155,210 matches
-
politice reacționare din societate, e de presupus că ecumenismul a devenit pentru înaltele fețe bisericești din România sinonimul blasfemiei. Intoleranța tot mai accentuată, agresivitatea dusă până la represalii fizice (așa cum se întâmplă cotidian între greco-catolici și ortodocși) constituie cea mai proastă recomandare pe care-o poate avea o instituție ce pune vanitatea deasupra onoarei și lăcomia înaintea omeniei. Acestor realități, însă, nimeni nu le acordă în România vreun interes. La sondajele de opinie, cetățeanul bifează automat rubrica "încrederii în biserică" - așa cum o
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
acut și cu un potențial de anvergură. Mă opresc aici, ceea ce nu înseamnă că ceilalți premiați nu au avut prestații notabile și este cert că o distincție la acest concurs nu este numai o recompensă, ci și o garanție, o recomandare de prestigiu. Cu ea, viața va arăta cine va triumfa într-o carieră care pretinde nu numai daruri muzicale ci și personalitate scenică, carismă, nervi de oțel și sănătate de fier, pasiune și putere de muncă și peste toate și
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
ai virtuților poporului român și nu oameni care să facă ca viața noastră politică și publică să apuce pe calea corupțiunii". Este o reeditare binevenită pentru că dincolo de omagierea personalității unui vrednic urmaș al Școlii Ardelene, aceste pagini cuprind idei și recomandări ce nu și-au pierdut actualitatea.
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
reciproce în domeniul culturii. Un prim pas îl constituie bursele pe care Fundația le acordă unor tineri absolvenți ai facultăților cu profil filologic care doresc să se ocupe cu promovarea literaturii noastre și cu cercetarea limbii grecești. Aceste burse - la recomandarea profesorilor universitari - sunt acordate pentru două luni, șase luni și un an și pot fi reînnoite. Ar fi util să se implice mai energic serviciile de resort din Ministerele Culturii din cele două state. O editură specializată în traduceri din
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
din România literară. O vom citi cu multă atenție. O vom monitoriza, cum se spune acum. * Cotidianele de luni 6 ianuarie comentează noile prevederi, referitoare la presă, ale Codului Penal propus Executivului de către Ministerul de Justiție. Înloc să dea curs recomandării și normelor U.E. de excludere a caracterului penal pentru fapte de presă, cum ar fi calomnia ori insulta, și sancționarea lor administrativă, proiectul mărește pedepsele și cuantumul amenzilor penale. Acestea din urmă cresc de 5-6 ori. În plus, în solidar
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
i se pare inadmisibil ca opoziția democratică să ajungă să susțină un post de televiziune precum defunctul OTV, deoarece acolo își mai putea face auzite opiniile. Iar asta ignorînd că OTV călca în picioare, pe de lături, și Constituția și recomandările CNA-ului. X Marile ziare centrale, spre cinstea lor, au avut o atitudine fără echivoc cînd postului de televiziune OTV i s-a retras licența. De altfel, în nenumărate împrejurări ale anului trecut analiștii politici au constatat că presa scrisă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
surpriza unui cer înnorat; chiar dacă ai ratat răsăritul, ai parcurs totuși drumul. Un drum ca al celui mai frumos imn, care se naște din imnurile neizbutite, pentru că dacă nimeni nu exersează compunând imnuri, nu se va ivi niciodată unul frumos. Recomandări, acreditări, confirmări și infirmări, iluzii și deziluzii, speranțe și temeri impun festivalurilor de muzică contemporană greutatea propriilor lor tentații, dar și povara unui prezent pe care trebuie să-l gândească și să-l moduleze. Ignorând în bună măsură proviziile agonisite
Barrie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14527_a_15852]
-
literare mai vechi, a unei adeziuni liberale și a unor articole antisovietice din timpul războiului, devine un indezirabil, un "epurat". Nu e acceptat nici în partid, nici în Uniunea Scriitorilor, unde se zbate să intre în chip umilitor, în pofida unor recomandări măgulitoare, recoltate de la personalități nici ele prea bine văzute, cel puțin pînă la un punct, precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Perpessicius. Se vede silit a-și cîștiga existența efectuînd deratizări și dezinsecții ori, cel mult, ca un hatîr, predînd aritmetica
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
