85 matches
-
prin aplicarea acestor tipuri de marcaje cu fascicol laser, mai pot să apară: modificarea locală (microzonală) a compoziției fazice a materialelor (sunt posibile în special apariția de microzone de oxidări ale acestora și, zonal, transformări de faze); 174 fenomenul de recristalizare poate induce tensiuni interne, cu o posibilă apariție a unor deformări și fisuri în material, dar și o modificare a distribuției orientării cristaline (și deci o modificare a anizotropiei proprietăților mecanice ale materialului). De aceea, în cazul acestor tipuri de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de la 0,1% la 0,2%) au fost folosite pentru a reduce granulația cromului, molibdenului, titanului și zirconiului. E de asemenea folosit pentru a crește rezistența aliajelor de aluminiu-magneziu. Adăugarea de ytriu aliajelor îmbunătățește în general lucrabilitatea, mărește rezistența la recristalizarea la temperaturi mari și crește considerabil rezistența oxidării la temperaturi ridicate. Ytriul poate fi folosit pentru a dezoxida vanadiul și alte metale neferoase. Ytria e folosită la stabilizarea formei cubice a zirconiei pentru a fi folosită în fabricarea bijuteriilor. A
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
Zirconiu, Zr(x5) 6 Element de aliere: Titan, Ti(x6) 7 Element de aliere: Cobalt, Co(x7) 8 Element de aliere: Fier, (x8) 9 Temperatura de supraîncălzire a topiturii, (x9) 10 Temperatura de turnare, (x10) 11 Viteza de răcire la recristalizarea primară, (x11) 12 Temperatura de recoacere pentru omogenizare, (x12) Se iau În considerare factorii: conținutul de: Al(x1), Mo(x2), Nb(x3), Cr(x4), Zr(x5), Ti(x6), Co(x7), Fe(x8), a temperaturii de supraîncălzire a topiturii (x9), a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Zirconiu, Zr(x5) 6 Element de aliere: Titan, Ti(x6) 7 Element de aliere: Cobalt, Co(x7) 8 Element de aliere: Fier, (x8) 9 Temperatura de supraîncălzire a topiturii, (x9) 10 Temperatura de turnare, (x10) 11 Viteza de răcire la recristalizarea primară, (x11) 12 Temperatura de recoacere pentru omogenizare, (x12) Se iau În considerare factorii: conținutul de: Al(x1), Mo(x2), Nb(x3), Cr(x4), Zr(x5), Ti(x6), Co(x7), Fe(x8), a temperaturii de supraîncălzire a topiturii (x9), a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cuarțului la 5730C 2- tranziția monotropă aragonit calcit Capitolul III Cristalografie. Cristalogeneza Termenul de „ cristalogeneză “ este un termen scurt și cuprinzător al mai multor teme cum ar fi: “creșterea cristalelor „ „creșterea și dizolvarea cristalelor„ sau, pur și simplu „cristalizarea și recristalizarea” . III 1.Cristalizarea. Recristalizarea. Noțiuni generale În stările gazoasă și lichidă particulele se găsesc într-o permanentă mișcare de agitație termică și dispun de o cantitate maximă de energie liberă. În anumite condiții fizico-chimice particulele se ciocnesc între ele și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
tranziția monotropă aragonit calcit Capitolul III Cristalografie. Cristalogeneza Termenul de „ cristalogeneză “ este un termen scurt și cuprinzător al mai multor teme cum ar fi: “creșterea cristalelor „ „creșterea și dizolvarea cristalelor„ sau, pur și simplu „cristalizarea și recristalizarea” . III 1.Cristalizarea. Recristalizarea. Noțiuni generale În stările gazoasă și lichidă particulele se găsesc într-o permanentă mișcare de agitație termică și dispun de o cantitate maximă de energie liberă. În anumite condiții fizico-chimice particulele se ciocnesc între ele și apoi se despart, în
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
poliedrice . Se cunoaște că metalele pot recristaliza sub influența (trepidații, lovituri orientate, etc) sau prin tratament termic (coacere) trecând de la structuri fin cristaline la structuri macrocristaline și chiar monocristaline ( fier, cupru, aluminiu, etc). La fel se produce și fenomenul de recristalizare a unor minerale din scoarța terestră sub acțiunea factorilor termodinamici și a proceselor metamorfice. Exemplu: transformarea calcarelor în marmore, transformările polimorfe ale bioxidului de siliciu ( cuarț, tridimit, etc) și a carbonatului de calciu ( aragonit, calcit). Există mai multe posibilități de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
va crește, dar pe seama creșterii dimensionale a cristalelor mari (cele mici au dispărut prin topire), rezultând un produs cu textură aspră, grosieră. Cu cât temperatura de depozitare este mai ridicată și fluctuațiile de temperatură mai mari, cu atât fenomenul de recristalizare va fi mai evident. Minimalizarea efectului exercitat de fluctuațiile termice din timpul depozitării asupra calității înghețatei se poate realiza prin respectarea următoarelor măsuri: * creșterea cantității de substanță uscată din înghețată = scade conținutul de apă totală, deci și cel de apă
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
