85 matches
-
La răcirea unei soluții saturate de la 1000C până la 140C cristalizează 112 g sare. Coeficienții de solubilitate fiind 52,7 la 1000C și 7,9 la 140C, să se calculeze câte grame de apă și de sare s-au luat pentru recristalizare. 4.3. Să se determine coeficientul de solubilitate și concentrația % a unei soluții știind că 42,34g soluție saturată conțin 7,28g substanță dizolvată. 28 4.4. O sare cu M=168g/mol formează la 180C o soluție saturată a
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
neputându-se respecta cantitățile calculate stoechiometric, sintezele compușilor nu ar mai duce la rezultatele așteptate. 2.Considerații teoretice Metodele de purificare depind de natura substanțelor și în primul rând de starea de agregare. Principalele metode folosite pentru purificarea substanțelor sunt: recristalizarea, distilarea și cromatografia. Alte metode întrebuințate mai rar sunt: electroforeza (deplasarea într-un câmp electric a unei substanțe dizolvate, care are sarcini electrice pozitive sau negative), separarea magnetică (se aplică când una din componentele amestecului este feromagnetică), centrifugarea (la suspensii
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
una din componentele amestecului este feromagnetică), centrifugarea (la suspensii sau substanțe cu molecula foarte mare), difuziunea prin pereți poroși (când substanțele din amestec au viteze de difuziune diferite) și sublimarea. În această lucrare ne vom ocupa de purificarea substanțelor prin recristalizare și distilare. 2.1. Recristalizarea are la bază proprietatea substanțelor de nu include substanțe străine în momentul formării lor. Această metodă se aplică substanțelor solide și constă în dizolvarea într-un solvent potrivit, la cald, a substanței impure, purificarea soluției
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
feromagnetică), centrifugarea (la suspensii sau substanțe cu molecula foarte mare), difuziunea prin pereți poroși (când substanțele din amestec au viteze de difuziune diferite) și sublimarea. În această lucrare ne vom ocupa de purificarea substanțelor prin recristalizare și distilare. 2.1. Recristalizarea are la bază proprietatea substanțelor de nu include substanțe străine în momentul formării lor. Această metodă se aplică substanțelor solide și constă în dizolvarea într-un solvent potrivit, la cald, a substanței impure, purificarea soluției prin filtrare și separarea din
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
a substanței impure, purificarea soluției prin filtrare și separarea din nou a substanței din soluție sub formă cristalină, prin răcire sau concentrare sau prin schimbarea compoziției solventului. Separarea cristalelor substanței de lichidele reziduale se face prin filtrare sau decantare. La recristalizare este foarte importantă alegerea solventului cel mai potrivit. Eficiența recristalizării depinde de următoarele : relația dintre structura chimică a substanței și a solventului; diferența de solubilitate a substanței la cald și la rece; punctul de topire al substanței în comparație cu punctul de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
nou a substanței din soluție sub formă cristalină, prin răcire sau concentrare sau prin schimbarea compoziției solventului. Separarea cristalelor substanței de lichidele reziduale se face prin filtrare sau decantare. La recristalizare este foarte importantă alegerea solventului cel mai potrivit. Eficiența recristalizării depinde de următoarele : relația dintre structura chimică a substanței și a solventului; diferența de solubilitate a substanței la cald și la rece; punctul de topire al substanței în comparație cu punctul de fierbere al solventului; solventul sa nu reacționeze cu substanța de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
