1,053 matches
-
procedură civilă. Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii în raport cu dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, pârâtul a menționat că art. 7 și art. 12 din Legea nr. 554/2004 cuprind dispoziții imperative privind condițiile procedurii administrative prealabile. Astfel, partea reclamantă este obligată să facă dovada îndeplinirii procedurii administrative prealabile și va depune la dosarul cauzei copia plângerii prealabile privind actul administrativ contestat (pentru identitate cu obiectul prezentei acțiunii), având înscrise data introducerii și numărul de înregistrare la autoritatea pârâtă. În
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
facă dovada îndeplinirii procedurii administrative prealabile și va depune la dosarul cauzei copia plângerii prealabile privind actul administrativ contestat (pentru identitate cu obiectul prezentei acțiunii), având înscrise data introducerii și numărul de înregistrare la autoritatea pârâtă. În cauză, întrucât partea reclamantă nu a menționat și nici nu a depus la dosarul cauzei dovezi cu privire la efectuarea procedurii administrative prealabile cu pârâtul Guvernul României, în condițiile și termenele reglementate de lege, pârâtul a solicitat ca, în temeiul art. 18 coroborat cu
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
procedurală, iar nu pe altcineva. A precizat pârâtul că legiuitorul a instituit condiții ale exercițiului acțiunii în contencios administrativ, lăsând posibilitatea persoanelor de drept privat de a formula acțiune în contencios obiectiv numai cu condiția existenței unei vătămări produse părților reclamante într-unul din drepturile lor subiective sau în interesele legitime private. O astfel de restricție în exercitarea acțiunii în contencios administrativ are la bază necesitatea de a elimina așa-numitele „acțiuni populare“ (actio popularis) formulate de persoane de drept privat
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
că instanța căreia îi revine competența este aceea de la domiciliul sau locul de muncă al reclamantului. Prin precizarea „domiciliul“ și „locul de muncă“ al reclamantului, art. 210 din Legea nr. 62/2011 nu poate fi interpretat decât în sensul că reclamant este angajatul, iar nu angajatorul. Rațiunea unei asemenea stabiliri de competență teritorială este aceea a apropierii angajatului de instanța sesizată cu conflictul de muncă, precum și aceea a ușurinței administrării probelor de o instanță în a cărei circumscripție se află
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
o instanță în a cărei circumscripție se află locul de muncă în legătură cu care s-a născut conflictul de muncă. ... 6. Art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 introduce o discriminare în sensul că în ipoteza în care reclamant este angajatorul, atunci competența aparține instanței de la sediul angajatorului. Această prevedere are urmarea imediată că, în cazul în care locul de muncă și/sau domiciliul angajatului nu se află în circumscripția instanței unde se află sediul angajatorului, accesul la justiție
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 fac parte din titlul XII al acestei legi, care reglementează jurisdicția muncii, și stabilesc că, în ceea ce privește soluționarea conflictelor de muncă, instanța competentă teritorial este cea în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul. ... 16. Această reglementare diferă de dispozițiile generale în materia procedurii civile referitoare la competența teritorială a instanțelor de judecată, respectiv art. 107 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
se adreseze instanțelor de judecată în vederea apărării drepturilor și intereselor sale ce izvorăsc din raportul de muncă. ... 24. Dispozițiile art. 210 din Legea nr. 62/2011 nu se referă însă și la instanța competentă în situația în care angajatorul este reclamant. Așa fiind, se apreciază că, în ceea ce privește situația când angajatorul este reclamant, sunt aplicabile dispozițiile generale ale art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, care se referă la „sediul“ reclamantului. ... 25. Prin urmare, Curtea reține că dispozițiile
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
din raportul de muncă. ... 24. Dispozițiile art. 210 din Legea nr. 62/2011 nu se referă însă și la instanța competentă în situația în care angajatorul este reclamant. Așa fiind, se apreciază că, în ceea ce privește situația când angajatorul este reclamant, sunt aplicabile dispozițiile generale ale art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, care se referă la „sediul“ reclamantului. ... 25. Prin urmare, Curtea reține că dispozițiile referitoare la instanța competentă să judece conflictele de muncă de la domiciliul sau locul
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
