91 matches
-
vom sublinia totodată implicațiile istorismului asupra continuității și/sau discontinuității în filozofie. NOTE ȘI COMENTARII 1 În anul 1860 Dilthey își anunța intenția de a realiza "o nouă critică a rațiunii pure pe temeiul unei concepții istorico-filozofice" (apud Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. II, București, Editura Eminescu, 1987, p. 373). Așa cum se va dovedi ulterior, era vorba, în fond, despre o critică a rațiunii istorice. 2 "Prezentul are tendința de a se dogmatiza, de a crede că ceea ce
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Editura Eminescu, 1987, p. 373). Așa cum se va dovedi ulterior, era vorba, în fond, despre o critică a rațiunii istorice. 2 "Prezentul are tendința de a se dogmatiza, de a crede că ceea ce există acum va fi totdeauna" (M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 353). Același autor vorbește despre "iluzia prezentului care tinde să se eternizeze" (ibid., p. 361). 3 W. Dilthey, Das Wesen der Philosophie în ***, Systematische Philosophie, Berlin/Leipzig, Teubner Verlag, 1908, p. 60. 4 Mircea Flonta, Metafizică a cunoașterii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
35 Alături de "raționalism" (termenul consacrat, folosit la noi de Tudor Vianu în cunoscutul studiu Raționalism și istorism vezi Opere, vol. 8, București, Editura Minerva, 1979), utilizăm și termenul de "supraistorism" (care apare la Mircea Florian vezi cap. Istorism supraistorism din Recesivitatea..., II), pentru că ni se pare mai sugestiv în contextul unei paralele cu istorismul. 36 Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 10. Pentru întregul context vezi II, 2Bj. 37 În ceea ce privește încercarea hegeliană de a depăși neajunsurile istorismului prin supraistorism, vezi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că acesta atinge doar "apogeul, punctul de maturitate" după Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, M. Florian consideră că originea acestui curent este "mult mai veche" și se plasează în perioada "emancipării fondului mistic vital de sub tutela creștinismului, în epoca Renașterii" (Recesivitatea..., II, p. 343). Având în vedere faptul că Renașterea este socotită îndeobște ca o perioadă clasicizantă, afirmația lui M. Florian poate părea surprinzătoare. Însă lectura unei cărți de Eugenio Batttisti (Antirenașterea. Cu un apendice de manuscrise inedite, vol. I-II
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Die Einmaligkeit der Geschichte o teză înrudită cu cea susținută la noi de Xenopol: "Unicitatea nu stă în valoarea evenimentului, ci în temporalitate. Individualitatea, unicitatea nu este de conținut, de valoare, ci de poziție în timp" (s.n.) cf. M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 348. 46 Apud A. Marga, op. cit., p. 61. 47 "Trăsătura caracteristică a secolului al XIX-lea este înlocuirea metodei dogmatice prin metoda istorică în toate studiile privitoare la spiritul uman [...]. Marele progres al criticii a fost înlocuirea categoriei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
existență prin prin categoria de devenire, a concepției absolutului prin concepția relativului, a imobilității prin mobilitate [...]. Din punctul de vedere al științei critice, căutăm în istoria filozofiei mult mai puțin filozofia propriu-zisă cât istoria" (Ernest Renan, Averroes apud M. Florian, Recesivitatea..., II, pp. 351-352). Vezi în acest sens și considerațiile lui G. Liiceanu (în Cearta cu filozofia, București, Editura Humanitas, 1992, p. 74) pe marginea unui studiu de Susan Sontag ("Wider sich denken": Reflexionen über Cioran). 48 L. Blaga, Fețele unui
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Dilthey-Einführung în Dilthey-Jahrbuch für Philosophie und Geschichte der Geisteswissenschaften, extras din vol. 4/1986-1987, Göttingen, Vandenhoeck & Ruprecht). 97 W. Dilthey, Einleitung..., p. 51. 98 Ibid., p. 53. 99 W. Dilthey, Einleitung... apud A. Marga, op. cit., p. 55. 100 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 373. Despre "completarea" Criticii rațiunii pure vorbește și Virgil Drăghici în Prefață la Construcția lumii istorice în științele spiritului, Cluj, Editura Dacia, 1999, traducere de Virgil Drăghici, p. 5. 101 M. Riedel, op. cit., p. 101. 102 Ibid., p.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ele însele combinarea de către Dilthey a metodelor pozitiviste (descrierea, comparația) cu cele romantice (intuiția). Prin această subliniere anticipăm, totodată, discuția privitoare la absența unui "monism metodologic" în cazul lui Dilthey (vezi nota 155 din capitolul de față). 136 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 373. 137 Id., Îndrumare în filozofie, p. 420. 138 Apud V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 7. 139 Spunem "cel puțin aparent" întrucât faptul că teoriile științifice sunt rodul unor speculații nu contravine în definitiv spiritului pozitivist. Este
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