la 5730C 2- tranziția monotropă aragonit calcit 59 Capitolul III Cristalografie. Cristalogeneza Termenul de „ cristalogeneză “ este un termen scurt și cuprinzător al mai multor teme cum ar fi: “creșterea cristalelor „ „creșterea și dizolvarea cristalelor„ sau, pur și simplu „cristalizarea și recristalizarea” . III 1.Cristalizarea. Recristalizarea. Noțiuni generale În stările gazoasă și lichidă particulele se găsesc într-o permanentă mișcare de agitație termică și dispun de o cantitate maximă de energie liberă. În anumite condiții fizico-chimice particulele se ciocnesc între ele și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
monotropă aragonit calcit 59 Capitolul III Cristalografie. Cristalogeneza Termenul de „ cristalogeneză “ este un termen scurt și cuprinzător al mai multor teme cum ar fi: “creșterea cristalelor „ „creșterea și dizolvarea cristalelor„ sau, pur și simplu „cristalizarea și recristalizarea” . III 1.Cristalizarea. Recristalizarea. Noțiuni generale În stările gazoasă și lichidă particulele se găsesc într-o permanentă mișcare de agitație termică și dispun de o cantitate maximă de energie liberă. În anumite condiții fizico-chimice particulele se ciocnesc între ele și apoi se despart, în
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
poliedrice . Se cunoaște că metalele pot recristaliza sub influența (trepidații, lovituri orientate, etcă sau prin tratament termic (coacereă trecând de la structuri fin cristaline la structuri macrocristaline și chiar monocristaline ( fier, cupru, aluminiu, etcă. La fel se produce și fenomenul de recristalizare a unor minerale din scoarța terestră sub acțiunea factorilor termodinamici și a proceselor metamorfice. Exemplu: transformarea calcarelor în marmore, transformările polimorfe ale bioxidului de siliciu ( cuarț, tridimit, etc) și a carbonatului de calciu ( aragonit, calcit). Există mai multe posibilități de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
foarte scurtă; cele două faze se separă rapid. Procesul spontan de creștere a dimensiunilor particulelor, fără acțiuni din exterior, se numește îmbătrânirea coloizilor sau autocoagulare. Cauzele sunt multiple: ciocniri intense între particule, scăderea puterii de adsorbție a ionilor din soluție, recristalizarea etc. 2.6.1. Reguli și anomalii ale coagulării 2.6.1.1. Coagularea cu electroliți Regula valenței Dacă se tratează aceeași cantitate dintr-ul coloid cu soluții din ce în ce mai concentrate de diferiți electroliți coagulanți, se observă că la o anumită
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
la cald într-o cantitate cât mai mică de solvent. După îndepărtarea impurităților insolubile prin filtrare, soluția se lasă să se răcească. O mare parte din produs se separă sub formă de cristale mai mult sau mai puțin pure. La recristalizarea unei substanțe se parcurg următoarele etape: 1 alegerea solventului potrivit; 2 dizolvarea substanței solide în solvent la o temperatură cât mai apropiată de punctul de fierbere al acestuia; 3 filtrarea soluției la cald pentru îndepărtarea impurităților insolubile; 4 cristalizarea din
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
solide în solvent la o temperatură cât mai apropiată de punctul de fierbere al acestuia; 3 filtrarea soluției la cald pentru îndepărtarea impurităților insolubile; 4 cristalizarea din soluție a substanțelor pure; 5 filtrarea și spălarea cristalelor; 6 uscarea. La efectuarea recristalizării, un factor important este selectarea solventului. Un bun solvent de recristalizare îndeplinește următoarele condiții: nu reacționează cu substanța dizolvată; dizolvă o cantitate mai mare de substanță la cald decât la rece (diferența se depune sub formă de cristale la răcirea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de fierbere al acestuia; 3 filtrarea soluției la cald pentru îndepărtarea impurităților insolubile; 4 cristalizarea din soluție a substanțelor pure; 5 filtrarea și spălarea cristalelor; 6 uscarea. La efectuarea recristalizării, un factor important este selectarea solventului. Un bun solvent de recristalizare îndeplinește următoarele condiții: nu reacționează cu substanța dizolvată; dizolvă o cantitate mai mare de substanță la cald decât la rece (diferența se depune sub formă de cristale la răcirea soluției); nu dizolvă la cald impuritățile din substanța de purificat; are
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
La răcirea unei soluții saturate de la 1000C până la 140C cristalizează 112 g sare. Coeficienții de solubilitate fiind 52,7 la 1000C și 7,9 la 140C, să se calculeze câte grame de apă și de sare s-au luat pentru recristalizare. 4.3. Să se determine coeficientul de solubilitate și concentrația % a unei soluții știind că 42,34g soluție saturată conțin 7,28g substanță dizolvată. 28 4.4. O sare cu M=168g/mol formează la 180C o soluție saturată a
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
neputându-se respecta cantitățile calculate stoechiometric, sintezele compușilor nu ar mai duce la rezultatele așteptate. 2.Considerații teoretice Metodele de purificare depind de natura substanțelor și în primul rând de starea de agregare. Principalele metode folosite pentru purificarea substanțelor sunt: recristalizarea, distilarea și cromatografia. Alte metode întrebuințate mai rar sunt: electroforeza (deplasarea într-un câmp electric a unei substanțe dizolvate, care are sarcini electrice pozitive sau negative), separarea magnetică (se aplică când una din componentele amestecului este feromagnetică), centrifugarea (la suspensii
