1,157 matches
-
și ideea că oamenii nu sunt motivați în muncă doar de aspectele financiare, ci și de recunoașterea socială a muncii lor, de climatul organizațional. Anii '80 aduc cu ei un interes nou pentru înțelegerea costurilor legate de resursele umane, ideea recompensării angajaților în funcție de performanța individuală, orientarea spre crearea unor planuri de asigurare cu personal (un factor determinat aici fiind presiunile caracteristicilor demografice ale forței de muncă), măsurile de informatizare a departamentelor de resurse umane și alte intervenții. Anii '90 au statuat
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cei mai relevanți care exercită influență asupra brandului și experienței angajaților. Sunt doisprezece factori: viziune și leadership, politici și valori, corectitudine și cooperare, personalitatea companiei/corporației, reputație externă, comunicare, recrutare și inducție, dezvoltare, managementul performanței, mediul de lucru, sistemul de recompensare și post-recrutarea. Formarea brandului de angajator este dependentă în mod direct de cultura organizațională, de valorile companiei (de altfel, nivelul spiritual al culturii organizaționale), de sistemul de evaluare a performanțelor, de modul în care se face recompensarea performanței, de sistemul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
lucru, sistemul de recompensare și post-recrutarea. Formarea brandului de angajator este dependentă în mod direct de cultura organizațională, de valorile companiei (de altfel, nivelul spiritual al culturii organizaționale), de sistemul de evaluare a performanțelor, de modul în care se face recompensarea performanței, de sistemul de dezvoltare a carierei individuale și organizaționale, de sistemul de promovare. La acestea se adaugă mediul organizațional formal și informal, comunicarea internă (mai ales comunicarea pe verticală, de sus în jos, când este vorba despre decizii, programul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
al brandului de angajator) miza, ci calitatea comportamentelor angajaților dezvoltate în relația cu clienții. Și această calitate nu înseamnă să urmeze un training, ca specialistul nostru în marketing de mai sus, ci să fie format de la recrutare până la evaluare și recompensare în realitatea internă a brandului, care trebuie să se coleze pe cea care este exprimată în exterior. Altfel spus, chiar dacă în ultimii doi ani companiile au bugete mari și chiar structuri dedicate employer branding-ului în cadrul departamentelor de comunicare, de resurse
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
etc.), deși nu sunt unici, pentru că profilul lor este mai ușor de găsit pe piața muncii, reprezintă un segment care trebuie stimulat nu neapărat în direcția obținerii atașamentului, ci a unei relații bazate pe încredere, o relație de tip tranzacțional: recompensare în funcție de productivitate și performanță. Partenerii de afaceri sunt o categorie aparte. Ei sunt rari, reprezintă o sursă extraordinară pentru afacerile și ideile noi. Dintre ei fac parte consultanții, profesorii din mediul universitar, managerii de proiect etc. Ei trebuie cultivați, mai
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mai formalizată, mai rigidă procedural, cu atât climatul este mai puțin permisiv. Evident, consecințele acestui tip de structurare descurajează angajamentul față de brand, pentru că reprezintă sursă de ambiguitate. "Orientarea recompenselor se referă la conștientizarea scopurilor pe care le vizează sistemul de recompensare. Obiectivul primordial al sistemului de recompensare este acela de a influența comportamentul angajaților. Elementele sistemului de recompense ce reverberează la nivelul climatului sunt salariile, bonificațiile și privilegiile (prime, mașină de serviciu etc.). În fine, gradul de respect și de sprijin
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
atât climatul este mai puțin permisiv. Evident, consecințele acestui tip de structurare descurajează angajamentul față de brand, pentru că reprezintă sursă de ambiguitate. "Orientarea recompenselor se referă la conștientizarea scopurilor pe care le vizează sistemul de recompensare. Obiectivul primordial al sistemului de recompensare este acela de a influența comportamentul angajaților. Elementele sistemului de recompense ce reverberează la nivelul climatului sunt salariile, bonificațiile și privilegiile (prime, mașină de serviciu etc.). În fine, gradul de respect și de sprijin este un element vital al climatului
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
rezultatelor; strategiile de remediere a eșecului, în cazul în care obiectivele nu au fost atinse. Sarcinile de integrare internă vizează crearea consensului relativ la limbajul comun, granițele grupului, criteriile de alocare a statutului, criteriile pentru definirea relațiilor interpersonale (prieteniei), criteriile de recompensare, concepțiile referitoare la realizarea sarcinilor imposibile (controlul incontrolabilului). Cultura organizațională și brandul intern Leit motivul analizei asupra culturii organizaționale este acela că ne arată percepția angajaților față de munca lor în cadrul companiei, adică realitatea brandului. Este forța invizibilă care îi face
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