așa cum s-a reținut mai sus, facilitarea accesului la justiție, astfel încât să nu fie descurajați să se adrese instanțelor de judecată pentru apărarea drepturilor ce derivă din raportul de muncă. Acest obiectiv este realizat atunci când salariatul este reclamant. ... 31. Curtea reține și că, reglementând această soluție legislativă, legiuitorul a avut în vedere faptul că, în cele mai multe cazuri, acțiunile referitoare la conflictele individuale de muncă sunt inițiate de salariați, astfel că reglementarea este concepută din această perspectivă
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
reglementând această soluție legislativă, legiuitorul a avut în vedere faptul că, în cele mai multe cazuri, acțiunile referitoare la conflictele individuale de muncă sunt inițiate de salariați, astfel că reglementarea este concepută din această perspectivă, tinzând să avantajeze pe salariații reclamanți. ... 32. În același timp, Curtea constată că, atunci când salariații au calitatea de pârât, acțiunea în justiție este deja inițiată de angajatori, astfel că nu se poate susține că salariații sunt împiedicați să se adreseze justiției pentru apărarea drepturilor lor
DECIZIA nr. 335 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258434]
-
Carlo Ranzoni, Stephanie Mourou-Vikstrom, Georges Ravarani, judecători, și Andrea Tamietti, grefier de secție, având în vedere: – cererea sus-menționată (nr. 25.560/13) îndreptată împotriva României, prin care un resortisant al acestui stat, care are dublă cetățenie, română și italiană, doamna Gabriela Cegolea („reclamanta“), a sesizat Curtea în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția“) la 8 aprilie 2013; ... – observațiile părților; ... – faptul că guvernul italian nu și-a exercitat dreptul de a interveni în procedură (art. 36
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
arbitrar. În plus, acesta argumentează că reclamanta nu a contestat nici refuzul DRI, nici pe cel al Ministerului Culturii și Patrimoniului Național de a-i recunoaște fundației statutul de utilitate publică. ... 36. Guvernul susține că diferența de tratament suferită de reclamantă față de organizațiile minorităților naționale deja reprezentate în Parlament urmărește un scop legitim și este justificată. Acesta face trimitere la concluziile Curții din hotărârea în Cauza Ofensiva tinerilor împotriva României (nr. 16.732/05, 15 decembrie 2015). În plus, precizează că respectiva
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
de aplicare a sintagmei „ca urmare a majorărilor salariale reglementate“ la care norma cuprinsă în alin. (6) al art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 se referă, din perspectiva atingerii nivelului maximal al stabilirii indemnizației de bază brute de încadrare, pentru reclamanții judecători, având grad profesional de tribunal și care fac parte din personalul încadrat în familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“, coroborat cu necesitatea interpretării normei prin prisma aplicării principiilor avute în vedere cu ocazia adoptării cadrului normativ de reglementare a
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
data de 1 august 2016 - data intrării în vigoare a dispozițiilor art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016, pe care se fundamentează cererea introductivă, sau de la o dată ulterioară, cu încadrarea în termenul general de prescripție, reclamanții judecători beneficiază de stabilirea indemnizației de bază brute lunare cu luarea în considerare a unei valori de referință sectorială de 605,225 lei. ... 60. Ca o consecință, aceștia beneficiază la data de 1 ianuarie 2018, când devin incidente prevederile art. 38
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
decizii de către aceasta; a doua, reprezentată de litigiile în care partea alege să nu sesizeze Comisia, introducând acțiune civilă direct la instanța de judecată. ... 76. În ambele categorii de situații, toate elementele de caracterizare a litigiului sunt identice: partea reclamantă afirmă existența unui caz de malpraxis, deci a unei erori profesionale săvârșite în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii pentru pacient, implicând răspunderea civilă a personalului medical și/sau a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, norma criticată neaducând atingere dispozițiilor constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, deoarece nu împiedică accesul liber la justiție, nu pune partea reclamantă într-o situație defavorabilă în raport cu partea adversă, ci stabilește numai condițiile în care dreptul poate fi exercitat. ... 9. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere
DECIZIA nr. 876 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251745]
-
conform Deciziei nr. 866 din 10 decembrie 2015, atunci cu atât mai mult excepțiile de procedură care sunt pe deplin constituționale trebuie respectate fără nicio excepție pe calea de retractare a revizuirii, mai ales în situația în care partea interesată reclamantă nu are nicio culpă privind existența unui stadiu procesual când încă nu s-a ajuns la judecarea fondului“. ... 6. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 7. Potrivit