mică, atunci se folosește metoda cristalizării prin concentrarea soluției. 2.1.c. Cristalizarea pe baza schimbării compoziției solventului Prin combinarea dizolvanților miscibili în orice proporție, dar în care solubilitatea substanței date este diferită, se poate obține un mediu adecvat pentru recristalizare. Exemplu: Na2SO4 este solubil în apă și insolubil în acetonă sau KNO3 este solubil în apă și insolubil în alcool etilic, sau 2.1.d. Sublimarea Un alt procedeu de obținere a unor substanțe pure prin recristalizare este sublimarea. Această
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
mediu adecvat pentru recristalizare. Exemplu: Na2SO4 este solubil în apă și insolubil în acetonă sau KNO3 este solubil în apă și insolubil în alcool etilic, sau 2.1.d. Sublimarea Un alt procedeu de obținere a unor substanțe pure prin recristalizare este sublimarea. Această metodă se aplică numai substanțelor care posedă această proprietate de a sublima(exemplu iodul, naftalina). 3. Partea experimentală Reactivi și ustensile folosite Clorură de sodiu impură, acid benzoic impur, azotat de potasiu impur, cristale de iod impur
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
manuale sau automate. Umplerea lor se face cu ajutorul unei pâlnii mici, iar prin deschiderea robinetului sau a clemei se lasă lichidul să se scurgă până când ajunge la semn, după regulile prezentate. Cristalizatoarele sunt utilizate pentru concentrarea rapidă a soluțiilor, pentru recristalizare. Sunt vase cilindrice cu înălțime mică și diametrul mare pentru a asigura o suprafață mare de evaporare, au fundul plat și pot fi confecționate și din porțelan. Mojarul cu pistil servește la sfărâmarea și pulverizarea substanțelor. Capsula se utilizează pentru
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
substanțele solide ce pot ataca metalul talerului se cântăresc pe sticle de ceas sau în alte vase, niciodată direct pe taler; în timpul cântării, ușile balanței se închid; masele etalonate se manevrează numai cu penseta. PROCESE FIZICO-CHIMICE: DIZOLVAREA, FILTRAREA, PRECIPITAREA, CRISTALIZAREA, RECRISTALIZAREA Cristalizarea este una dintre tehnicile cele mai folosite în purificarea substanțelor solide. În principiu, metoda se bazează pe proprietatea celor mai multe substanțe de a fi mai solubile într-un solvent la cald decât la rece. Prin solubilitate (grad de solubilitate) se
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
la cald într-o cantitate cât mai mică de solvent. După îndepărtarea impurităților insolubile prin filtrare, soluția se lasă să se răcească. O mare parte din produs se separă sub formă de cristale mai mult sau mai puțin pure. La recristalizarea unei substanțe se parcurg următoarele etape: 1. alegerea solventului potrivit; 2. dizolvarea substanței solide în solvent la o temperatură cât mai apropiată de punctul de fierbere al acestuia; 3. filtrarea soluției la cald pentru îndepărtarea impurităților insolubile; 4. cristalizarea din
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
solide în solvent la o temperatură cât mai apropiată de punctul de fierbere al acestuia; 3. filtrarea soluției la cald pentru îndepărtarea impurităților insolubile; 4. cristalizarea din soluție a substanțelor pure; 5. filtrarea și spălarea cristalelor; 6. uscarea. La efectuarea recristalizării, un factor important este selectarea solventului. Un bun solvent de recristalizare îndeplinește următoarele condiții: nu reacționează cu substanța dizolvată; dizolvă o cantitate mai mare de substanță la cald decât la rece (diferența se depune sub formă de cristale la răcirea
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de fierbere al acestuia; 3. filtrarea soluției la cald pentru îndepărtarea impurităților insolubile; 4. cristalizarea din soluție a substanțelor pure; 5. filtrarea și spălarea cristalelor; 6. uscarea. La efectuarea recristalizării, un factor important este selectarea solventului. Un bun solvent de recristalizare îndeplinește următoarele condiții: nu reacționează cu substanța dizolvată; dizolvă o cantitate mai mare de substanță la cald decât la rece (diferența se depune sub formă de cristale la răcirea soluției); nu dizolvă la cald impuritățile din substanța de purificat; are
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