care o oferă psihologia [pentru științele spiritului], tot așa cum psihologia nu poate să se dispenseze de caracterul nemijlocit al datelor furnizate subiectului pe cale psihică, fapt pe care Dilthey îl sintetizează în conceptul de introspecție" (op. cit., p. 11) 145 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 343. 146 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 53. 147 Theobald Ziegler, Die geistigen und sozialen Strömungen des XIX. Jahrhunderts, Berlin, Georg Bondi, 1911, p. 356. 148 Cu romanticii ne situăm întotdeauna pe un teren nesigur. De aceea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de un romantism acut în a doua", observă pe drept temei Blaga (ibid., p. 156). M. Florian se referă și el explicit la faptul că "în sociologia lui Comte se împletesc armonic istorismul și naturalismul", altfel spus, romantismul și pozitivismul (Recesivitatea..., II, p. 357). Același autor vorbește despre "coloritul utopic" al concepției lui Comte în legătură cu raportul dintre "viața speculativă" și cea "activă", subliniind că viziunea filozofului francez este "modelată după organizarea medievală a catolicismului" (ibid., II, p. 117), aspect asupra căruia
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
socială unde inteligența va avea cel mai mare avânt, obișnuit chiar în sânul claselor inferioare, în timp ce această separație a existat în mod regulat în Evul mediu, într-o civilizație mai apropiată în toate privințele de copilăria omenirii" (apud M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 117). În fine, în sprijinul aceleiași teze a dimensiunii romantice specifice pozitivismului lui Comte să mai notăm o concluzie a lui Andrei Marga, potrivit căruia filozoful francez "critică energic în punctul de plecare ceea ce revine programatic în punctul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
1Bb) vom relua această problemă. Deocamdată ne mulțumim să mai notăm doar faptul că Mircea Florian remarca "puternicele infiltrații" ale romantismului până în pozitivismul și în neopozitivismul zilelor noastre. El definea romantismul drept "o renaștere a antropocentrismului în climatul științific modern" (Recesivitatea..., II, p. 342). Deși nu putem trece cu vederea relația pozitiviștilor cu tradiția empiristă afirmată programatic în pozitivismul secolului XX, afirmațiile lui M. Florian ne întăresc totuși convingerile atât în legătură cu rădăcinile istoriste ale pozitivismului, cât și în legătură cu deja discutata resurecție
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a cunoașterii. Pentru alte clarificări în privința conceptului de Selbstbesinnung vezi II, 2Ba. În fond, putem spune că autorul caută în acest fel să împace încă o dată subiectivitatea romantică și obiectivitatea pozitivistă, mizând pe caracterul obiectiv al istoricității. 214 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 373. Criteriul după care sunt selectate faptele istorice de către Dilthey i-a adus acestuia numeroase critici (o trecere în revistă a acestora apare la Andrei Marga, op. cit., p. 62). De altfel, încă după ce Dilthey se pronunțase în Ideen
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., pp. 54-55. 20 În capitolul III (3) vom vedea cum în viziunea lui Dilthey grație corelațiilor trăirii actul și obiectul constituie un singur tot. 21 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 55. 22 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 361. 23 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., pp. 56-58. 24 Apud H. Schnädelbach, ibid., p. 56. 25 H. Schnädelbach, ibid. 26 M. Riedel, op. cit., p. 136. 27 W. Dilthey, Construcția..., p. 56. 28 Id., Das Wesen..., p. 32
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
la nivelul trăirii, suprimând distincția dintre subiect și obiect -, transcendentalismul în sens kantian este relativizat, iar dimensiunea etică nu este determinantă. 40 Apud H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 57. 41 H. Schnädelbach, ibid., p. 58. 42 Apud M. Florian, Recesivitatea..., II, pp. 359-360. De altfel, începând cu p. 361 a acestei cărți, găsim o utilă trecere în revistă a reacțiilor antiistoriste postnietzscheene. 43 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., pp. 79-80. 44 T. Vianu, Opere, 8, p, 175. 45 Immanuel Kant
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
uman, procesul de formare a vieții umane". Și pentru Troeltsch, "evoluția este noțiunea istorică centrală", el distingând, ca și Rickert, "evoluția istorică a <<totalității individuale>>, cu sens și valoare, de noțiunea de evoluție cauzală nevalorificată din știința naturii" (M. Florian, Recesivitatea..., II, pp. 348-349). 48 Ibid., II, p. 373. 49 Vezi în cap. I (3A) considerațiile noastre despre evoluția epocii. 50 Apud H. Schänelbach, Philpsophie in Deutschland..., p. 50. 51 Expresia îi aparține lui Blaga. Pentru întregul context vezi IV, 2
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
știință riguroasă, p. 72). 53 În ciuda faptului că, așa cum am mai văzut (cf. I, nota 2), "prezentul are tendința de a se dogmatiza", el este "instabil", "precar", "fluid" și devine "inactual", conform "legii evanescenței" a lui Fr. Paulhan (M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 353). 54 Imm. Kant, Prolegomena..., p. 52. 55 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 353. 56 V. Tonoiu, op. cit., p. 172. 57 M. Riedel, op. cit., p. 130. 58 Ibid., p. 129. 59 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 66