DECIZIA nr. 822 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251907]
-
dreptul și termenul de contestare a hotărârii și unde se adresează contestația. ... 33. Hotărârile comisiilor de disciplină (adoptate de completele de judecată) se comunică în termen de 30 de zile de la data adoptării lor, prin scrisoare recomandată, persoanelor interesate (reclamant și pârât). Hotărârile comisiei de disciplină a filialei se comunică și președintelui consiliului filialei. În cazul hotărârii comisiei de disciplină a filialei prin care s-a concluzionat că în cauza supusă judecării este aplicabilă sancțiunea privind interzicerea dreptului de exercitare
HOTĂRÂRE nr. 22/155 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254346]
-
de către Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar 1. Explicați ce concluzii sau măsuri așteptați ca rezultat al procedurii întreprinse de Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar. ... 2. Prezentați motivele în temeiul cărora invocați un interes legitim ca reclamant și explicați modul în care, din punctul dumneavoastră de vedere, intervenția Consiliului Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar va putea remedia situația reclamată. ... 3. Specificați dacă v-ați adresat cu privire la aceleași probleme sau la probleme strâns legate de
REGULAMENT din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253808]
-
instituției prefectului care, la rândul său, le-a transmis pârâtei Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, unde a rămas în nelucrare timp de 6 ani de la înregistrare, respectiv 19 ani de la formularea notificării, fără ca în tot acest timp reclamanții să primească din partea statului român niciun fel de despăgubiri cu titlu de daune materiale ori morale. ... 24. Referitor la acordarea despăgubirilor prin raportare la dispozițiile art. 21 din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost aceasta modificată prin Legea
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
51 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, prin aplicarea art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004. ... 6. Potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a reglementat două ipoteze: (i) cea în care reclamant este persoana fizică sau juridică de drept privat, ipoteză în care pârâtul este autoritatea publică, și (ii) cea în care reclamant este autoritatea publică, instituția publică sau asimilată acestora, ipoteză în care pârâtul este cel ce se poate identifica prin
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
6. Potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a reglementat două ipoteze: (i) cea în care reclamant este persoana fizică sau juridică de drept privat, ipoteză în care pârâtul este autoritatea publică, și (ii) cea în care reclamant este autoritatea publică, instituția publică sau asimilată acestora, ipoteză în care pârâtul este cel ce se poate identifica prin aplicarea art. 1 alin. (5), (6) și (8) și art. 3 din Legea nr. 554/2004. Raportul juridic de contencios administrativ reglementat
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
a Guvernului nr. 66/2011, este văduvit de claritatea, precizia și previzibilitatea așteptate de la norma legală pentru ca aceasta să corespundă exigențelor art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât nu reglementează în mod expres și ipoteza legii speciale în care reclamant este beneficiarul persoană juridică de drept public. Or, raporturile juridice nu se pot bucura de stabilitate și securitate dacă fondul activ al legislației cuprinde soluții legislative contradictorii, neclare, imprecise care pot conduce la situații imprevizibile. În acest sens, Tribunalul București
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
de vedere teritorial să soluționeze acțiunea în contencios administrativ întemeiată pe prevederile art. 51 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, este lipsit de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât nu reglementează în mod expres ipoteza în care reclamant este o persoană juridică de drept public. ... 16. Curtea constată că Tribunalul București a fost sesizat, în temeiul art. 51 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, cu o acțiune prin care reclamantul - județul Cluj, deci o
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
în cazul în care beneficiarul solicită de la organul fiscal sau de la instituția care a efectuat greșit reținerea contribuției restituirea acesteia, în baza principiului simetriei juridice. ... 28. A aprecia că termenul de prescripție este cel de 3 ani, întrucât reclamant este beneficiarul drepturilor ce au fost reținute de o entitate asimilată angajatorului, conform legislației fiscale, ar duce la situația în care ar fi aplicabile două termene de prescripție, în funcție de titularul cererii de restituire, ceea ce nu este posibil
DECIZIA nr. 33 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271643]