a primit din partea Academiei Române sarcina de a revizui normele ortografice ale limbii române, nu a ezitat de a aplica preceptele transilvane latinizante: între acestea, scrierea fonemului /î/ cu â, dar și cu î (în anumite poziții în cuvînt) și bineînțeles, recomandarea generală a formelor sunt(em, eți) (alături de alte concesii etimologizante). Ortografia preconizată de "îndreptarul" lui Sextil Pușcariu și T. A. Naum (1932) (cel dintîi "îndreptar ortografic") a fost oficializată prin școli ani și ani de-a rîndul, intrînd bine în
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
asupra rostirii greșite a unor cuvinte: se spune municipiu, nu muncipíu. Dincolo de aluzia la felul cum rostea cuvîntul Ceaușescu însuși, Graur nu-și făcea iluzia că poate obliga pe tot vorbitorul să folosească prima formă. O diferență între lege și recomandare mai este și aceea că doar legea prevede penalități. E însă absurd să dai amenzi în materie de limbă. Nu sîntem la circulația autovehicolelor. O poliție a limbii (chiar dacă eufemistic botezată Serviciu pentru folosirea etc., ca în titlul legii) este
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
vedere ceea ce textul nu spune explicit, dar pare să implice; ceea ce îi și dă ocazie autorului său să se declare rău înțeles. Ceea ce textul chiar spune mi se pare însă mai absurd chiar decît presupusa vînătoare a anglicismelor sau decât recomandarea traducerilor bufe. În primul său articol - bineînțeles, în cazul în care versiunea de care dispun e cea definitivă - se afirmă că "Orice text scris sau vorbit în limba română, având caracter de interes public, în sensul prevăzut la art. 2
Proces-verbal de contravenție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14677_a_16002]
-
în apele lui, dar nici să-ngroape condeiul de prima oară, cînd în casa Cihoricilor intră cel mai vîrstnic chirigiu, luă de pe zid santura lui Leandru și o cîntări în mîini. Greutatea ei, care venea de la bănuții vîrîți, era o recomandare suficientă pentru tînărul interpret. Chirigiul îl rugă pe tatăl Cihoric să-i dea cu împrumut fiul cît să-l aibă pentru un drum la Țarigrad ca al patrulea la cîntarea cu santură. Leandru a consimțit fără a mai sta pe
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
rămas la cinematografie... - În 1928 am trecut de la cinematografie la teatru. Directorul liceului, profesorul de română St. V. Nanu a fost foarte omenos cu mine; atunci când a reorganizat revista "Vlăstarul" mi-a atribuit cronica teatrală, bucurându-mă și de o recomandare către Teatrul Național, având acces la toate spectacolele. Dinu Noica era redactorul-șef, cronicar muzical - Arșavir Acterian. Eram încântat. Așa am văzut-o pe Marioara Ventura, societara Comediei Franceze jucând în "Pavilionul cu umbre" a lui Gib Mihăescu; dar apogeul
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
Rodica Zafiu Bătăliile lexicale purtate în jurul neologismelor au pus în umbră, în genere, opțiunile sintactico-stilistice ale limbii române literare. Cultivatorii limbii n-au dat multă importanță sintaxei, în domeniul căreia întîlnim puține normări explicite (recomandarea unor construcții, interzicerea altora). În evitarea unor îmbinări sintactice par să acționeze mai mult simțul individual al limbii și principiul eufoniei decît presiunea unor prescripții. Un caz semnificativ, care ne poate permite să verificăm tradițiile normative și eventualele lor efecte
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
structură formală asemănătoare. Construcții ca grădina vecinului colegului fiului meu sînt inestetice (neeufonice), iar uneori și echivoce prin dificultatea de a se urmări lanțul de relații" (1997, p. 65-66). În primele gramatici românești, destul de sumare, e greu să găsim asemenea recomandări, pentru a reconstitui vechimea tradiției normative. O formulare explicită și limpede - în ciuda terminologiei datate și a latinismelor previzibile - apare totuși la Timotei Cipariu, în Gramateca limbei române. Partea II. Sintetică, București, 1877: în care găsim atît descrierea strict structurală a
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
pot să-și aibă mai încolo dependențele sale, pr. «cartea nașterei lui Is. Chr., fiului lui David, fiului lui Abraam», cu șeasă genetivi de dependență, cu aposite cu tot" (în Opere, II, 1992, p. 272). Peste cîteva pagini apare însă recomandarea clară și motivată de a se limita înlănțuirea: "Însă și numele pus înainte poate să depindă de alt precedente și așa să fie și el pus asemenea în genetiv, pr. (...) facerea semnului crucei; verdeața ierbei cîmpilor; frumusețile florilor plantelor etc.