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
una din componentele amestecului este feromagnetică), centrifugarea (la suspensii sau substanțe cu molecula foarte mare), difuziunea prin pereți poroși (când substanțele din amestec au viteze de difuziune diferite) și sublimarea. În această lucrare ne vom ocupa de purificarea substanțelor prin recristalizare și distilare. 2.1. Recristalizarea are la bază proprietatea substanțelor de nu include substanțe străine în momentul formării lor. Această metodă se aplică substanțelor solide și constă în dizolvarea într-un solvent potrivit, la cald, a substanței impure, purificarea soluției
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
feromagnetică), centrifugarea (la suspensii sau substanțe cu molecula foarte mare), difuziunea prin pereți poroși (când substanțele din amestec au viteze de difuziune diferite) și sublimarea. În această lucrare ne vom ocupa de purificarea substanțelor prin recristalizare și distilare. 2.1. Recristalizarea are la bază proprietatea substanțelor de nu include substanțe străine în momentul formării lor. Această metodă se aplică substanțelor solide și constă în dizolvarea într-un solvent potrivit, la cald, a substanței impure, purificarea soluției prin filtrare și separarea din
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
a substanței impure, purificarea soluției prin filtrare și separarea din nou a substanței din soluție sub formă cristalină, prin răcire sau concentrare sau prin schimbarea compoziției solventului. Separarea cristalelor substanței de lichidele reziduale se face prin filtrare sau decantare. La recristalizare este foarte importantă alegerea solventului cel mai potrivit. Eficiența recristalizării depinde de următoarele : relația dintre structura chimică a substanței și a solventului; diferența de solubilitate a substanței la cald și la rece; punctul de topire al substanței în comparație cu punctul de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
nou a substanței din soluție sub formă cristalină, prin răcire sau concentrare sau prin schimbarea compoziției solventului. Separarea cristalelor substanței de lichidele reziduale se face prin filtrare sau decantare. La recristalizare este foarte importantă alegerea solventului cel mai potrivit. Eficiența recristalizării depinde de următoarele : relația dintre structura chimică a substanței și a solventului; diferența de solubilitate a substanței la cald și la rece; punctul de topire al substanței în comparație cu punctul de fierbere al solventului; solventul sa nu reacționeze cu substanța de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
mică, atunci se folosește metoda cristalizării prin concentrarea soluției. 2.1.c. Cristalizarea pe baza schimbării compoziției solventului Prin combinarea dizolvanților miscibili în orice proporție, dar în care solubilitatea substanței date este diferită, se poate obține un mediu adecvat pentru recristalizare. Exemplu: Na2SO4 este solubil în apă și insolubil în acetonă sau KNO3 este solubil în apă și insolubil în alcool etilic, sau 2.1.d. Sublimarea Un alt procedeu de obținere a unor substanțe pure prin recristalizare este sublimarea. Această
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
mediu adecvat pentru recristalizare. Exemplu: Na2SO4 este solubil în apă și insolubil în acetonă sau KNO3 este solubil în apă și insolubil în alcool etilic, sau 2.1.d. Sublimarea Un alt procedeu de obținere a unor substanțe pure prin recristalizare este sublimarea. Această metodă se aplică numai substanțelor care posedă această proprietate de a sublima(exemplu iodul, naftalina). 3. Partea experimentală Reactivi și ustensile folosite Clorură de sodiu impură, acid benzoic impur, azotat de potasiu impur, cristale de iod impur
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
în Noua Zeelandă; au un mare potențial hidroenergetic; cel mai mare fiord din lume este Nordvestfyord din Groenlanda: 314 km lungime. FIRN zăpadă care se păstrează de la un an la altul, dar a cărei structură și volum se modifică prin topire, recristalizare și tasare, devenind granulară; el alimentează masa ghețarilor; sinonim: névé. FLIȘ formațiune geologică specifică, alcătuită din strate groase de roci sedimentare cutate; exemplu: el alcătuiește șirul muntos din estul Carpaților Orientali și toți Carpații Curburii. FLORĂ totalitatea speciilor de plante
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
maree se produce în Golful Fundy Bay (Canada): 19,6 m. MAREE NEAGRĂ peliculă de petrol de la suprafața mării, formată datorită aruncării în mare a deșeurilor sau a accidentelor navelor care transportă petrol. MARMURĂ rocă metamorfică rezultată în urma topirii și recristalizării calcarului cu aspect zaharos; în mod obișnuit, are culoare albă, dar impuritățile conținute o pot face și cenușie, roză, neagră, roșie, ș.a. MARTOR DE EROZIUNE rest dintr-o formă de relief mai extinsă care a rezistat eroziunii terenurilor din jur
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]