5,519 matches
-
proprii, conferindu-le o rezonanță deosebită prin tonalitatea vocii sau accentuarea anumitor lucruri, dar nu pot spune ca se schimba ceva în structura de profunzime a poemelor, astfel. Meditația în tăcere precede scrierea, nu o înlocuiește. Cât despre procesul de receptare a gândurilor, trăirilor expuse sau a ideilor, acesta este descoperit de fiecare cititor în momentul lecturii. - Ce obiectiv urmăriți în poeziile pe care le scrieți? Ne puteți vorbi despre influență creștinismului în poezia dvs.? Ce alte concepte, în afară celui
CÂND EXPERIENŢA VIEŢII IA FORMĂ DE POEZIE. INTERVIU CU POETUL CREŞTIN IONATAN PIROŞCA by http://confluente.ro/Cand_experienta_vietii_ia_forma_de_poezie_interviu_cu_poetul_crestin_ionatan_pirosca_iunie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/354307_a_355636]
-
mai puțin, căci și acolo, ca și oriunde în lume, fiecare e pe cheltuiala lui și pe afacerea lui. Invidia e mare în domeniul artistic și nici acolo, bănuiesc, nu stau lucrurile altfel. Ceea ce diferențiază este calitatea „produsului”, mesajul și receptarea lui în condițiile în care piata de artă este foarte diversă și multicoloră. și mai diferențiază, indubitabil, puterea banului și a interesului pentru artă. Pentru mine e foarte clar, ne despart foarte multe, nu doar geografic, ci și din alte
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson by http://uzp.org.ro/un-recurs-vizual-dramatic-al-imaginilor-marginirii-de-vorba-cu-pictorul-adrian-samson/ [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
încercarea de diferențiere imanentă. Se menține ideea că plăcerea este bunul suprem, dar un anumit gen de plăcere este opus tuturor celorlalte în calitate de plăcere "Adevărată". Dacă o să dăm crezare lui C. Bouson din " Teoria expresiei poetice"și ale promotorilor esteticii receptării, cititorul nu este doar seamănul, fratele (ipocrit!) al celei care scrie - cum socotea Baudelaire - ci umbra sa, dublul său, un redutabil alter ego care-și arogă prerogativele unui cenzor plin de ambiții. În acest context, opoziția dintre rațiune și simțuri
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
în domiciliu obligatoriu, este edificator. Dar mai sunt și alți creatori de excepție, pedepsiți și urmăriți de autoritățile timpului, pentru creațiile lor. Frica de forța modelatoare a literaturii a caracterizat perioada anilor ’50-’60. Un subcapitolul important se referă la Receptarea textului literar în școală. Povestirea în ramă. Și mai întâi, profesoara Graziella Popescu se referă la poveștile care au o anumită temă, au personaje care pot fi caracterizate în funcție de intenții, scopuri, motivații, convingeri, stări afective; au scenarii care se complică
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1491612007.html [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
din opera sa la noi, în mod special, la satul din care s-a pornit... Este o problemă de reflexie, de trecere a lor prin medii de reflexie și refracție cu plămădiri, sau consistențe-densități diferite, de întoarcere și, desigur, de receptare contemporană a fasciculelor de lumină... Mai este și o altă problemă, cea denotată de titlul volumului, Anotimp cernut, respectiv cea a modului de plămădire a poemelor, a cernerii și transpunerii într-o creație originală a temelor și motivelor străvechi, dar
ANOTIMP CERNUT (POEZIE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_lirik_a_editurii_armonii_culturale_anunta_o_noua_aparitie_editoriala_veronica_osorheian_anotimp_cernut_poezie_.html [Corola-blog/BlogPost/355356_a_356685]
-
ale acestui om extraordinar și scriitor de talent. Cei doi scriitori radiografiază cu discernământ, starea actuală a culturii, a revistelor literare, a scriitorilor și a emisiunilor culturale și nu pot să nu constate că toate acestea sunt în pierdere de receptare și pentru că cititorii sau ascultătorii nu sunt capabili să facă o selecție riguroasă a valorilor și primesc ceea ce li se oferă, mai ales prin platformele electronice care promovează cultura. Dar sunt și mulți veleitari care-și postează pe bloguri personale
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
