănescu, de la Octavio Paz la Boris Pasternak, de la Juan Ramón Jimenez la
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
minții lor, copii dau uneori replici de o inteligență ieșită din comun. Sau cel puțin așa ni se pare nouă celor născuți într-un alt timp cu o societate și regim perimate pentru tânăra generație la care „bombardamentul” informațional este receptat cu ușurință chiar și de cei mici, gradul de adaptabilitate al lor fiind mult mai ridicat în comparație cu cel al celor mai în vârstă. Toate aceste aspecte ale copiilor, reacțiile lor și comportamentul, sunt surprinse cu măiestrie și abilitate de doamna
LA VÂRSTA COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410174358.html [Corola-blog/BlogPost/349417_a_350746]