excesivă substanța nu mai cristalizează. Nici soluțiile saturate la cald nu sunt de preferat, din cauza tendinței prea rapide de cristalizare, care are loc chiar în timpul filtrării. Experiment: dizolvarea azotatului de potasiu și obținerea unei soluții saturate, urmată de cristalizare sau recristalizare. Soluția fierbinte este lăsată să se răcească la temperatura camerei, scăderea temperaturii micșorând solubilitatea substanței. Soluția devine suprasaturată și încep să apară cristalele. O răcire rapidă (cu gheață sau jet de apă rece) nu este indicată deoarece favorizează formarea de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
cuarțului la 5730C 2- tranziția monotropă aragonit calcit Capitolul III Cristalografie. Cristalogeneza Termenul de „ cristalogeneză “ este un termen scurt și cuprinzător al mai multor teme cum ar fi: “creșterea cristalelor „ „creșterea și dizolvarea cristalelor„ sau, pur și simplu „cristalizarea și recristalizarea” . III 1.Cristalizarea. Recristalizarea. Noțiuni generale În stările gazoasă și lichidă particulele se găsesc într-o permanentă mișcare de agitație termică și dispun de o cantitate maximă de energie liberă. În anumite condiții fizico-chimice particulele se ciocnesc între ele și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
tranziția monotropă aragonit calcit Capitolul III Cristalografie. Cristalogeneza Termenul de „ cristalogeneză “ este un termen scurt și cuprinzător al mai multor teme cum ar fi: “creșterea cristalelor „ „creșterea și dizolvarea cristalelor„ sau, pur și simplu „cristalizarea și recristalizarea” . III 1.Cristalizarea. Recristalizarea. Noțiuni generale În stările gazoasă și lichidă particulele se găsesc într-o permanentă mișcare de agitație termică și dispun de o cantitate maximă de energie liberă. În anumite condiții fizico-chimice particulele se ciocnesc între ele și apoi se despart, în
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
poliedrice . Se cunoaște că metalele pot recristaliza sub influența (trepidații, lovituri orientate, etc) sau prin tratament termic (coacere) trecând de la structuri fin cristaline la structuri macrocristaline și chiar monocristaline ( fier, cupru, aluminiu, etc). La fel se produce și fenomenul de recristalizare a unor minerale din scoarța terestră sub acțiunea factorilor termodinamici și a proceselor metamorfice. Exemplu: transformarea calcarelor în marmore, transformările polimorfe ale bioxidului de siliciu ( cuarț, tridimit, etc) și a carbonatului de calciu ( aragonit, calcit). Există mai multe posibilități de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
la 5730C 2- tranziția monotropă aragonit calcit 59 Capitolul III Cristalografie. Cristalogeneza Termenul de „ cristalogeneză “ este un termen scurt și cuprinzător al mai multor teme cum ar fi: “creșterea cristalelor „ „creșterea și dizolvarea cristalelor„ sau, pur și simplu „cristalizarea și recristalizarea” . III 1.Cristalizarea. Recristalizarea. Noțiuni generale În stările gazoasă și lichidă particulele se găsesc într-o permanentă mișcare de agitație termică și dispun de o cantitate maximă de energie liberă. În anumite condiții fizico-chimice particulele se ciocnesc între ele și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
monotropă aragonit calcit 59 Capitolul III Cristalografie. Cristalogeneza Termenul de „ cristalogeneză “ este un termen scurt și cuprinzător al mai multor teme cum ar fi: “creșterea cristalelor „ „creșterea și dizolvarea cristalelor„ sau, pur și simplu „cristalizarea și recristalizarea” . III 1.Cristalizarea. Recristalizarea. Noțiuni generale În stările gazoasă și lichidă particulele se găsesc într-o permanentă mișcare de agitație termică și dispun de o cantitate maximă de energie liberă. În anumite condiții fizico-chimice particulele se ciocnesc între ele și apoi se despart, în
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