lui Nichita Stănescu”; George Anca - „Amnezie Kabir, anamneză Nichita”; Niculina Chiper - „Metafora arborelui în lirica lui Nichita Stănescu”; Adina Velcea - „Un experiment”; Nicolae Băciuț - „În loc de concluzii” și „Eusebiu Ștefănescu - despărțire în martie”; „Epoca clepsidrei”; Petru Ioan Crețu - „Nichita”. Interesul pentru receptarea operei lui Nichita și utilitatea revistei sunt sporite și de publicarea în paginile ei a unor comentarii literare realizate de elevi. Revista conține informații și despre Festivalul Internațional de Poezie „Nichita Stănescu” de anul acesta și din anii trecuți, ca
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
admite survenirea unui cutremur al avangardei. Cartea reprezintă o anaplastie, întrucât spiritul critic se angajează în a da formă normală părții mutilate a corpului literar: sunt elidate conceptele abuzive și falsele glorii rezultate din „erori de percepție și distorsiuni de receptare”. În studiul său „Despre televiziune” (București, Editura Art, 2007), Pierre Boudieu opera o delimitare între sociologi cinici (cei care speculează „cunoașterea legilor mediului” în elaborarea de „strategii cât mai eficiente”) și sociologi clinici (cei care profită de „cunoașterea legilor și
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
pentru anaplastia câmpului literar. Din această perspectivă, prin cartea sa, Eugen Negrici se dovedește a fi preponderent un critic clinic, căci principalul său demers este să facă vizibile aparențele, să conștientizeze iluziile, să le constate cauzele și să determine o receptare neapăsată de factori ex-estetici. A fi radical, eretic, subversiv, anarhic și anaplastic însemnă a fi un critic clinic. Incidental în cronica sa „Iluziile pierdute” („Scrisul românesc”, iulie, 2008), G. Coșoveanu intuia luciditatea clinică a profesorului Negrici, vorbind de un „patos
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
în fond de același text liturgic - cu același conținut!... Este dureros că există aceste deosebiri și, drept urmare, să ne străduim ca acolo unde ne aflăm noi, să fie desființate, deoarece nu este mai importantă tâlcuirea lingvistică și cea tipiconală decât receptarea Harului Divin!... 6. - Este lumea bisericească contemporană suficient de conștientă de valoarea și supremația acestei Sfinte Taine, care nu abordează o simplă practică liturgică ci pe ea se sprijină, de fapt, toată viața noastră eclesiologică, soteriologică și, îndeosebi, cea eshatologică
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR ILIE MOLDOVAN DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE „ANDREI ŞAGUNA DIN SIBIU... de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_un_stelian_gombos_1361516257.html [Corola-blog/BlogPost/351965_a_353294]
-
poeziei implică mai multe direcții:valorizarea eului, lucru cel poate face doar, eventual, un psiholog; o interpretare a efectului asupra cititorului de către poezie; o taxonomizare a tipologiei individului; o analiză a postulatului că prin poezie se exprimă ființa umană; o receptare a poeziei ca drept capacitate de vibrație a societății prin trăirile poetului, ci nu ai te înrobi, diferențiind sensurile dintre kairos și kronos. Primul element se referă la anularea timpului liniar și uniform, și evidențiază înțelegerea timpului poetic, totodată efemer
CRITICUL DE POEZIE UN PARAZIT AL SENTIMENTULUI UMAN? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Criticul_de_poezie_un_parazit_al_sentimentului_uman_.html [Corola-blog/BlogPost/366958_a_368287]
-
se apreciază opera de artă? Citind o carte, privind un tablou ori ascultând acordurile unei melodii, dacă respectivele creații au valoare artistică, simți instinctiv cum emoția te răscolește. O operă de artă se adresează în egală măsură inimii și minții. Receptarea operei de artă, atât în ceea ce privește latura intelectivă, cât și cea emoțional-estetică (muzica deține un plus de vrajă față de celelalte arte), presupune din partea receptorului o amplă și profundă instruire. Dar nu cumva pentru receptarea laturii estetice nu avem nevoie de o
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
adresează în egală măsură inimii și minții. Receptarea operei de artă, atât în ceea ce privește latura intelectivă, cât și cea emoțional-estetică (muzica deține un plus de vrajă față de celelalte arte), presupune din partea receptorului o amplă și profundă instruire. Dar nu cumva pentru receptarea laturii estetice nu avem nevoie de o pregătire specială? Căci după spusele lui Kant, frumosul este ceea ce-ți place fără conceptualizare... Ceea ce vrea să spună că frumosul fără farafastâcuri (o zi luminoasă, un colț de natură, un chip frumos