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
Secvența de patru substantive în genitiv se poate datora integrării sintactice a unui titlu care conținea deja două genitive: "amînarea adoptării Legii accelerării privatizării" (România liberă 1431, 1994, 3). În determinarea gradelor de acceptare a construcțiilor intră factorii evocați în recomandările lui T. Cipariu sau ale Mioarei Avram: dificultatea de a urmări relația semantică și mai ales monotonia repetării cacofonice a formelor. Sînt deci mai ușor acceptate succesiunile în care alternează terminații diferite ale substantivelor (articolul apare în forme masculine și
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
în vedere abundența greșelilor de limbă care persistă în textele oferite de mass-media �publicului", ascultătorului sau cititorului. Ceea ce dovedește că �profesioniștii media" se exclud - din principiu și în masă - din categoria celor care ar putea fi interesați de observațiile, explicațiile, recomandările emisiunilor cu acest profil. Caracterul contraproductiv al acestei atitudini a fost cu claritate pus în lumină de rezultatele recentei monitorizări. Dezbaterea din 20 iunie ar putea avea o semnificație majoră din perspectiva preocupărilor de �protejare a limbii române" dacă ar
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
în urma cărora un număr însemnat de studenți - Alexandru Ivasiuc fiind printre ei - au fost condamnați la închisoare, profesorii neînregimentați politic - eliminați din catedrele universitare, iar accesul tinerilor în facultăți - din nou restricționat. Mărturiile unora dintre cei implicați, procesele verbale, depozițiile, recomandările pentru trimiterea în domiciliu obligatoriu și o serie de informări, extrem de interesante, privind mișcările din campusul universitar timișorean (selectate de Teodor Stanca, participant la evenimente) constituie partea cea mai importantă a volumului Ioanei Boca. Sintezei pe care o face autoarea
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
și vânează". La ultima emisiune (din 15 iunie), cine a reușit să stea până la sfârșit a văzut cum se perpelește pe grătar un calcan uriaș, concomitent cu pregătirea unor rulouri de somon și chiftele de icre de știucă și, sigur, recomandarea vinului aferent. La sfârșit este urarea pescărească "Fir întins". Când căldura a venit peste noi, la PRIMA ne "răcorim"cu o nouă emisiune "Ce-i în frigider?", în timp ce Iulia Frățilă (rămăsese fără emisiune?) stă de vorbă cu gazda (un VIP
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
acum mai bine de jumătate de veac, dar spre deosebire de atâția, nu vine ca să ceară, să "recupereze", ci ca să dea: nu a refuzat pe nici unul dintre cei ce i-au cerut sprijinul, oferind partituri, lecții, cursuri de măiestrie, donații în bani, recomandări la instituții muzicale prestigioase unde este cunoscută și respectată, premii pentru tineri talentați etc. împărtășind cu generozitate din experiența ei. Și ce experiență! adunată în zecile de ani când împreună cu soțul ei Ernst Wallfisch, strălucit violonist au străbătut continentele și
Tinerețe fără bătrânețe by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15116_a_16441]
-
asupră-i încă de mic copil; de faptul că vorbirea acestei limbi îi apărea învăluită într-o aură de mister, distincție și eleganță, că îi impunea printr-o anumită solemnitate ("cînd vorbești franțuzește trebuie să te îmbraci în frac", suna recomandarea unui prieten de-al tatălui său); în fine, că limba franceză îl fascina prin grația enigmatică a sunetelor și, mai tîrziu, prin extravaganțele scrierii etimologice. O asemenea atitudine - mai este oare nevoie să o spun? - dublată de extraordinara erudiție a
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
atâtea pagini înnegrite față cu o totală indiferență pentru ceea ce le poartă urma! Nu, există la Foucault o neliniște ce nu este dezmințită, ci chiar confirmată, de celebrul și atât de discutatul "nu vreau opere postume" înscris, alături de alte două recomandări, în testamentul redactat în septembrie 1982, înainte de plecarea în Polonia (alături de Yves Montand, Simone Signoret și Bernard Kouchner, pentru a susține sindicatul Solidaritatea). Dezinteres, neliniște, neîncredere...; dar există negreșit la Foucault și o rezistență voluntară în fața arhivei. Această rezistență reprezintă
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
originalității de gîndire și expresie. Ei bine, mă înșelam amarnic. Să vă spun cum am descoperit unde greșeam. În facultate, în ultimii ani ai deceniului 6, la orele de marxism și de economie politică, ni se făceau un fel de recomandări bibliografice cum n-am mai întîlnit pe urmă. Ni se indicau paginile din cutare volum de Opere de Marx, Engels, Lenin sau, mai rar, Stalin. Nu o carte întreagă, nu un capitol, nici totdeauna un paragraf: doar rînduri, fraze. Dar
Despre plagiat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13476_a_14801]
-
smulgi premierului niscai bani pentru cultură, îngăduindu-i să-și facă imagine electorală, sau să refuzi banii, în ipoteza că votanții îl vor ocoli pe premier? Cronicarul nu știe ce e mai bine. Dar nici nu se grăbește să facă recomandări altora. Dinescu rămîne Dinescu Cronicarul s-a minunat că atunci cînd a părăsit PSD-ul Cosmin Gușă n-a făcut și obișnuitele dezvăluiri de rămas bun. Fostul secretar general al PSD doar a întîrziat puțin cu dezvăluirile. Cităm cîteva, după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]