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
I, nota 2), "prezentul are tendința de a se dogmatiza", el este "instabil", "precar", "fluid" și devine "inactual", conform "legii evanescenței" a lui Fr. Paulhan (M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 353). 54 Imm. Kant, Prolegomena..., p. 52. 55 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 353. 56 V. Tonoiu, op. cit., p. 172. 57 M. Riedel, op. cit., p. 130. 58 Ibid., p. 129. 59 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 66. 60 Idealismul absolut al lui Hegel este caracterizat de Schnädelbach prin trei trăsături
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
susține "1) unitatea dintre existență și gândire în absolut; 2) unitatea Adevărului, Binelui și Frumosului în absolut și 3) știința despre absolut ca sistem filozofic" (ibid., p. 18). 61 Ibid., p. 67. 62 Cf. ibid. 63 Ibid. 64 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 367. 65 L. Blaga, Despre conștiința filozofică, p. 112. Această expresie ("repetabilul tact de trei al tezei, antitezei și sintezei" la Hegel) am găsit-o folosită înaintea lui Blaga de către Erich Becher (Geisteswissenschaften und Naturwissenschaften, p. 133). 66
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
seamă la concluzia lui, potrivit căreia în acest fel reușim să evităm atât "relativismul istorist, care restrânge o gândire filozofică la scurtul răstimp al apariției și acțiunii ei nemijlocite", cât și "iluzia unei filozofii absolute, care plutește peste toate timpurile" (Recesivitatea..., II, p. 376). 143 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 7. 144 Ibid., p. 8. 145 Aici s-ar putea obiecta că în Das Wesen der Philosophie acest aspect este mai degrabă sugerat decât expus explicit, dar să nu uităm că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nici posibilitatea de a crea tipuri inedite", așa cum se exprima M. Florian. Pentru Dilthey, variabil este doar numărul unor Weltanschauungen concepute în cadrul limitat al celor trei paradigme. 196 Ibid. 197 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 518. 198 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 374. 199 Se înțelege că filozoful german ajunge la aceste idei în urma analizei expuse mai sus. Ele nu se constituie nicidecum într-o condiție conceptuală. 200 Pornind de la distincția, făcută în legătură cu Droysen, între cunoașterea obiectului și obiectul cunoașterii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
se constituie nicidecum într-o condiție conceptuală. 200 Pornind de la distincția, făcută în legătură cu Droysen, între cunoașterea obiectului și obiectul cunoașterii, am constatat că există o continuitate a cunoașterii faptelor istorice, și nu o continuitate a acestora înseși. 201 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 367. 202 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 63. 203 Ibid., pp. 70-71. 204 G. W. Fr. Hegel, Vorlesungen..., I, p. 88. 205 Ibid., p. 90. 206 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 374. 207 Ibid., II, p. 366. 208
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nu o continuitate a acestora înseși. 201 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 367. 202 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 63. 203 Ibid., pp. 70-71. 204 G. W. Fr. Hegel, Vorlesungen..., I, p. 88. 205 Ibid., p. 90. 206 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 374. 207 Ibid., II, p. 366. 208 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 10. 209 Apud M. Florian, Recesivitatea..., II, pp. 371-372. 210 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 60. 211 Ibid. În același spirit va gândi ulterior
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pp. 70-71. 204 G. W. Fr. Hegel, Vorlesungen..., I, p. 88. 205 Ibid., p. 90. 206 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 374. 207 Ibid., II, p. 366. 208 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 10. 209 Apud M. Florian, Recesivitatea..., II, pp. 371-372. 210 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 60. 211 Ibid. În același spirit va gândi ulterior și Moritz Schlick. El relevă faptul că metafizica e "imposibilă pentru că pretinde lucruri contradictorii. Dacă metafizicianul ar aspira doar spre trăire, pretenția
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
necondiționat, fie că acesta este numit idee sau valoare, ori normă sau Dumnezeu", în timp ce naturalismul sau pozitivismul "rămâne la ceea ce este deja oferit efectiv experienței și încearcă să explice aceste date conform legilor naturale scutite de valorizări". 214 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 366. 215 Cf. capitolul închinat lui "homo sapiens" de către Max Scheler în studiul Mensch und Geschichte din volumul Philosophische Weltanschauung. 216 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 61. 217 H. Schnädelbach, Hegel zur Einführung, p. 14. 218 W. Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]