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
unul dintre cele mai ample și mai importante comentarii dedicate operei lui Mihail Diaconescu), Argeș (Pitești), Vatra (Târgu Mureș) și în multe altele. Într-adevăr, noua și masiva lucrare a domnului profesor Ilie Barangă este revelatoare pentru amploarea excepțională a receptării de care opera scriitorului Mihail Diaconescu se bucură în cele mai variate cercuri ale publicului lector, dar mai ales pentru dimensiunea ei teologică ortodoxă. Domnul Ilie Barangă ne dovedește astfel, încă o dată, că tocmai datorită dimensiunii ei teologice ortodoxe vasta
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
petrec lucrurile: putem controla în mai mare măsură ceea ce facem și in mult mai mică măsură ceea ce cred ceilalți despre noi. Oricum, aceasta este tensiunea definitorie pentru oricine a intrat, pentru o vreme, în serviciul public: tensiunea dintre fapte și receptarea lor, dintre intenții și rezultate. Sper, totuși, că prin ceea ce sunt și am făcut să nu fi lăsat loc prea multor suspiciuni, deși în viața publică și chiar în viața academică, retorica suspiciunii este predilectă. Cât despre vârstă, ceea ce spuneți
INTERVIU CU BOGDAN TATARU-CAZABAN: DESPRE RELATIA DINTRE POLITICA SI RELIGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 75 din 16 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_bogdan_tataru_cazaban_despre_relatia_dintre_politica_si_religie.html [Corola-blog/BlogPost/350487_a_351816]
-
zile, ne-au îmbogățit creierul și încântat sufletul, confirmând încă o dată valoarea intelectuală și spirituală a poporului român, diversitatea preocupărilor sale, dorința de cunoaștere, spiritul de prietenie și colaborare, consolidând o veche și puternică tradiție a Bibliotecii „Nicolae Iorga” de receptare și mediatizare a rezultatelor cunoașterii umane. A consemnat Elena TRIFAN Referință Bibliografică: ZILELE BIBLIOTECII JUDEȚENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2283, Anul VII, 01 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elena Trifan
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1491071680.html [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
Articolele Autorului Un comentariu erudit și entuziast care iluminează textul biblic Paul Leibovici, jurnalist și cronicar de teatru si film, s-a aplecat timp de peste 15 ani asupra „Cântării Cântărilor” și a vastei bibliografii aferente. Criticul relevă numeroasele contradicții în receptarea operei. Ea este atribuită regelui Solomon, sec. al X-lea î.e.n., dar elemente lingvistice și paralele cu lirica de dragoste egipteană sugerează o dată mult ulterioară. A fost adoptată în Tanah, (Biblia ebraică, numită și Mikra), cu toate că Dumnezeu nu este amintit
COMENTARIU LA CÂNTAREA CÂNTĂRILOR DE PAUL LEIBOVICI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/getta_neumann_1476608064.html [Corola-blog/BlogPost/376992_a_378321]
-
descoperirea și resimțirea unității lumii, prin proiectarea analogică. Simbolul, a devenit principiu însuși al creației, cultura delicată a nuanței, indeterminarea provocatoare și stimulatoare, mijloacele muzicale ale sugestiei chiar sunt semnele unei alianțe discrete dar fecunde între poezie și filosofie. Psihologia receptării se întoarce dialectic asupra psihologiei creației. Poetul adevărat gândește i-mediat cu cuvinte, limbajul însuși gândește uneori în poemul lui.” Ceea ce creează în noi nu are nume “- spune Valery nu în sensul că poezia ar fi “dictată “autorului, ci în
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie_0.html [Corola-blog/BlogPost/364559_a_365888]
-
sensul că poezia ar fi “dictată “autorului, ci în sensul că polivalența ei semnificativă o îndepărtează de origine, o face să nu-I mai aparțină în exclusivitate. Limbajul devine purtătorul unei ambiguități revelatoare ce transformă poemul într-un act, iar receptarea lui într-o participare. Exegeza v-a descoperi filosofia poemului, nu pe cea a poetului. Nici-un poet modern- nu își transpune concepția despre lume într-un poem, ci ajunge la această concepție prin el. Dacă pentru mine poezia filosofică este
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie_0.html [Corola-blog/BlogPost/364559_a_365888]
-