stabilesc distribuția autorității între pozițiile din organizație; • reguli de agregare - care stabilesc cum sunt evaluate diverse acțiuni și agregate în acțiunea finală; • reguli procedurale - stabilirea regulilor folosite în diferite situații decizionale; • reguli privind informațiile - stabilesc constrângerile informaționale existente; • reguli de recompensare și pedepsire, care stabilesc modalitățile de acordare a recompenselor și pedepselor (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 66 67; Ostrom, 2007b, pp. 38-39). Aceste reguli guvernează activitatea actorilor care exploatează resursele, atribuind drepturi de acces și utilizare a resurselor comune. Această
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
sunt monitorizate de adunarea obștii. Pedepsele erau mici și deseori constau în plata unei amenzi minime. Agenții de monitorizare și impunere erau desemnați la nivelul alegerii colective, iar ulterior unii au devenit funcționari de stat. Existau de asemenea mecanisme de recompensare a celor care monitorizează. Aceste mecanisme conduceau la probleme legate de capacitatea acaparatorilor locali de a deține și prelua o cantitate cât mai mare de resurse. Acaparatorii locali vor vinde terenurile deținute către cei din afara comunității. Acest lucru era posibil
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
se dovedea plata era răbojul, un băț din care vornicul dădea fiecărui țăran plătitor câte o bucată pe post de chitanță. În cazul datoriei bănești față de obște, observăm că la nivelul alegerii colective apar reguli de poziție și reguli de recompensare și pedepsire. Regula de poziție este cea care consfințește activitatea și modul de desemnare a vornicului, iar regulile de pedepsire prevăd posibilitatea ca cel care nu-și achită obligațiile să fie bătut cu bățul. Este interesant de urmărit faptul că
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
convingeri nu cu mult diferite când își îndemna subalternii din SS să aibă în vedere măreția «înfăptuirilor istorice» în aplicarea «soluției finale».” Putem afirma pe scurt, fără teama de a greși că „de fapt, stalinismul a fost o modalitate de recompensare a viselor neîmplinite de răzbunare împotriva unui liberalism considerat corupt și în descompunere. Totodată a fost o formă de exploatare lipsită de scrupule a celor mai abjecte instincte ale individului, rătăcit în urzeala societății atomizate (fărâmițate);” Totalitarismul este în mod
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
vreun cuvânt de spus în desfășurarea afacerilor corporației și nu au obligații personale dincolo de valoarea investițiilor lor. Directorii și funcționarii sunt protejați de răspunderea financiară pentru actele de neglijență sau pentru deciziile lor, prin polițe de asigurare plătite de corporație. Recompensarea generoasă a directorilor generali are prea puțină legătură cu performanțele corporației, fiind rareori judecați pentru fărădelegile comise în numele acesteia. Fapte pentru care alții ar fi condamnați la ani grei de închisoare sau chiar la moarte, în cazul corporațiilor se soldează
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
București realizează auditarea periodică a resursei umane din învățământul preuniversitar. Rezultatele auditului se aduc la cunoștința celor în cauză, consiliului de administrație al unității de învățământ și Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Art. 93. Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară și disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unității de învățământ de către consiliul de administrație, cu votul a 2/3 din totalul membrilor. Directorul unității de învățământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de administrație. Angajatorul este unitatea de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
de administrație, cu votul a 2/3 din totalul membrilor. Directorul unității de învățământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de administrație. Angajatorul este unitatea de învățământ. (Înțelegem din text că noțiunea de ,,motivare a personalului” este diferită de cea de ,,recompensare”, din moment ce ambele apar în enumerare, însă nu înțelegem ce reprezintă, întrucât nu este definită în lege. CAPITOLUL VII: Conducerea sistemului și a unităților de învățământ SECȚIUNEA 1: Dispoziții generale Art. 94 (1 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, ca organ
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
financiar sau să aibă alte asemenea obligații față de indivizi sau organizații din exterior care i ar putea influența în îndeplinirea sarcinilor de serviciu; P3. obiectivitatea - în îndeplinirea unor acțiuni publice, inclusiv întâlniri publice, acordarea contractelor sau recomandarea unor indivizi pentru recompensare sau alte beneficii, deținătorii de posturi publice ar trebui să se bazeze doar pe meritul acelei/acelor persoane; P4. responsabilitatea - deținătorii de posturi publice sunt responsabili pentru deciziile și acțiunile lor în fața publicului și trebuie să se supună pentru examinare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
atribuie Consiliului directorilor responsabilitatea conducerii firmei și monitorizării managementului. În cadrul consiliului funcționează atât directori executivi, cât și directori nonexecutivi. Consiliul directorilor, pentru a lucra eficient, înființează comitete pentru responsabilitățile specifice, respectiv: comitetul de audit; comitetul de numire; comitetul de remunerație/recompensare; comitetul de management al riscurilor; și altele. Versiunea Codului combinat publicată în 2006 aduce amendamente codului publicat în 2003 și recomandă funcționarea în baza sintagmei „conformează-te sau explică”. În Marea Britanie, aceasta înseamnă că o companie, fie declară în raportul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