poliedrice . Se cunoaște că metalele pot recristaliza sub influența (trepidații, lovituri orientate, etcă sau prin tratament termic (coacereă trecând de la structuri fin cristaline la structuri macrocristaline și chiar monocristaline ( fier, cupru, aluminiu, etcă. La fel se produce și fenomenul de recristalizare a unor minerale din scoarța terestră sub acțiunea factorilor termodinamici și a proceselor metamorfice. Exemplu: transformarea calcarelor în marmore, transformările polimorfe ale bioxidului de siliciu ( cuarț, tridimit, etc) și a carbonatului de calciu ( aragonit, calcit). Există mai multe posibilități de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
radiații emisă de analitul marcat găsit și cantitatea de analit nemarcată. Frecvent sunt utilizate două tipuri de marcări. Prima constă în folosirea unui izotop (stabil sau radioactiv), urmată de recuperarea unei părți care să poată fi analizată folosind procese fizico-chimice (recristalizare, cromatografie). A doua modalitate constă în folosirea unei enzime care permite determinarea unor cantități extrem de mici de compuși. Mai târziu, compusul poate fi izolat, folosind o reacție imunochimică. Acest tip de abordare a condus la dezvoltarea testărilor radio-imunologice (TRI) și
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
unde unul dintre atomi a fost înlocuit cu un radioizotop pentru a se putea face măsurători de radioactivitate. O cantitate mică din compusul marcat, numit „compus de identificare” (tracer), este adăugat probei și după omogenizare, prin diferite metode de fracționare (recristalizare, cromatografiere) se determină compușilor din amestec. Activitatea specifică a compusului de identificare este măsurată înainte și după fracționare. Se presupune că un compus X trebuie identificat într-o probă. Se adaugă o cantitate precisă mS* din compusul marcat. În acest
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
și mai active în forme mai puțin solubile cu activitate biologică inferioară. Factorii care favorizează aceste transformări sunt: pulverizarea, granularea, comprimarea etc. Ca măsuri de stabilizare se recomandă utilizarea formelor polimorfe stabile a substanțelor medicamentoase și optimizarea recepturii. Precipitări și recristalizări Substanțele active din soluțiile saturate sau suprasaturate precipită cu ușurință. Apariția precipitatelor este favorizată de: natura și polaritate substanțelor medicamentoase și solventului, temperatura, modificarea pH-ului, condițiile și durata de depozitare, manipularea, procesele de îmbătrânire a soluțiilor coloidale etc. Creșterea
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
iod, metodele de control aplicate în procesul de iodare și păstrarea până în momentul consumului/utilizării a concentrației de iod stabilite prin prezenta hotărâre trebuie să întrunească toate condițiile prevăzute de reglementările în vigoare. Articolul 6 (1) Procesele de producție - purificare, recristalizare, iodare -, de ambalare și etichetare, precum și activitățile de transport, depozitare, comercializare a sării trebuie să se desfășoare cu respectarea strictă a normelor de igienă în vigoare privind siguranța alimentelor, evitându-se orice risc de contaminare. ... (2) Normele privind siguranța alimentelor
HOTĂRÂRE nr. 568 din 5 iunie 2002 (*republicată*) privind iodarea universală a sării destinate consumului uman, hranei animalelor şi utilizării în industria alimentară*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142605_a_143934]
-
și post-coloana trebuie spălate abundent cu apă după utilizare. Dacă sistemul nu este folosit mai mult de două zile, aceasta spălare trebuie urmată de una cu metanol (5.2.7). Înainte de recondiționarea sistemului trebuie trecută apă prin el, pentru evitarea recristalizării. 5.5. Calcul Emulsii: (5.4.2.1): Conținut de formaldehida în % (m/m): C x 10^-6 x 100 C x 10^-4 ──────────────── = ────────── 5m 5m Loțiuni, șampoane: ��n acest caz formulă devine: C x 10^-6 x 100 C
ANEXA din 28 noiembrie 2001 privind metodele de analiza a compoziţiei produselor cosmetice în vederea controlului calităţii acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145750_a_147079]