Firul principal: Încercare de răspuns la întrebarea: de ce Iisus S-a arătat întâi femeilor mironosițe? etc. Schițele de față ne apar ca alcătuiri concise, la obiect, încadrându-se bine în ceea ce omileții numesc „timp psihologic” (timpul optim al puterii de receptare din partea ascultătorilor), limbajul este accesibil, iar stilul, plăcut, expresiv, direct, plin de vioiciune. Conținutul este adaptat nivelului mediu de înțelegere, dar intelectualii prezenți la slujbă nu au motive să se plictisească: pe alocuri, Părintele autor „strecoară” câte o învățătură care
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT VASILE GORDON, VADEMECUM OMILETIC – 100 DE SCHIŢE PENTRU PREDICI – LA TOATE DUMINICILE ŞI SĂRBĂTORILE ANULUI, CU UN ADAOS DE 12 PARENEZE... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1496822477.html [Corola-blog/BlogPost/381478_a_382807]
-
există chiar și în imaginea vizionară un implicit rațional, raționalizabil, adică, prin lectură.mai întâi ne emoționăm și numai după aceea înțelegem, dacă e cu putință.Însă, înclin să cred că emoția nu trebuie considerate ca două momente separate în receptarea poeziei.Preeminența poate fi recunoscută în cadrul unei simultaneități.. Emoția se poate dispensa de înțelegere, dar înțelegerea nu se poate dispensa de emoție. Fără emoție, înțelegerea poeziei este pierdută. În imaginea vizionară emoția este anterioară înțelegerii, deci, implicit în înțelegere. Schimbarea
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1422087747.html [Corola-blog/BlogPost/384555_a_385884]
-
simbolismului, semnificația irațională ar defini cu precădere poezia de factură suprarealistă. Poezia nu este pur și simplu expresie individualizată, ci expresie universal aprobabilă, altfel spus, comunicabilă. Prin acest eseu am căutat să sondez psihologia creației, dedusă dintr-o psihologie a receptării.Cu altă ocazie am să extind aceste considerații despre teroria Poeziei. Importanța majoră a acestei sinteze constă nu atât în descoperirea legii asentimentului, cât a conexiunii stabile între asentiment și substituire, în lumina aruncată înlăuntrul poeziei din afara ei. În continuare
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1422087747.html [Corola-blog/BlogPost/384555_a_385884]
-
Didactică și Pedagogică, 1996 Mariana Șipoș, Dosarul „Marin Preda”. Viața și moartea unui scriitor în procese-verbale, declarații, arhive ale Securității, mărturii și foto-documente, Timișoara Editura Amarcord, 1999 C. Turturică, Cum a murit Marin PredaRodica Zane, Marin Preda, monografie, antologie comentată, receptare critică, Brașov, Editura Aula, 2001 Emil Manu, Viața lui Marin Preda, București, Editura Vestala, 2003 Marian Ciobanu,MARIN PREDA, monografie sentimentală. Referință Bibliografică: MARIN PREDA ȘI „ERA TICĂLOȘILOR” II / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 554, Anul
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalosilor_ion_ionescu_bucovu_1341664635.html [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
mai adăugăm și rezerva mediilor politice și a mass-mediei occidentale față de țările majoritar ortodoxe, atitudine tradusă în lozinca unui ministru austriac potrivit căreia Europa încetează acolo unde începe Ortodoxia, este de înțeles că o astfel de polarizare nu a încurajat receptarea lucidă și responsabilă a unui concept menit inițial să creeze o cultură comună a respectului față de demnitatea omului, indiferent de orginea geografică sau de destinația religioasă a acestuia. Depășind comoditatea polarizării, câteva voci ale teologiei ortodoxe din ultimele decenii încearcă
DESPRE DREPTURILE OMULUI ŞI PROVOCĂRILE GLOBALIZĂRII CONTEMPORANE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_drepturile_omului_si_p_stelian_gombos_1363934549.html [Corola-blog/BlogPost/345364_a_346693]
-
Portal Măiastra”, 1, 2016, p. 28 - 29; „Națiunea”, 19 ianuarie 2016; Mirela-Ioana Borchin, Eugen Dorcescu în spațiul hispanic, „Banat”, 1-2-3, 2016, p. 64-86; Mirela-Ioana Borchin, Crepusculul la Ullervad, „Discobolul”, 223 -224 - 225, iulie-augusat-septembrie 2016, p. 46 și urm. Mirela-Ioana Borchin, Receptarea poetului Eugen Dorcescu în spațiul cultural hispanic, în Questinoes Romanicae, nr. 4, Ed. Jatek Press, Szeged, 2016; Mirela-Ioana Borchin, Veronica Balaj în contrejour, „Melidonium”, 11 aprilie 2017.. D. Ediții îngrijite: EUGEN DORCESCU, Nirvana. Cea mai frumoasă poezie. Ediție îngrijită și
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]