dar poate juca un rol hotărâtor în identificarea semnalelor de raportare financiară frauduloasă. Comitetul de audit ar trebui să evalueze riscul de raportare financiară frauduloasă ce apare în urma presiunilor care sunt puse pe management privind factorii interni și externi precum: recompensarea personalului de execuție, performanțele slabe, previziunile emise anterior desfășurării proceselor ș.a. În practică, membrii comitetului de audit trebuie să încerce să înțeleagă orice situație care le poate crea un disconfort și să păstreze în permanență un nivel acceptabil de scepticism
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sens, comitetul de audit poate să încurajeze managementul să crească resursele disponibile pentru funcția de audit intern, dacă un asemenea pas este considerat a fi necesar. De asemenea, comitetul de audit ia în considerare gradul de adecvare a personalului și recompensarea acestuia, în condițiile menținerii calității lucrărilor și asigurării continuității personalului. Periodic, comitetul de audit analizează, eventual, efectul externalizării funcției de audit intern. În mod similar, comitetul de audit verifică anual calificările membrilor echipei auditului extern, precum și performanțele acestuia, inclusiv răspunsurile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
faptului că managementul nu a restricționat, din neatenție, scopul auditului, în dorința de a reduce costurile. Responsabilitatea negocierii onorariilor cu auditorii externi rămâne în sarcina managementului, dar comitetul de audit aprobă onorariile pentru auditul extern și analizează dacă gradul de recompensare a auditorilor externi este corespunzător pentru a i determina să asigure un personal bine pregătit din punct de vedere profesional și cu experiență, capabil să întreprindă procedurile necesare pentru un audit de înaltă calitate. Organizația poate solicita auditului extern și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
pe un profitor. Armistițiul s-a rupt de la sine! Situația incandescentă a luat-o razna atunci când Va a fost inclus pe lista unei excursii de o lună de zile la ... Iași. Republica populară avea În planul său de propagandă și „recompensarea pionierilor și UTMiștilor cu rezultate foarte bune la Învățătură” și din fondurile primite, conducerea școlii și mai ales excelentul ei director, au organizat pentru premianți o excursie În capitala Moldovei. Cum fata nu figura pe listă, au Început discuții aprinse
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
privat în sectorul public a) Competiția -ajustarea la cerere; reacții la preț; alegeri multiple ale consumatorilor a) Monopol garantat ofertă discreționară; discriminări de preț; "captivitatea" consumatorilor a) Posibilă, exceptînd bunuri publice pure și funcțiile tradiționale ale Statului; b) Stimulente individuale recompensare pentru performanțe; inovare; motivații. b) Securitate colectivă durabilitatea locului de muncă; încadrarea în sistem; satisfacerea rutinei. b) În forme intermediare în funcția publică, totală în întreprinderile publice; c) Stimulente organizaționale riscul falimentului; decizii în favoarea schimbărilor; alocare eficientă a resurselor. c
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pe care l-am susținut și eu în ultimele luni, un demers pe care ni-l vom asuma ca federație, astfel ca în codul penal frauda sportivă să fie sancționată. Dorim să găsim în perioada următoare o formulă concretă de recompensare și recunoaștere a jucătorilor și jucătoarelor care ne ajută în acest demers de a opri trucarea jocurilor de fotbal. Prima persoană care va beneficia de această inițiativă este Marius Postolache'', a declarat șeful FRF. Citește și: Președintele FRF, Răzvan Burleanu
FRF va recompensa jucătorii care denunță meciurile trucate by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/74296_a_75621]
-
conţine următoarele documente: dosarul de cercetare disciplinară; încheieri ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate privind plângerile formulate în baza art. 104 alin. (1) din Lege; hotărârile pronunțate de instanțe potrivit art. 104 alin. (14) din Lege; rapoartele de recompensare. ART. 192 Datele menţionate în dosarul individual au caracter confidenţial. Directorul locului de deţinere stabileşte, prin decizie zilnică pe unitate, personalul care are acces la dosarul individual, în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, ţinând seama de părţile componente ale acestuia. Ori
INSTRUCŢIUNI din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255745]
-
însă pe de altă parte caracterul obiectiv al acesteia este accentuat de certitudinea prejudiciului care trebuie restituit subiectului pasiv al infracțiunii. Tocmai de aceea, prin împletirea acestor criterii, instituția este una atipică, considerată o manifestare a unei politici penale de recompensare a atitudinii pozitive a autorului infracțiunii. În privința sumei reprezentate de procentul de 20% din baza de calcul cu care se majorează prejudiciul s-a apreciat că aceasta are o natură mixtă, deopotrivă de drept penal și civil. Pe de
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]